5,945 matches
-
poți suporta pentru totdeauna, ei bine, nu ești căsătorită și... —Bette, nu asta am vrut să spun, spuse ea tăios. Hopa. Îl iubesc pe Avery și bineînțeles că mă mărit cu el. Vorbeam doar cu prietena mea despre ceea ce sunt convinsă că e o bănuială absurdă, nefondată și paranoică. E clar că e problema mea, nu a lui Avery. Trebuie doar să am mai multă Încredere În sentimentele lui față de mine, atâta tot. — Sigur, sigur, Pen. Înțeleg perfect. N-am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
așa ceva. Oricât de grozav ar suna, băieți, Sammy gătește brunch-ul duminica la Gramercy Tavern, așa că nu poate veni cu noi. Poate altă dată, am adăugat, când i-am văzut așa dezamăgiți. Ei, poate ajungem noi acolo, spuse Will, nu prea convins. Am auzit că se mănâncă decent. Și, În sfârșit, din fericire, conversația lunecă spre viitoarea lor excursie În Caraibe și eu am rămas acolo În tăcere, prefăcându-mă interesată, În timp ce visam la Întâlnirea mea romantică, nocturnă, cu noul meu iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
se poartă de parcă ar fi Nașul, iar ceilalți sunt acoliții lui. E puțin cam neplăcut, dar cum aș putea să-i spun ceva? Ei bine, eram amândouă În aceeași oală. Am Încercat să cârmesc discuția spre ceva mai neutru. — Sunt convinsă că e doar o perioadă de adaptare. Măcar explorați orașul? Știu că LA nu e New York, dar trebuie să existe ceva de făcut acolo, nu? — Merg la plajă din când În când. Îmi fac cumpărăturile la Whole Foods, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Costinel Popovici nu l-au descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat. Aici, la Galați, ne-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ceto... cetățenia. — Malcolm e băiat de preot și e polițist. El nu poate înțelege tradițiile vechii noastre țări. Stefan, e vorba de moștenirea noastră. Învață să-ți faci mama fericită. Mal își dădu seama că băiatul său nu se lăsa convins. Zâmbi când Stefan demolă casa de mosoare, cu ochii săi negri înflăcărându-se. — Malcolm a zis că Cehoslovacia e o...o...o... — O ce, dragă? — O Bohunk de ruine! Un mare căcat! Scheiss! Scheiss! În germană pentru mutti! Celeste ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o săptămână de tăceri lungi, de pauze interminabile și întrebări încuietoare, urmate de jumătăți de răspunsuri, pentru ca Mal să înțeleagă toată povestea. Stefan Heisteke fusese lăsat în grija unor veri de încredere chiar înainte ca Celeste și soțul ei, antinaziști convinși, să fie arestați de nemți. Verii fugiseră și ei și îl pasaseră pe băiat unor rude îndepărtate, care, la rândul lor, îl lăsaseră cu câțiva prieteni de-ai lor, iar aceștia l-au lăsat în grija unor cunoștințe sechestrate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Bill Willhite, șef de celulă al Partidului Comunist din Brooklyn, fostul iubit al Donnei Patrice Cantrell, agitatoare de stânga la Columbia University prin 1943, care se sinucisese în 1947, sărind de pe podul George Washington, după ce auzise că tatăl ei, socialist convins, încercase să se sinucidă când fusese citat să apară în fața celor de la CCAA și devenise o legumă în urma ingerării unui cocteil de substanțe care îi prăjiseră creierul, făcând din el un sub-idiot. Fost membru în AFL-CIO, în filiala Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și propria-i homosexualitate latentă, dar și din dorința lui Coleman de a cuceri simpatia mexicanilor din CASL cu afirmația că asasinul era alb și nu niște membri de negăsit ai unei bande de mexicani, despre care simpatizanții stângii era convinși că poartă toată vina. În afară de istoria aceea, psihiatrul crezu toate celelalte episoade relatate de Coleman și îl îndemnă să pună capăt relației sexuale cu tatăl lui. În același timp Lesnick îl avea și pe Loftis ca pacient. Știa că Reynolds
