4,590 matches
-
turcească spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn. El îi poruncește și-i indică măsuri în contra protestatarilor, 1 Convenția de la Akkerman (7 oct. 1826) între Rusia și Turcia prevedea între altele alegerea pe șapte ani de către divan a domnilor Țării Românești și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
șapte ani de către divan a domnilor Țării Românești și Moldovei cu aprobarea celor două curți imperiale. Regulamentele organice privitoare la organizarea și conducerea Țării Românești și Moldovei au fost întocmite în timpul administrației militare ruse între 1828 și 1834 sub președinția consulului general rus M. L. Minciaki. Menținând organizarea de stat feudală și constituind o legislație agrară aspră, Regulamentele au favorizat totuși dezvoltarea capitalismului și prin dispozițiile lor aproape identice au pregătit Unirea celor două țări române. pentru care, adesea, în forul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
seara de 11 mar tie în sala Slătineanu, actuala Casa Capșa. Pe când petrecerea era în toi, șampania curgea și toasturile slăveau gloria armelor germane, o ploaie de pietre se abate, din stradă, asupra geamurilor. Geamuri făcute țăndări, germani loviți înăuntru, consulul Germaniei, domnul de Radowitz, lovit și el, cheamă prefectul de poliție, Simeon Mihălescu, și-i ordonă, bătând din picior, ca să restabilească ordinea.2 1. Lista este exactă pentru primele luni ale guvernării conservatoare, cu mențiunea că inițial generalul Christian Tell
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Război, perioadă în care Gh. Costa-Foru a asigurat interimatul la Culte și Instrucție Publică (v. Bucureștii de altădată, vol. III al ediției de față). 2. Faptele relatate de Constantin Bacalbașa sunt aproximativ exacte cu următoarele precizări: banchetul fusese organizat de consulul general al Germaniei la București, Joseph Maria von Radowitz, la 10/22 martie 1871 (și nu la 11 martie) pentru a sărbători ziua de naștere a împăratului Germaniei, Wilhelm I (și, totodată, proclamarea Imperiului federal german, la 18 ianuarie 1871
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu nemți, ai desființării juriului, ai restrângerii drepturilor electorale etc.40 Toate aceste fapte întrunite, originea guvernului Lascăr Catargiu - pe care liberalii îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este amintită în presa vremii la începutul lunii mai 1871 (Programa politică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de noi consuli austro-germani cari n-au existat niciodată, cari n-au nici o rațiune de a fi, fiindcă nu se întemeiază pe nici un drept, ci numai pe toleranța arbitrară a guvernului, și a căror ființă în țară nu poate decât să aducă noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pp. 13-23). Damé a colaborat în anii aceștia, printre altele, la jurnalul L'Orient, devenit curând L'Indépendance roumaine. E autor al unui util dicționar român-francez; francez-român și a unei prezentări a Bucureștilor, apărută postum (Bucarest en 1906). În urma intervențiunii consulului Franței, expulzarea d-lui Damé a fost revocată. Ziarul Pressa plânge pe B.P. Hasdeu că nu este prețuit cum trebuie. Marele Hasdeu răspunde: „1) Camera actuală este aceea care a șters mica subvențiune ce mi se da pentru continuarea Istoriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
române și a face imediat executorii stipulațiunile coprinse într-însa. [Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această Convențiune fusese semnată cu o săptămână mai înainte de intrarea armatelor rusești în România. Negocierile, firește, urmau 340 bucureștii de altădată 35. ROM., an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 88). 38. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877, p. 344. Proclamația a iritat autoritățile române care considerau că numai ele - ca reprezentante ale unui stat suveran - erau îndreptățite să se adreseze poporului român. Într-o convorbire cu baronul Stuart, consulul general al Rusiei la București, din 12/24 aprilie 1877, care venise special de la Chișinău pentru a explica motivele „intrării neașteptate a trupelor ruse în România“, principele Carol, în prezența lui I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu, a amintit și de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mai sus (și care aprecia, cu exagerare, că în „târgul Moșilor“ s-ar fi aflat atunci 200 000 de persoane), scria concluziv în editorialul nesemnat, dar care ar putea să-i aparțină lui Cezar Bolliac: „Nu, cocoanelor elegante, domnilor consuli și domnilor străini veniți invitați și nein vitați la cortul domnesc, nu, nici călușarii ce ați văzut, nici hora pe cari ați văzut-o nu sunt cele naționale, nu sunt cele ce trebuiau să fie. Surâsul d-voastră s-ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
