11,061 matches
-
unică a procesului creativ. Printre primele teste de gândire divergentă se numără testele de construcție divergentă ale lui Guilford (1967b), Matricea morfologică a Intelectului uman (Structure of the Intellect - SOI), Testele Torrance (1962, 1974) de Gândire Creativă (Tarrance Tests of Creative Thinking - TTCT) și cele ale lui Wallach și Kogan (1965), Getzels și Jackson (1962). Aproape toate testele menționate continuă să fie incluse într-o mare măsură în cercetarea și educarea creativității. Fiindcă spațiul de care dispunem aici nu ne permite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1985, 1986b; Runco și Albert, 1985; vezi Runco, 1986a, pentru situații excepționale). În plus, condițiile în care se desfășoară testarea (de exemplu, joc sau test, prezența sau absența limitelor de timp, administrarea individuală sau colectivă, îndemnul specific de „a fi creativ” sau instructajele generice) par să influențeze cotele la originalitate și/sau fluență (Chand și Runco, 1992; Harrington, 1975; Hattie, 1980; Renzulli, Owen și Callahan, 1974; Runco, 1986c; Runco și Okuda, 1991; Torrance, 1971). Uneori criticii semnalează că scorurile la testele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
divergentă (Cropley, 1972; Howieson, 1981; Kogan și Pankove, 1974). Implicațiile validității metodelor de evaluare a gândirii divergente sunt tratate mai târziu în capitol, dar cercetarea evoluției elevilor pe parcursul anilor oferă informații despre criza clasei a patra din punct de vedere creativ (Torrance, 1968). În urma numeroaselor sale studii experimentale transversale și longitudinale, Torrance (1962, 1965, 1968) a observat că scorurile la TTCT la un număr ridicat de elevi din clasa a patra au scăzut, însă ele au revenit aproape complet (și în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
număr ridicat de elevi din clasa a patra au scăzut, însă ele au revenit aproape complet (și în totalitate la originalitate și elaborare) în timpul clasei a cincea. Alți cercetători și teoreticieni au remarcat o regresie generală mai îndelungată a performanțelor creative pe parcursul ultimelor clase primare. Printre posibilele cauze se află socializarea și schimbarea climatului școlar odată cu trecerea în alte clase, deși compensarea cu succes a efectelor crizei printr-o atenție sporită acordată comportamentului școlar evidențiază prevalența celei de-a doua cauze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1979c) a detectat un nivel redus de fidelitate a scorurilor de originalitate și flexibilitate. Studiul său prezintă însă multiple inconveniente din punct de vedere experimental (Runco și Albert, 1985) și teoretic 2 (ca, de exemplu, rolul ierarhizării asociative la indivizii creativi; vezi Mednick, 1962; Milgram și Rabkin, 1980). Unul dintre ele a fost reactualizate prin încercarea lui Runco și Albert (1985) de a combina probele verbale și nonverbale, fiindcă Hocevar (1979a, 1979c) a întrebuințat numai teste verbale. Runco și Albert (1985
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Deși administrarea și interpretarea corectă a testelor de gândire divergentă întâmpină anumite obstacole, ele nu sunt insurmontabile și vor fi depășite în viitorul apropiat. Din punct de vedere istoric, testele de gândire divergentă acoperă însă aproape întregul spectru al procesului creativ. Deoarece capacitatea de generare a ideilor reprezintă doar una dintre trăsăturile specifice procesului creator (vezi, de exemplu, Runco și Okuda, 1988, în argumentarea teoriei componențiale a creativității), utilizarea sa prevalentă depreciază rolul integrator al creativității în rezolvarea problemelor (Davis, 1973
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1992). Adoptând o viziune general acceptată de ceilalți cercetători (Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Osborn, 1963; Parnes, Noller și Biondi, 1977; Simonton, 1988b; Torrance, 1976), Runco a remarcat că „foarte puțină atenție a fost acordată factorului de evaluare a procesului creativ, fapt surprinzător din moment ce reprezintă o componentă esențială a procesului creativ, implicată de fiecare dată când un individ selectează sau preferă o idee sau un ansamblu de idei” (p. 312). Orientările psihometrice care includ și alte elemente de rezolvare creativă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Wakabayashi și Graen, 1990; Osborn, 1963; Parnes, Noller și Biondi, 1977; Simonton, 1988b; Torrance, 1976), Runco a remarcat că „foarte puțină atenție a fost acordată factorului de evaluare a procesului creativ, fapt surprinzător din moment ce reprezintă o componentă esențială a procesului creativ, implicată de fiecare dată când un individ selectează sau preferă o idee sau un ansamblu de idei” (p. 312). Orientările psihometrice care includ și alte elemente de rezolvare creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesului creativ, fapt surprinzător din moment ce reprezintă o componentă esențială a procesului creativ, implicată de fiecare dată când un individ selectează sau preferă o idee