5,110 matches
-
asupra mediului competițional al statului-gazdă nu este neapărat nociv, după cum susțin mulți economiști radicali. Pătrunderea unei CTN pe o piață națională cu un număr limitat de concurenți raportat la capacitatea pieței poate mări gradul de competiție pe piața respectivă. Aportul corporației la procesul competițional include reducerea prețurilor (în cazul în care corporația este mai eficientă decât firmele locale), diferențierea produselor, publicitate, introducerea de produse noi datorită activității de cercetare și dezvoltare. Este posibil ca, pe lângă bunăstarea consumatorilor, apariția unei CTN în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mulți economiști radicali. Pătrunderea unei CTN pe o piață națională cu un număr limitat de concurenți raportat la capacitatea pieței poate mări gradul de competiție pe piața respectivă. Aportul corporației la procesul competițional include reducerea prețurilor (în cazul în care corporația este mai eficientă decât firmele locale), diferențierea produselor, publicitate, introducerea de produse noi datorită activității de cercetare și dezvoltare. Este posibil ca, pe lângă bunăstarea consumatorilor, apariția unei CTN în peisajul concurențial de pe o piață națională să determine îmbunătățirea performanțelor firmelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
să realizeze joint-venture cu parteneri străini, pentru a avea acces la noua tehnologie (Evans, 1979). Pătrunderea firmelor Pepsi-Cola și Coca-Cola pe piața indiană nu a îndepărtat producătorii locali, întreaga industrie a băuturilor răcoritoare profitând de pe urma campaniilor publicitare ale celor două corporații transnaționale. La începutul anului 1997, mărcile locale Thums Up (în cele din urmă achiziționată de Coca-Cola) și Campa (produsă de Pure Drinks Ltd.) aveau cote de piață comparabile cu cele deținute de Coca-Cola și de Pepsi-Cola (Jordan, 1997). Și în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Numeroase studii (Blomstrom, Kokko, 2003; Cantwell, 1989; Kokko, 1992; Haddad, Harrison, 1994) leagă posibilitatea apariției efectelor de antrenare în economia locală datorate activității CTN-urilor de mărimea acestei activități; productivitatea firmelor locale crește direct proporțional cu expunerea lor la concurența corporațiilor transnaționale, aceasta din urmă măsurată prin cota de piață a CTN-urilor. Asemenea efecte pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
proporțional cu expunerea lor la concurența corporațiilor transnaționale, aceasta din urmă măsurată prin cota de piață a CTN-urilor. Asemenea efecte pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și Uruguay s-a constatat existența unei relații pozitive între prezența pe piață a corporațiilor transnaționale și productivitatea companiilor naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
efecte pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și Uruguay s-a constatat existența unei relații pozitive între prezența pe piață a corporațiilor transnaționale și productivitatea companiilor naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era prea mare (Kokko, Tansiniz, Zejan, 1994). Acest fapt sugerează că posibilitatea producerii efectelor de antrenare este mai mare în cazul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
companiilor naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era prea mare (Kokko, Tansiniz, Zejan, 1994). Acest fapt sugerează că posibilitatea producerii efectelor de antrenare este mai mare în cazul investițiilor realizate de corporații transnaționale care nu dețin o poziție dominantă pe piața mondială sau care provin, ca stat de reședință, din țări în curs de dezvoltare. Șansele firmelor locale sunt mai mari fiindcă asemenea CTN-uri operează în sectoare de activitate în care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
stat de reședință, din țări în curs de dezvoltare. Șansele firmelor locale sunt mai mari fiindcă asemenea CTN-uri operează în sectoare de activitate în care munca este factorul intensiv, iar aportul tehnologic este mai puțin pregnant decât în cazul corporațiilor ale căror state de reședință sunt țări dezvoltate. Efectele de antrenare nu se rezumă la îmbunătățiri tehnologice și la creșterea productivității. Există tot mai multe statistici (Wells, 1993) care sugerează că filialele corporațiilor transnaționale orientate spre export acționează drept catalizatori
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este mai puțin pregnant decât în cazul corporațiilor ale căror state de reședință sunt țări dezvoltate. Efectele de antrenare nu se rezumă la îmbunătățiri tehnologice și la creșterea productivității. Există tot mai multe statistici (Wells, 1993) care sugerează că filialele corporațiilor transnaționale orientate spre export acționează drept catalizatori ai dezvoltării capacității de export a firmelor locale, prin deschiderea accesului la piețe străine. Apelul la furnizori locali crește pe măsura înaintării în vârstă a filialei (Dunning, 1993), subliniind încă o dată importanța cunoașterii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
