3,537 matches
-
menținerea interesului de a răspunde prin trăiri estetice la spectacole oferite de natură, se exersează deprinderea de a privi și observa natură, de a răspunde prin emoții și sentimente, de a aduce frumosul în suflet, de a-l admira și contemplă. Natură cu frumusețile ei creează mediul confortabil de refacere a organismului, de energizare a lui. Educatorul este cel care formează și dezvolta atitudinile de respect, ocrotire, răspundere față de natură prin activitățile pe care le desfășoară cu elevii. Deprinderea și obișnuință
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
încordări care să-l capteze pe auditor” (J.Huisinga, p.197 cît. în E.Macavei, 2002, p.256Ă. Jocul se asociază muzicii, dansului, artelor plastice. -funcția contemplativa se manifestă în situații de prelungire admirativa în contact cu opera de artă. Contemplând opera de artă, receptorul își transfera mesajul operei în propriul registru de simțire, trăire, în planul experienței. În starea de contemplație, operă de artă este obiect propriu de trăire profundă, de satisfacție deplină și de desfătare spirituală. În această trăire
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă în sine așa cum se exprimă 67 Is 40.18. 68 Ps 49, 4‑8, 20. 69 Ex 33,11. 70 Ex 33,18. 71 D. Rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, 17. 72 Ibidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea ca atare. Frumusețea o înțele‑ ge cine o vede, o contemplă cel căruia i se vorbește despre ea; prin urmare, frumusețea în armonia tutu‑ ror elementelor constitutive, se impune cu o eviden‑ ță care nu are nevoie să fie demonstrată. Este remarcabilă afirmația: Pulchritudo est splendor veritatis, est species boni - frumusețea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda sufletului dacă am fi contemplat sufletul lui, am fi murit de bucurie 92! Trebuie să fim conștienți de faptul că misiunea lui Cristos pe pământ a fost aceasta: să le redea oamenilor frumusețea refăcând în ei chipul, imaginea lui Dumnezeu desfigurată de păcat. În acest
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
eter, apare Dumnezeu susținut de îngeri, îmbrăcat cu un veșmânt alb care se umflă ca o pânză. Mâna întinsă încă nu o atinge pe cea a lui Adam, dar primul om se trezește deja ca dintr‑un somn adânc și contemplă fața Creato‑ rului său. Simplitatea gestului și forța lui evocă în mod fericit ideea de omni‑ potență 16. 16 E. GomBriCh,. Istoria artei, 310‑312. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Crearea lui Adam 119 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ar fi doar sens, nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem că o operă de artă trebu‑ ie admirată în sine contemplându‑i unitatea și armonia, unicitatea și coerența într‑un cuvânt, desăvârșirea pe care o etalează. Într‑adevăr opera ne încântă mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
esență care este Dumnezeu, dar este numai comunicare și participare. De aceea, artistul cu cât este mai conștient de darul său, cu atât este mai determinat să privească la el însuși și la întreaga creație cu niște ochi capabili să contemple și să mulțumească înălțându‑i lui Dumne‑ zeu imnul de laudă. Plecând de la versetul din Geneză, fiecărui om îi este încredințată misiunea de a fi artistul propriei vieți. Într‑un anumit sens el trebuie să facă din ea o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
noului cult. Aici amintim: San Pietro, San Giovanni in Laterano - lucrări la care și‑a adus contribuția însuși Constantin, sau Haghia Sophia, construită din voința lui Iustinian. În timp ce arhitectura desena spațiul sacru, încetul cu încetul, datorită do‑ rinței de a contempla misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unitatea de atmosferă a creațiilor premergătoare, precum și caracterul complet diferit al acestui preludiu ce produce o evidentă schimbare de dispoziție. Preludiul Les Collines d’Anacapri ne introduce în peisajul strălucitor al ținutului Neapole, de pe ale cărui coline abrupte se poate contempla întinderea mării prin fumul îndepărtat al Vezuviului. Spiritul vesel al locurilor invocate pare să te însoțească pretutindeni, printr-o imagine de o frumusețe rară, plină de cântec, flori pastelate și soare arzător ce își oglindește razele în imensitatea apei. Iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă în sine așa cum se exprimă 67 Is 40.18. 68 Ps 49, 4‑8, 20. 69 Ex 33,11. 70 Ex 33,18. 71 D. Rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, 17. 72 Ibidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea ca atare. Frumusețea o înțele‑ ge cine o vede, o contemplă cel căruia i se vorbește despre ea; prin urmare, frumusețea în armonia tutu‑ ror elementelor constitutive, se impune cu o eviden‑ ță care nu are nevoie să fie demonstrată. Este remarcabilă afirmația: Pulchritudo est splendor veritatis, est species boni - frumusețea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda sufletului dacă am fi contemplat sufletul lui, am fi murit de bucurie 92! Trebuie să fim conștienți de faptul că misiunea lui Cristos pe pământ a fost aceasta: să le redea oamenilor frumusețea refăcând în ei chipul, imaginea lui Dumnezeu desfigurată de păcat. În acest
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
eter, apare Dumnezeu susținut de îngeri, îmbrăcat cu un veșmânt alb care se umflă ca o pânză. Mâna întinsă încă nu o atinge pe cea a lui Adam, dar primul om se trezește deja ca dintr‑un somn adânc și contemplă fața Creato‑ rului său. Simplitatea gestului și forța lui evocă în mod fericit ideea de omni‑ potență 16. 16 E. GomBriCh,. Istoria artei, 310‑312. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Crearea lui Adam 119 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ar fi doar sens, nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem că o operă de artă trebu‑ ie admirată în sine contemplându‑i unitatea și armonia, unicitatea și coerența într‑un cuvânt, desăvârșirea pe care o etalează. Într‑adevăr opera ne încântă mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