sau un ansamblu de idei” (p. 312). Orientările psihometrice care includ și alte elemente de rezolvare creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetătorii trebuie să ia măsuri de protecție pentru a se asigura că subiecții nu s-au întâlnit anterior cu astfel de probleme. Isaak și Just (1995) și Mayer (1995) oferă liste detaliate ce cuprind probleme de perspicacitate utilizate frecvent. Persoana creativă A doua parte principală a cercetării psihometrice reunește eforturile de evaluare a caracteristicilor de creativitate specifice persoanelor creative. Numeroasele variabile axate pe trăsături individuale includ diverse tipuri de autoevaluare, aprecierea comportamentului, a personalității și a performanțelor anterioare de către profesor sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu astfel de probleme. Isaak și Just (1995) și Mayer (1995) oferă liste detaliate ce cuprind probleme de perspicacitate utilizate frecvent. Persoana creativă A doua parte principală a cercetării psihometrice reunește eforturile de evaluare a caracteristicilor de creativitate specifice persoanelor creative. Numeroasele variabile axate pe trăsături individuale includ diverse tipuri de autoevaluare, aprecierea comportamentului, a personalității și a performanțelor anterioare de către profesor sau surse externe. Instrumentele concepute pentru măsurarea variabilele de personalitate sunt deseori construite pe baza analizei indivizilor cu un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analizei indivizilor cu un nivel superior de creativitate și a determinării trăsăturilor de personalitate comune. Trăsăturile lor sunt ulterior comparate cu trăsăturile altor copii și adulți, pornind de la prezumția că indivizii la care corelațiile sunt pozitive sunt predispuși la performanță creativă. Asemenea instrumente se întâlnesc relativ frecvent în cercetările legate (Group Inventory for Finding Talent) de creativitate și printre ele se numără Inventarul de grup pentru identificarea talentului și Inventarul de grup de determinare a intereselor (Group Inventory for Finding Interests
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Personality Factor Questionnaire) (Cattell și Butcher, 1968, capitolul 15; Cattell, Eber și Tatsuoka, 1970). În urma analizei efectuate asupra cercetărilor care au întrebuințat instrumentele enumerate și altele similare lor, Davis (1992, pp. 69-72) a ajuns la concluzia că trăsăturile personalității indivizilor creativi se traduc prin conștiința creativității proprii, originalitate, spirit de independență, asumarea riscurilor, energie individuală, curiozitate, simț al umorului, atracție față de complexitate și noutate, simț artistic, flexibilitate, acuitate perceptivă și tendința izolării de ceilalți. Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
spirit de independență, asumarea riscurilor, energie individuală, curiozitate, simț al umorului, atracție față de complexitate și noutate, simț artistic, flexibilitate, acuitate perceptivă și tendința izolării de ceilalți. Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță față de ambiguitate reprezintă una dintre caracteristicile indivizilor creativi (Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li se administrează Scala artistică Barron-Welsh (Barron-Welsh Art Scale - Welsh și Barron, 1963) își exprimă preferințele fie pentru desene complexe și asimetrice, fie simple și simetrice. Cercetările evidențiază că indivizii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li se administrează Scala artistică Barron-Welsh (Barron-Welsh Art Scale - Welsh și Barron, 1963) își exprimă preferințele fie pentru desene complexe și asimetrice, fie simple și simetrice. Cercetările evidențiază că indivizii creativi preferă deseori imagini complexe. Multe alte scale de măsurare au fost elaborate în scopul evaluării sensibilității estetice (vezi trecerea în revistă realizată de Frois și Eysenck, 1995) sau - mai general - a atitudinii de toleranță a ambiguității (Kirton, 1981). Pentru a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Frois și Eysenck, 1995) sau - mai general - a atitudinii de toleranță a ambiguității (Kirton, 1981). Pentru a descoperi conexiunea dintre anumite experiențe și creația productivă, pe lângă trăsăturile de personalitate, s-a recurs la analiza experienței de viață anterioare a persoanei creative. În consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la activitățile și realizările unei persoane menite să reflecte potențialul sau performanțele ei creative, metoda preferată este autoevaluarea. Pornind de la premisa că „indicatorul cel mai bun al viitorului comportament creativ este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creația productivă, pe lângă trăsăturile de personalitate, s-a recurs la analiza experienței de viață anterioare a persoanei creative. În consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la activitățile și realizările unei persoane menite să reflecte potențialul sau performanțele ei creative, metoda preferată este autoevaluarea. Pornind de