locali crește pe măsura înaintării în vârstă a filialei (Dunning, 1993), subliniind încă o dată importanța cunoașterii prin experiență nu doar în fundamentarea deciziei de a investi, ci și în creșterea gradului de încredere în cadrul sistemului de relații al filialei extern corporației. Dacă, totuși, CTN-urile apar în sectoare de activitate neexploatate de firmele locale sau există o diferență uriașă între forța competitivă a corporațiilor transnaționale și cea a firmelor locale, iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de a investi, ci și în creșterea gradului de încredere în cadrul sistemului de relații al filialei extern corporației. Dacă, totuși, CTN-urile apar în sectoare de activitate neexploatate de firmele locale sau există o diferență uriașă între forța competitivă a corporațiilor transnaționale și cea a firmelor locale, iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă, filiala corporației transnaționale care pătrunde pe piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
totuși, CTN-urile apar în sectoare de activitate neexploatate de firmele locale sau există o diferență uriașă între forța competitivă a corporațiilor transnaționale și cea a firmelor locale, iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă, filiala corporației transnaționale care pătrunde pe piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai avut nevoie de alți patru ani pentru a ajunge la aceeași concluzie și a penaliza, în 2005, cele trei transnaționale care operează în România pe această piață cu sume simbolice raportate la cifra lor de afaceri. 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analizătc "7.4. Impactul corporațiilor în România\: o scurtă analiză" Economia României a ajuns, într-un interval relativ scurt de timp, după 1998, să fie dominată de firmele cu capital străin. Tabelul 7.3 oferă o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ajunge la aceeași concluzie și a penaliza, în 2005, cele trei transnaționale care operează în România pe această piață cu sume simbolice raportate la cifra lor de afaceri. 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analizătc "7.4. Impactul corporațiilor în România\: o scurtă analiză" Economia României a ajuns, într-un interval relativ scurt de timp, după 1998, să fie dominată de firmele cu capital străin. Tabelul 7.3 oferă o imagine lămuritoare în această privință, ponderea firmelor străine (firește
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Economia României a ajuns, într-un interval relativ scurt de timp, după 1998, să fie dominată de firmele cu capital străin. Tabelul 7.3 oferă o imagine lămuritoare în această privință, ponderea firmelor străine (firește, nu toate intră în categoria corporațiilor transnaționale) crescând de cinci ori în cinci ani (intervalul 1998-2003). După 2003, investițiile străine au crescut chiar și mai puternic, firmele străine consolidându-și poziția dominantă. Tabelul 7.3 - Ponderea firmelor cu capital majoritar străin în cifra de afaceri, pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu capital majoritar străin în cifra de afaceri, pe sectoare ale industriei prelucrătoare (taxonomia OCDE) * 94,1% pentru industria tutunului ** 94,8% pentru echipamente de birou În topul celor mai mari 10 firme din România, 8 sunt filiale ale unor corporații transnaționale (Business Magazin, 2006). Un simplu exercițiu de regresie sugerează (vezi ecuația din figura 7.1) faptul că există într-adevăr o corelație pozitivă între gradul de penetrare al capitalului străin în industria prelucrătoare românească și creșterile înregistrate la nivelul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de etica afacerilor. Până unde pot merge ascunderea adevărului, profiturile obținute prin valorificarea unor informații din interior, ingineriile contabile? Unde se termină goana după profit cu orice preț și unde începe - sau unde ar trebui să înceapă - responsabilitatea socială a corporației? Desigur, aceasta înseamnă un pas în plus de la viziunea clasică a responsabilității sociale corporatiste; exprimată de Friedman, această viziune susținea că singura responsabilitate socială a corporației era aceea de a realiza profit, pentru că aceasta era funcția ei socială și pentru că
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