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de parteneri în acea seară, iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nu-mi venea să cred când l-am auzit pe profesorul Caracostea, care era președintele comisiei, spunîndu-mi: ― Ți-am pus "foarte bine"! Poți să pleci, pentru că răspunsul dat te scutește să mai fii ascultat și la celelalte materii, căci, sânt convins, dealtfel ca și domnii profesori din comisie ― îi asocie el pe ceilalți, care, surâzând amuzați, moțăiau aprobativ din cap ― că ai răspunde la fel de frumos! Așa că, Băjenarule... la revedere într-a V-a, la toamnă! ― Vă salut, domnilor profesori! am spus
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
tare măgulit când noi, elevii de rând, ne guduram pe lângă el, spunîndu-i lingușitor: "Stăpîne!" Stăpânul avea o foarte mare însemnătate în clasă, pentru că de el depindeau multe! Întotdeauna, așa-zisul "șef al clasei" a avut cuvânt greu în fața profesorilor, care, convinși că este cel mai bun element, îl ascultau în tot ce spunea. Pe noi, la Stăpânul, ne interesau în special două lucruri: Primul: când lipseam, să facă în așa fel ca să nu se bage de seamă și, dacă e posibil
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
păstrat în amintire ca pe un profesor ales: ― Stai, nu te neliniști, gîndește-te bine, să nu faci vreo confuzie... Vorbeam despre "Războiul troian", nu? Ai fost atent la răspunsurile date de către colegii dumitale? ― Da, don' profesor! încuviință Chiorul foarte puțin convins... ― Ei, atunci? Dar să presupunem că n-ai învățat lecția din cartea de Istorie, deși era suficient să fi fost atent la explicație sau s-o citești măcar o dată, că nu este altceva decât o poveste... tot trebuia s-o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de astă dată pe o altă porțiune mai mică sau mai mare decât prima oară. Și iarăși, la reflux, când pleca apa, lua pământul fărâmițat, lăsând uscatul cu alte adâncituri... și formând în felul acesta terasele! Clasa oftă admirativ, ușurată, convinsă că știusem. Dar profesorul se-ncruntă puțin și spuse cu vocea-i cavernoasă: ― Ia ascultă, domnule, ce mă tot duci pe mine cu: vine apa, pleacă apa? Știi, sau nu știi? ― Nu știu, don' profesor! ― Apăi, așa spune! râse profesorul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o parte și m-am apucat să mâzgălesc maculatorul, caligrafiind numele verișoară-mi în toate felurile și-n toate pozițiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplând o pagină întreagă cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decât Alecsandri însuși că "Romînul e născut poet"... și aducîndu-mi aminte că "în cursul inferior", prin clasa I-a, făcusem vreo două poezii despre: primăvară, flori și rândunele, versurile de-atunci începură să mă chinuiască, revenindu-mi în minte cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
citească lipsit de cursivitate și fără intonație, stîlcindu-mi versurile, care și așa lăsau destul de dorit! Dar băieții nu reacționară cum se aștepta: ascultară într-o tăcere impresionantă, și când îi întrebă: "Ei, ce ziceți de poezia asta?", câțiva răspunseră foarte convinși: "E frumoasă, dom'le, are sentiment!" ― Hm! se-nciudă el, auzi la colegii dumitale, că ești "sentimental"! ― Sânt don' profesor! ― Zău? Din ce în ce mai interesant! Ești sentimental și faci versuri în ora de Psihologie... ― Am căutat să fac o aplicație imediată a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-i dumnealui? ― Da, don' director, răspunsei eu nevinovat. E suplinitorul pus de dumneavoastră în locul domnului profesor Niculescu... ― Pus de mine, dar recomandat de Minister. Nepotul domnului inspector general, băiețaș! ― Așaaa?! făcui eu atunci cu adâncă mirare... Și noi, care eram convinși că e într-adevăr profesor de istorie!... ― Aha, va să zică, îți permiți obrăznicii și în fața mea? Poți pleca! Invită pe băiețașul Moscu Ion! ― La puțin timp, am mai fost chemați de câteva ori; așa-zisa anchetă s-a terminat, în sfârșit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
