3,503 matches
-
faptul că suprapunerea funcțiilor redundante în gene multiple permite alelelor să fie reținute, ceea ce dezvoltă diversitatea genetică. Modificarea numărului de cromozomi poate genera mai multe mutații, unde segmentele de ADN din cadrul cromozomilor se rup și se regrupează. De exemplu, doi cromozomi ai genului homo pot fuziona formând cromozomul 2 uman; această fuziune este necunoscută în cadrul evoluției liniare a celorlalte ramuri de primate. În procesul evolutiv, cel mai important rol al unor astfel de rearanjamente cromozomiale este acela de a accelera divergența
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
multiple permite alelelor să fie reținute, ceea ce dezvoltă diversitatea genetică. Modificarea numărului de cromozomi poate genera mai multe mutații, unde segmentele de ADN din cadrul cromozomilor se rup și se regrupează. De exemplu, doi cromozomi ai genului homo pot fuziona formând cromozomul 2 uman; această fuziune este necunoscută în cadrul evoluției liniare a celorlalte ramuri de primate. În procesul evolutiv, cel mai important rol al unor astfel de rearanjamente cromozomiale este acela de a accelera divergența populațiilor, generându-se noi specii a căror
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
genomurilor. Mai mult, aceste secvențe mobile de ADN pot produce mutații sau dispariția genelor existente, având astfel un rol important în realizarea diversității genetice. La organismele asexuate, genele sunt moștenite în grup. La cele sexuate, urmașii prezintă combinații aleatorii ale cromozomilor parentali. În cadrul procesului de recombinare genetică, organismele sexuale pot efectua schimb de ADN între doi cromozomi compatibili. Recombinarea și reasortarea nu afectează frecvența alelelor, ci doar modul cum acestea se ascociază unele cu altele, generându-se urmași cu noi combinații
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
astfel un rol important în realizarea diversității genetice. La organismele asexuate, genele sunt moștenite în grup. La cele sexuate, urmașii prezintă combinații aleatorii ale cromozomilor parentali. În cadrul procesului de recombinare genetică, organismele sexuale pot efectua schimb de ADN între doi cromozomi compatibili. Recombinarea și reasortarea nu afectează frecvența alelelor, ci doar modul cum acestea se ascociază unele cu altele, generându-se urmași cu noi combinații de alele. Din punct de vedere genetic, există o schimbare de la o generație la alta a
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Alela i mai este notată și I sau 0. Ea este nefuncțională, adică nu codifică sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul ii corespunde grupei 0 și se caracterizează prin prezența pe hematii a antigenului H, nemodificat. Locusul alelelor menționate este situat pe cromozomul 9, brațul lung, banda 3, subbanda 4 (9q34). Genotipurile posibile pentru fiecare fenotip sunt dupa cum urmeaza : Gena H, care condiționează sinteza antigenului H, precursorul comun al antigenelor A și B, are o alelă recesivă foarte rară, h, nefuncțională. În
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
este codificat de o genă (1p36.2-p34) D. Aceasta determină direct sinteza antigenului D, și are o alelă recesivă d. Deci indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD sau Dd, pe când cei Rh- doar dd. În aceeași zonă a cromozomului mai există și un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e (locusul CE). Ordinea pe cromozom este C-E-D, și din acest motiv se tinde către înlocuirea prescurtării CDE cu CED. Alelele C, c, E, e, D, d se
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
recesivă d. Deci indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD sau Dd, pe când cei Rh- doar dd. În aceeași zonă a cromozomului mai există și un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e (locusul CE). Ordinea pe cromozom este C-E-D, și din acest motiv se tinde către înlocuirea prescurtării CDE cu CED. Alelele C, c, E, e, D, d se transmit înlănțuit. Astfel, pot exista 8 haplotipuri (haplotipul reprezintă configurația genelor pe un singur cromozom dintr-o pereche
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