orice preț și unde începe - sau unde ar trebui să înceapă - responsabilitatea socială a corporației? Desigur, aceasta înseamnă un pas în plus de la viziunea clasică a responsabilității sociale corporatiste; exprimată de Friedman, această viziune susținea că singura responsabilitate socială a corporației era aceea de a realiza profit, pentru că aceasta era funcția ei socială și pentru că altfel ar fi dezavantajată față de competitorii care, la rândul lor, urmăresc maximizarea profitului. Dar subiectul eticii în afaceri și, în particular, al responsabilității sociale a corporației
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporației era aceea de a realiza profit, pentru că aceasta era funcția ei socială și pentru că altfel ar fi dezavantajată față de competitorii care, la rândul lor, urmăresc maximizarea profitului. Dar subiectul eticii în afaceri și, în particular, al responsabilității sociale a corporației a căpătat în ultimul timp o atenție sporită: există, până la urmă, o limită social acceptabilă a maximizării profitului și, totodată, o serie de alegeri etice pe calea spre obținerea acelui profit. Etica în afaceri este interpretată diferit în literatura internațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acelui profit. Etica în afaceri este interpretată diferit în literatura internațională, de la o viziune minimalistă, de standarde facultative de comportament (Crawford, 1974), la o interpretare mai largă, de standarde de conduită percepute drept morale și drepte de către indivizii dintr-o corporație, luând în considerare bunăstarea celor afectați de deciziile și comportamentul corporației (Holt, Wigginton, 2002). Etica nu se reduce la respectarea legilor, pentru că nu toate normele societale sunt transpuse într-o lege, pentru că uneori afacerile se dezvoltă mai repede decât poate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de la o viziune minimalistă, de standarde facultative de comportament (Crawford, 1974), la o interpretare mai largă, de standarde de conduită percepute drept morale și drepte de către indivizii dintr-o corporație, luând în considerare bunăstarea celor afectați de deciziile și comportamentul corporației (Holt, Wigginton, 2002). Etica nu se reduce la respectarea legilor, pentru că nu toate normele societale sunt transpuse într-o lege, pentru că uneori afacerile se dezvoltă mai repede decât poate legislația să controleze și pentru că unele legislații naționale sunt prea slabe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reduce la respectarea legilor, pentru că nu toate normele societale sunt transpuse într-o lege, pentru că uneori afacerile se dezvoltă mai repede decât poate legislația să controleze și pentru că unele legislații naționale sunt prea slabe. Saee (2005) enumeră motivele pentru care corporațiile transnaționale ar trebui să aibă comportamente etice: - ca să protejeze publicul larg (de exemplu, să retragă produsele cu defecțiuni de fabricație); - ca să-și protejeze angajații (de la asigurarea condițiilor de lucru până la evitarea unor practici de condiționare a salariului de realizarea unor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
valorilor culturii locale; - ca să-și stimuleze angajații (respectarea unor norme etice poate însemna și un management mai onest al resurselor umane). Cullen și Parboteeah (2005) încearcă să realizeze un tablou de ansamblu al problemelor etice cu care se confruntă o corporație (vezi tabelul 8.1). Uneori, așteptările privind comportamentul etic al transnaționalelor pot părea naive. De George (1993) a enunțat un set de principii minimale privind comportamentul etic al transnaționalelor, și anume: • să nu facă rău în mod intenționat (la adresa ecosistemului
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dezvoltarea economiei-gazdă; • să respecte drepturile omului; • să respecte cultura locală și să se adapteze la ea, în măsura în care normele locale nu violează normele etice agreate pe plan internațional; • să plătească în mod corect taxele. Tabelul 8.1 - Aspecte etice ale activității corporațiilor transnaționale Sursa: Cullen și Parboteeah (2005) Printre cele mai răspândite comportamente neetice în rândul transnaționalelor se numără: - coruperea unor oficiali ai statelor-gazdă1 (corupția stă de multe ori la baza facilităților acordate investitorilor străini); - oferirea unor informații false privind situația financiară
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pirateria informatică; - spionaj industrial (obținerea de informații clasificate despre competitori); - discriminare între sexe; - poluare intenționată (deversarea deșeurilor sau lipsa măsurilor de protecție pentru comunitățile în care operează). În momentul pătrunderii pe o piață se încheie practic un contract social între corporație și societatea-gazdă. Acest contract are o parte legală, existentă și formală, constând în regulile generale ale statului-gazdă și în contractul specific semnat de corporație (în cazul unei achiziții), dar și o parte informală, care constă în așteptările societății-gazdă cu privire la comportamentul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]