izolare sau indiferență, fără a renunța la valorile mele occidentale liberale. Ar fi imposibil de transformat această rezistență În ideologie. Nu poți construi pe ea o ideologie. Nici pe Kafka nu poți construi ideologie. La venirea lui Napoleon În Italia, consulul acestuia a impus imediat legea franceză, acordând fiecărui cetățean regalitatea individualității, abolind limitările, distrugând zidurile izolării. Rabinul a protestat, instantaneu: asta va distruge identitatea iudaică! Vedea primejdia iluminismului, a unei sălbatice diversități. Confruntarea conține ambele aspecte ale dilemei, ambele primejdii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vor fi prezentați la revizuire cu delegați ai Cercurilor Teritoriale respective, călătorind pe C.F.R. în baza foilor de drum și a ordinelor de serviciu, legitimându-se cu livretul militar și buletinul de populație. 2. Prezentarea evreilor inapți la Consiliul Superior Consul tativ al Armatei, se va face potrivit ordinelor speciale date de Marele Stat Major, în baza programului întocmit în acest scop de Direcțiunea Superioară Sanitară. D. ABATERI ȘI SANCȚIUNI. 1. Comandanții Cercurilor Teritoriale sunt datori a veghea asupra activității medicilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dimităr Talev, Sfeșnicul de fier, pref. Mihai Gafița, București, 1962 (în colaborare cu Gheorghe Dinu); Mao Dun, Nuvele, București, 1964 (în colaborare cu Demostene Botez, Ecaterina Vărzar ș.a.); Jesús Lara, Yawarnínchij, București, 1964 (în colaborare cu Petre Mihăileanu); A. Vinogradov, Consulul negru, București, 1964 (în colaborare cu Eleonora Mircea); Go Mo Jo, Ospățul lui Confucius, pref. Al. Oprea, București, 1965 (în colaborare cu Vlaicu Bârna, Anda Boldur și Nina Gafița); D.N. Mamin-Sibiriak, Aur, București, 1965 (în colaborare cu Eugen Sârbu); Lidija
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
Odobescu, contestat violent și nedrept când, în 1889, Academia Română îl premia. În câteva rânduri, și Al. Macedonski, care editase o gazetă filorusă, „Stindardul țărei”, este o țintă a atacurilor din D. Poetul este acuzat că ar fi „unealta și năimitul” consulului rus Hitrovo, mânia celui care scrie articolul Hitrovo și uneltele sale fiind stârnită și de poezia Înmânarea unui cavaler guard din „România literară”, în care Macedonski se lăuda cu o presupusă origine slavă. Din „Revista nouă” se reproduc și Amintiri
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
calea spre cariera diplomatică. A fost atașat de presă și atașat cultural la Viena (1930), Praga (1932-1937) și Berlin (1939-1940). După câțiva ani petrecuți în cadrul Direcției de Presă și al Secției de Propagandă a Ministerului de Externe (1941-1946), este numit consul general al Legației Regale a României la Berna (1946-1947). În 1948 e concediat din Ministerul de Externe și are de suportat consecințele atașamentului său față de regimul anterior: arestat și anchetat, suferă rigorile întemnițării în închisorile comuniste. Reabilitat, își reia activitatea
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
la ora 2 noaptea. Restaurantul se chema Alexander 62 și aparținea unui fost director al Europei Libere. El a murit și rămas soția lui care, de fapt, cu banii care-i rămăseseră a deschis restaurantul. Venea numai lume bună acolo: consuli, ambasadori... Investise mulți bani în restaurantul acela, dar nu prea mergea afacerea, că-i veneau cam 5 persoane pe seară. La restaurant mă specializasem în preparatul salatelor, în special din fructe exotice. Restaurantul se închidea la ora 1 noaptea iar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, când începe europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sub pălărie nemțească și împrejur slove sârbești". Devine