CE). Ordinea pe cromozom este C-E-D, și din acest motiv se tinde către înlocuirea prescurtării CDE cu CED. Alelele C, c, E, e, D, d se transmit înlănțuit. Astfel, pot exista 8 haplotipuri (haplotipul reprezintă configurația genelor pe un singur cromozom dintr-o pereche): Dce, DCe, DcE, DCE, dce, dCe, dcE, dCE. C, c, E și e nu se exprimă decât când în genotip nu există D. La nivelul populației globale, frecvența fenotipurilor Rh este: La poporul român, frecvențele sunt apropiate
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala, situate în proximitatea nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
mai mică decât o celula eucariotă. Este lipsită de nucleu individualizat, și de cele mai multe organite ale celulei eucariote. Există două tipuri de procariote: bacteriile si archaea; amândouă au o structură similară. Materialul nuclear al celulelor procariote constă dintr-un singur cromozom, care este în contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nucleară nedefinită din citoplasmă se numește nucleoid. O celulă procariota are trei regiuni arhitecturale: Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
exemplu, ARN ribozomal) în organisme care utilizează ADN pentru codul genetic in sine. Moleculele ARN de transfer (ARNt) sunt folosite pentru a adăuga aminoacizi în timpul intepretării proteinelor. Materialul genetic al procariotelor este organizat într-o moleculă de ADN circular simplu (cromozom bacterial), în regiunea nucleoidului din citoplasmă. Materialul genetic al eucariotelor este împărțit în diferite molecule liniare numite cromozomi în interiorul unui nucleu separat, de obicei, cu material genetic suplimentar în unele organite cum ar fi mitocondriile si cloroplastele. O celula umana
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
sunt folosite pentru a adăuga aminoacizi în timpul intepretării proteinelor. Materialul genetic al procariotelor este organizat într-o moleculă de ADN circular simplu (cromozom bacterial), în regiunea nucleoidului din citoplasmă. Materialul genetic al eucariotelor este împărțit în diferite molecule liniare numite cromozomi în interiorul unui nucleu separat, de obicei, cu material genetic suplimentar în unele organite cum ar fi mitocondriile si cloroplastele. O celula umana conține material genetic în nucleul celulei (genomul nuclear) și în mitocondrii (genomul mitocondrial). La om genomul nuclear este
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
unele organite cum ar fi mitocondriile si cloroplastele. O celula umana conține material genetic în nucleul celulei (genomul nuclear) și în mitocondrii (genomul mitocondrial). La om genomul nuclear este împărțit în 23 de perechi de molecule de ADN liniar numite cromozomi. Genomul mitocondrial este o molecula de ADN circular distinct de ADN-ul nuclear. Cu toate acestea ADN-ul mitocondrial este foarte mic în comparație cu cromozomi nucleari. Materialul genetic străin (cel mai frecvent ADN) poate fi, de asemenea, introdus artificial în celulă
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
La om genomul nuclear este împărțit în 23 de perechi de molecule de ADN liniar numite cromozomi. Genomul mitocondrial este o molecula de ADN circular distinct de ADN-ul nuclear. Cu toate acestea ADN-ul mitocondrial este foarte mic în comparație cu cromozomi nucleari. Materialul genetic străin (cel mai frecvent ADN) poate fi, de asemenea, introdus artificial în celulă printr-un proces numit sintezare. Acest lucru poate fi trecător, în cazul în care ADN-ul nu este introdus în genomul celulei, sau stabil
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
propagă pe membranele celulare. Diviziunea (în latină "divisio, divisionis" = diviziune, împărțire) se realizează pe două căi: Diviziunea este procesul prin care o celulă ajunsa la maturitate (celula mamă) va da naștere la doua celule identice (celulele fiice) care vor avea cromozomi identici cu aceasta. Diviziunea amitotică este caracteristică procariotelor. Ea reprezintă diviziunea care are loc fără fus de diviziune. Se poate întâlni și la unele eucariote cum ar fi: unele ciuperci (drojdiile), alge albastre verzi (alga Pleurococcus - verzeala zidurilor), celule maligne
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