la premisa că „indicatorul cel mai bun al viitorului comportament creativ este comportamentul creativ din trecut” (Colangelo et al., 1992, p. 158), numeroși cercetători au întocmit autoevaluări biografice și inventorii ale activității, precum Inventoriul biologic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persoanei creative. În consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la activitățile și realizările unei persoane menite să reflecte potențialul sau performanțele ei creative, metoda preferată este autoevaluarea. Pornind de la premisa că „indicatorul cel mai bun al viitorului comportament creativ este comportamentul creativ din trecut” (Colangelo et al., 1992, p. 158), numeroși cercetători au întocmit autoevaluări biografice și inventorii ale activității, precum Inventoriul biologic Alpha (Taylor și Ellison, 1966, 1967), Inventoriul comportamentului creator (Creative Behavior Inventory) (Hocevar, 1979b) și alte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la activitățile și realizările unei persoane menite să reflecte potențialul sau performanțele ei creative, metoda preferată este autoevaluarea. Pornind de la premisa că „indicatorul cel mai bun al viitorului comportament creativ este comportamentul creativ din trecut” (Colangelo et al., 1992, p. 158), numeroși cercetători au întocmit autoevaluări biografice și inventorii ale activității, precum Inventoriul biologic Alpha (Taylor și Ellison, 1966, 1967), Inventoriul comportamentului creator (Creative Behavior Inventory) (Hocevar, 1979b) și alte liste de evaluare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cel mai bun al viitorului comportament creativ este comportamentul creativ din trecut” (Colangelo et al., 1992, p. 158), numeroși cercetători au întocmit autoevaluări biografice și inventorii ale activității, precum Inventoriul biologic Alpha (Taylor și Ellison, 1966, 1967), Inventoriul comportamentului creator (Creative Behavior Inventory) (Hocevar, 1979b) și alte liste de evaluare (Anastasi și Schaefer, 1969; Holland și Nichols, 1964; Holland și Richards, 1965; James, Ellison, Fox și Taylor, 1974; Milgram și Hong, 1994; Milgram și Milgram, 1976; Runco, 1987a; Runco, Noble și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a performanțelor reprezintă metoda cea mai indicată de măsurare a creativității. În legătură cu răspândirea inventoriilor biografice și a listelor de evaluare a creativității trebuie făcute două clarificări. În primul rând, se poate interpreta că autoevaluările performanțelor și activităților sunt, practic, produse creative; ele sunt tratate din prisma personalității creatoare, fiindcă astfel de produse creative nu se pot supune metodelor de măsurare și observație directe. Tehnicile de cotare a produselor creative, analizate într-o altă secțiune a capitolului, implică observarea și evaluarea directă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
răspândirea inventoriilor biografice și a listelor de evaluare a creativității trebuie făcute două clarificări. În primul rând, se poate interpreta că autoevaluările performanțelor și activităților sunt, practic, produse creative; ele sunt tratate din prisma personalității creatoare, fiindcă astfel de produse creative nu se pot supune metodelor de măsurare și observație directe. Tehnicile de cotare a produselor creative, analizate într-o altă secțiune a capitolului, implică observarea și evaluarea directă a produsului creat. În al doilea rând, aplicațiile psihometrice ale inventoriilor biografice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rând, se poate interpreta că autoevaluările performanțelor și activităților sunt, practic, produse creative; ele sunt tratate din prisma personalității creatoare, fiindcă astfel de produse creative nu se pot supune metodelor de măsurare și observație directe. Tehnicile de cotare a produselor creative, analizate într-o altă secțiune a capitolului, implică observarea și evaluarea directă a produsului creat. În al doilea rând, aplicațiile psihometrice ale inventoriilor biografice și de activitate se diferențiază de utilizarea istoriometrică a unor instrumente asemănătoare prin accentul pus pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copiilor de vârste mici sau a programelor școlare de monitorizare a copiilor supradotați. Pentru a răspunde acestor nevoi, au fost concepute diverse instrumente ce le permit părinților, educatorilor, celorlalți adulți, inclusiv colegilor de clasă să evalueze personalitatea și corelatele comportamentelor creative anterioare (Pearlman, 1983; Runco, 1984, 1987b, 1989b; Torrance, 1962; Wasik, 1974). Printre cele mai populare instrumente se numără Preschool and Kindergarten Interest Descriptor (Rimm, 1983) și Scales for Rating the Behavioral Characteristics of Superior Students (SRBCSS - Renzulli, Hartman și Callahan
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și Scandura, 1986; Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Runco și Basadur, 1993) și al identificării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]