explicabilă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, când ajunge domn, de a scoate din circulație monedele străine, pentru a emite una națională, care a rămas, datorită împrejurărilor doar o năzuință. „După unirea Principatelor, consulul francez Victor Place se însărcina să bată în Franța monede de aur și argint, care avea să poarte numele de „români", spune Gavril Ursu, dar ei n-au fost executați din cauza împotrivirii turcilor". În ședința din 25 august 1877 a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcții și îmbogățirea prin apucături; astfel se făcură instrumente de privaricații. Industriașii și îndeosebi oamenii din clasa de mijloc pentru a-și păstra averile trebuiau să alerge la alte mijloace; ei alergau la supușia străină și treceau sub atârnarea de Consul. De aicea au rezultat acele nenumărate neîndemnări, care au lipsit guvernul local de orice influentă în obiectul industriei și au slăbit puterea sa în toată activitatea atingătoare de Administrație. Guvernul, de obicei, era întovărășit de aceleași prevaricații. Domnii în calitate de dispunători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rurale de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate. Deși erau români, ei nu se puteau bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Arabă a organizat o armată de 3000 de voluntari, al cărei scop era acela de a se opune partiției palestiniene.338 În acest context, SUA (principalul susținător al partiției palestiniene) și-a retras ambasadorii din Orientul Mijlociu (Egipt, Liban, Siria, precum și consulul general din Palestina), însă la 30 martie 1948 a introdus în Consiliul de Securitate o rezoluție prin care făcea apel la încercarea de soluționare pașnică a conflictului prin intermediul unei reuniuni comune arabo-evreiești, sugerând transferarea administrației palestiniene către Consiliul de Tutelă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
asupra evreilor, În ziua de 26 iunie, de către legionari și militari aparținând unităților Regimentelor 13 dorobanți și 24 Artilerie”. Despre altă figură legionară, Horia Hulubei XE "Hulubei, Horia" , Poliția știa că „era În contact cu organele militare germane și cu consulul german din Iași”. Chestorul Poliției din Iași, locotenent-colonel Chirilovici XE "Chirilovici" , a lăsat o descriere veridică a activității antisemite a „legionarilor rebeli”, așa cum i-a definit el, Într-un târg din apropierea Iașiului, Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" , activitate care s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
români la 28 iunie, care i-au sfătuit să se ascundă, deoarece „se pregătește un pogrom Împotriva populației evreiești”. Familia a hotărât să se ascundă În prăvălia ei, care se afla Într-un cartier creștin, salvându-se astfel de la moarte. Consulul italian la Iași, De Sotto, care a fost Încartiruit În casa spațioasă a unui cunoscut avocat evreu, Altein, a fost invitat la prânz la familia evreiască, cu două zile Înainte de pogrom, după care a părăsit imediat locuința fără să spună
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și sensibilitatea unui mare scriitor, ale cărui imaginație și limbaj s-au cristalizat Într-o altă ambianță, pe alte „câmpii” nu se deosebește prea mult de descrierea șoferului de Salubritate. Malaparte XE "Malaparte, Curzio" a ajuns acolo din Întâmplare, Împreună cu consulul Italiei la Iași, Sartori: „Morții... se prăbușeau cu grămada... cu izbituri Înăbușite, ca statui de beton... Soldații s-au cățărat În interiorul vagonului și au Început să arunce cadavrele unul după altul... capetele tuturor erau umflate și fețele albăstrui... muștele zumzăiau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
militar de carieră, om politic și diplomat german. În perioada 01.041904-01.12.1920 își desfășoară activitatea în cadrul marinei imperiale. În 1920 se retrage din serviciul militar activ, intrând în viața politică. Membru al Freikorpsbrigade Ehrhardt (1919-1920); membru al organizației Consul (1920-1923); conducător al Wikingbund (1923-1928); membru NSDAP (din 01.05.1928); membru SA (din 01.05.1928), Obergruppenführer SA (din februarie 1933); deputat în Parlamentul landului Saxonia (1928-1933); comisar al Reichului pentru landul Saxonia (10.03-06.05.1933); președinte al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]