care se strângea Încet În jurul lui Ștefănel, opt erau hotărâți să scoată iataganele dacă, cumva, Marele Maestru ar fi scăpat de loviturile de pumnal ale celor patru. Ceilalți doisprezece așteptau să vadă ce șanse au ceilalți și puteau fi ușor convinși să lovească. Dar, lăsați singuri, n-ar fi cutezat. Sutele de războinici aflați la distanță de zece până la o sută de pași ar fi vrut reînvierea Ordinului, fiindcă nu știau altceva decât să ucidă și să jefuiască. Dar superstiția că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lagună liniștită, oglinda unei inundații care ar fi acoperit tot cuprinsul subțire, străveziu. Mini o auzi. "Ce bine seamănă cu apa!" Impresia predomina realitatea difuziunei lunare și înșela simțurile cu totul; o percepție amăgitoare făcea ca Mini să fie mai convinsă că e chiar o apă decât că pare. . . . Așadar, Mika-Le, fără să cunoască secretul, îl știa totuși prin instinct. Crescuse departe de tatăl indiferent, fără suferință, nici sentiment, și acum cu mijloace de simulare și seducție, căutase în el un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se simțea Rim acolo, cum frecventa numai pictori și, muzicanți - cele două arte în care era așa de priceput. Dar ambiția nu-i putea îngădui să nu ia catedra de anatomie din capitală, care i se cuvenea. Buna Lina era convinsă de meritele deosebite ale savantului Rim și cunoștințele lui artistice îi impuneau mare respect, ea fiind desăvârșit opacă pentru muzică și pictură. Cum tăcerea se prelungea, Mini, ca să spună ceva, întrebă: - E inteligentă doamna Hallipa? - O femeie frumoasă e totdeauna
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
îi apăreau lui Mini, nimbați felurit: amanții, mulțimea în luptă, înțelepții, descumpăni ții! Cum oare niciodată instinctul unui pictor modern nu redase mai bine decât sub forma unei lumini noi a carnațiunei sau unei renovări a proporțiilor, nu redase mai convins și mai expresiv a-ceastă îmbinare de opacitate și de străvezire, pe care cei vechi o concepuseră rudimentar pe icoanele rigide, în vulgaritatea stemei de aur, în cercuirea luminoasă bizantină sau prerafaelică a Madonei nimbate. Eclipsele, incursia violentă a negrului în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
clacă darul nu li se păruse foarte ciudat; dacă, dimpotrivă, tocmai la acea epocă, nu se alarmaseră de starea ei de sănătate. Buna Lina credea hotărât că Lenora la timpul acela, printr-un noroc deosebit, fusese mult mai bino. Era convinsă că totul mersese de minune. Nunta, la care cu regret nu asistase, sechestrată de verișoara, decursese într-o ordine perfectă. Casa era orânduită ca un galantar; slujise episcopul cel frumos, cu barbă neagră; bufetul fusese o adevărată expoziție de artă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sugestive. Remarcă încă și tonul popular la acea artistă prismatică. Mika-Le era tot o falahină. Avu convingerea că Mika-Le nu premeditase cu perversitate scrisoarea: o scrisese de-a dreptul din perversitatea ei firească, ceea ce era mult mai interesant. Era probabil convinsă că tatăl ei ar fi fost acum generos cu ea, dar era stânjenit de Lenora; credea desigur că era dator să-i dea bani si că are dreptul să-1 amenințe. Favorurile lui Greg îi păreau insuficiente și își șantaja familia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
îngrijată și chemă mai aproape pe Mini. O întrebă de Nory, de București, și cum Mini îi tăcea un tablou plăcut și cum o asigură că Cetatea era vivifică-toare, că dăduse adesea rezultate bune cu climatul ei, Lenora păru oarecum convinsă și, preocupată, ceru o oglindă, pe care doamna Eliza se duse tipăit și grăbit să i-o aducă. Lenora atunci mustră pe bărbatul ei: - De ce lași pe Eliza. . . să se ostenească? Fu începutul unei uimitoare scene, care cuprinse toată atenția
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
agitate. Apucându-l de guler, fotograful îi arată machan-ul maiorului. — Cel de acolo. Du-te. Vin și eu în câteva minute. Pran are un singur gând. — Și tigrii? Le-au dat drumul? — Nu. Sigur că nu. Dar nu pare prea convins. Nu s-au auzit împușcături, nu? Prinzându-l de cap, îl împinge înainte. În lunile următoare, vor circula multe variante asupra celor întâmplate atunci. Unele vor fi dictate oficialilor, alte vor fi depuse sub formă de declaratie sau proces verbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de parteneri în acea seară, iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]