moduri: Diviziunea indirectă se realizează în prezența fusului de diviziune. Fusul de diviziune se formează din centrozom. Fusul de diviziune este format din fibre polare (mențin distanța dintre cei doi poli ai celulei) și kinetocorale(de acestea se atașează centromerii cromozomilor). Fusul de diviziune asigură distribuția echilibrată a cromozomilor în cele două celule fiice. Diviziunea indirectă este de două tipuri: Mitoza este diviziunea prin care din celula mamă iau naștere două celule fiice cu numărul de cromozomi egal cu cel al
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
de diviziune. Fusul de diviziune se formează din centrozom. Fusul de diviziune este format din fibre polare (mențin distanța dintre cei doi poli ai celulei) și kinetocorale(de acestea se atașează centromerii cromozomilor). Fusul de diviziune asigură distribuția echilibrată a cromozomilor în cele două celule fiice. Diviziunea indirectă este de două tipuri: Mitoza este diviziunea prin care din celula mamă iau naștere două celule fiice cu numărul de cromozomi egal cu cel al celulei mamă. Mitoza presupune: Are 4 faze: 1
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
acestea se atașează centromerii cromozomilor). Fusul de diviziune asigură distribuția echilibrată a cromozomilor în cele două celule fiice. Diviziunea indirectă este de două tipuri: Mitoza este diviziunea prin care din celula mamă iau naștere două celule fiice cu numărul de cromozomi egal cu cel al celulei mamă. Mitoza presupune: Are 4 faze: 1) Profaza: 2) Metafaza: 3) Anafaza: 4) Telofaza: 1) Etapa reducțională (meioza I): în această etapă, celula se divide formând două celule fiice cu numărul de cromozomi redus la
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
numărul de cromozomi egal cu cel al celulei mamă. Mitoza presupune: Are 4 faze: 1) Profaza: 2) Metafaza: 3) Anafaza: 4) Telofaza: 1) Etapa reducțională (meioza I): în această etapă, celula se divide formând două celule fiice cu numărul de cromozomi redus la jumătate; această etapă este heterotipică. 2) Etapa ecvațională (meioza II): se realizează ca o mitoză în celulele haploide (n). Profaza I Metafaza I Anafaza I Telofaza I După finalizarea meiozei I are loc meioza II. Astfel, fiecare dintre
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
meioza II. Meioza II decurge ca o mitoză în celule haploide și presupune cariokineză și citokineză. Meioza II are 4 faze: La sfârșitul telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi monocromatidici). Duce la formarea celulelor reproducătoare sexuate (gameți) și asexuate (spori). Celula a fost descoperită de Robert Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
cariokineză și citokineză. Meioza II are 4 faze: La sfârșitul telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi monocromatidici). Duce la formarea celulelor reproducătoare sexuate (gameți) și asexuate (spori). Celula a fost descoperită de Robert Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută folosind microscopul. Acesta a observat că materialul dat a fost împărțit în mai
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
molecula de ARNt) în cursul procesului de translație. ARN-ul ribozomal este un constituent principal al ribozomilor, structuri celulare la nivelul cărora se realizează sinteza proteinelor. ARN-ul ribozomal este sintetizat prin transcripția genelor corespunzătoare situate în anumite regiuni ale cromozomilor numite organizatori nucleolari (sau NOR în engleză). Prin transcripție sunt sintetizați precursori de talie mare ce vor fi ulterior scindați în patru tipuri de ARNr: ARNr 28S, ARNr 5.8S, ARNr 5S (ce intră în compoziția subunității mari, 60S, a
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
C. este o proteină serică produsă de ficat care apare în sânge în faza acută a inflamațiilor ("proteină de fază acută"). Este numită și PCR sau CRP (prescurtare din engleză "C reactive protein"). Gena ce codifică PCR este situată pe cromozomul uman 1, în regiunea 1q21-q23. Asistând complementul C, are rol de mediator între țesutul care e implicat în boală și răspunsul sistemului imunitar (izolează, anihilează, îndepărtează, repară țesutul care este atacat). Este prezentă atât în serul sanguin cât și în
Proteina C reactivă () [Corola-website/Science/304569_a_305898]
-
biom - biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]