esență care este Dumnezeu, dar este numai comunicare și participare. De aceea, artistul cu cât este mai conștient de darul său, cu atât este mai determinat să privească la el însuși și la întreaga creație cu niște ochi capabili să contemple și să mulțumească înălțându‑i lui Dumne‑ zeu imnul de laudă. Plecând de la versetul din Geneză, fiecărui om îi este încredințată misiunea de a fi artistul propriei vieți. Într‑un anumit sens el trebuie să facă din ea o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
noului cult. Aici amintim: San Pietro, San Giovanni in Laterano - lucrări la care și‑a adus contribuția însuși Constantin, sau Haghia Sophia, construită din voința lui Iustinian. În timp ce arhitectura desena spațiul sacru, încetul cu încetul, datorită do‑ rinței de a contempla misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de către partea victorioasă. Ele glorifică învingătorii, dau sens pozitiv acțiunilor lor. Lansează modelul eroului care schimbă de unul singur soarta bătăliei. În prezent, pe de altă parte, tendința este inversă: multiculturalitatea contemporană determină tocmai o analiză a ambelor părți. Ele contemplă evenimentele amintite, după un interval mare de timp, interval necesar formării unei opinii mature, nepărtinitoare. Ambele tabere sunt umanizate, caracterizarea lor capătă o anumită nuanță de sensibilitate și înțelegere, ton ce ar fi părut majorității cu totul deplasat pe vremea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
origini a artei neplastice adică moartea tragediei. Apropierea de natura umană a însemnat revoluția dogmatică (omul în ipostaza divinității a trecut în cea a muritorului) și artistică (omul nu se mai confundă cu opera de artă, este artistul care o contemplă). Religia contemporană se confruntă cu ideea stratificării confesionale, în funcție de doctrina pe care o adoptă. Pe fondul frustrărilor generate de tranziție, propăvăduitorii noilor pseudoreligii găsesc teren fertil în lumea de azi. Oamenii au devenit atât de preocupați de problemele cotidiene, încât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Valpurgiei romantice și a celei clasice”<ref id=”12”>Marin Popa, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972</ref>. De alungul călătoriilor el devine un contemplator cinic și umoristic al clipelor ce i se perindau de-a lungul spectacolelor vieții. Contemplând clipa, Faust exclamă: „Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării firii sale setoase de universalizare. Invocarea Elenei va limpezi semnificațiile Frumosului etern și va
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Între orașele franceze, doar Parisul îl depășește în privința popularității din punct de vedere al destinațiilor turistice. Ca elemente de atracție turistică amintim: Promenade des Anglais (o arteră de circulație ce datează din secolul XVIII, pe malul mării, de unde se poate contempla cel mai bine cerul de azur al Mediteranei); vestitele piețe ale orașului (Place Masséna, Place Garibaldi, Place Rossetti, Place du Palais); numeroase catedrale și biserici în stil baroc din secolul XVII; portul orașului; muzee de artă; palate de congrese. De
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
existenței noastre. Soren Kierkegaard în The Sickness Unto Death credea că bolile întotdeauna sfârșesc în moarte, iar dincolo de aceste experiențe nu există nimic. Pentru Heidegger numai moartea poate atrage angoasa, care este singura modalitate de a declanșa groaza spiritului, care contemplă moartea, și de a înăbuși plictiseala. În nuvela Bunica se pregătește să moară, sentimentul morții organizează textul. Moartea apare aici mai abstract, nu e nimic patetic ca în nuvelele dedicate morții Irinei. Se prezintă schematic gospodăria bunicii, fără elemente prea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o stare de desăvârșire: cei slabi ajung tot mereu să-i domine pe cei puternici - asta din pricină că ei reprezintă numărul mare, că sunt și mai deștepți...". Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012, p. 87. 134 "Este interesat să contemplăm malul unei ape, acoperit cu numeroase plante de diferite specii, cu păsări cântând în tufișuri, cu numeroase insecte zburând prin aer, ori cu viermi târându-se pe pământul umed și să reflectăm la toate aceste forme, atât de admirabil construite
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
confuzia axiologică (porcanii/ rîtanii înfulecînd mărgăritarele), șotios, protejînd miezul filosofic, el rămîne o prezență singulară în peisajul nostru liric (suprapopulat!), invitîndu-ne la o preumblare prin Istorie. Cu rostul, deloc tăinuit, de a purcede la o "lectură" a epocii, pensînd exemple, contemplînd zîzania pămîntenilor "putregăind" în veselie, cu pofta îndîrjită de a exista într-o viață vidată de sens (vezi "dialogurile" cu E.C.). Resemnat, va constata: "om fi greșit galaxia...". Dar tot poetul conchide glumeț-implacabil: De dus n-ai unde să te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lui i se părea o strădanie plină de frumusețe, dar risipită în zadar, care punea doar în lumină propria lui goliciune interioară. I se părea fără noimă uitarea de sine cu care-l învăluia Komako și se mulțumea să-și contemple însingurarea a cărei vrajă s-a risipit violent odată cu incendiul ce a izbucnit într-o sală de proiecție a unui film, incendiu în care a murit și discreta și devotata Yoko. Chyio / Sayuri Arthur Golden, Memoriile unei gheișe Arthur Golden
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]