2,968 matches
-
autoritatea monarhilor Austriei și Ru-siei. Aceștia însă se pare că ignorau faptul că rațiunea lui Dum-nezeu fiind impenetrabilă nu e bine să o provoci sau să te joci cu ea. De multă vreme deja, autocrația rusă forțase doza inițiind o cruciadă panortodoxă destinată să extindă protecția sa asupra populațiilor slave sau grecești supuse musulmanilor. Sublima Poartă s-a umilit în 1774, prin tratatul de la Kutchuk-Kaïnardji cînd a cedat țarului acestă funcțiune tutelară. Bineînțeles, nu in-tră în discuție aici drepturile politice ale popoarelor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este poziția britanicilor și a francezilor. Și unii și ceilalți se tem de expansiunea țaristă din momentul în care forța decrepită a turcilor începe să slăbească. În fapt, sub presiunea opiniilor publice ale acestora se va desfășura prima și ultima cruciadă ecumenică împotriva barbarilor necredincioși. Începutul se declanșează în Peloponez în 1821, la inițiativa episcopului de Patras. Represiunea a fost feroce; patriarhul Constantinopolului a fost spînzurat în fața catedralei, locuitorii insulei Chios, masacrați sau vînduți ca sclavi; situația insurgenților a devenit dramatică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tineri. În plus, a creat iluzia legitimatoare a intelectualilor angajați care, dezrădăcinați în sensul propriu al cuvîntului, au căpătat astfel impresia implicării practice ce le permitea să uite unele motivații ale ralierii lor: persecuția evreilor în Germania de către prieteni ai cruciadei generalului Franco și, în egală măsură oroarea pro-ceselor staliniste care începuseră la Moscova în ianuarie 1935 și se extindeau acum și în Spania. Eliberată de obligațiile sale prosovietice, internaționala antifascistă a atins în acest moment punctul critic. La rîndul său
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu sunt cunoscuți pentru proslăvirea păcii. În Vechiul Testament există foarte multe descrieri ale războaielor violente întreprinse de ebraici. Creștinii au cucerit în timpul cruciadelor lumi îndepărtate în numele religiei. Iar noțiunea de martir este o noțiune familiară tuturor fundamentaliști lot religioși, oricare n-ar fi aceștia. Violența devine astfel legitimă atunci când este reprezentată și înțeleasă ca aspect esențial al religiei (Hinde, 2001, p.89). Cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
respectiv pregătirii a milioane de ostași care trebuiau aduși din Statele Unite și Marea Britanie și găzduiți în condiții corespunzătoare o perioadă de timp. Spațiul era necesar nu numai pentru oameni, dar și pentru tehnica de luptă. Eisenhower prezintă în cartea sa Cruciadă în Europa un tablou sinoptic al efectivelor de militari și tehnicii de luptă existente în Anglia la 6 iunie 1944, când a avut loc debarcarea în nord-vestul Europei [2, pp. 100-101]: * 17 divizii ale Imperiului Britanic, printre care 3 canadiene
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
dispozitivului de apărare a Soarului. Curățirea Soarului s-a făcut rapid. La 25 martie orice rezistență organizată la vest de Rin încetează. Bibliografie [1] Churchill, Winston, Al doilea război mondial. Memorii, vol. I, Editura Saeculum, București, 1996 [2] Eisenhower, Dwight, Cruciadă în Europa, Editura Politică, București, 1975 [3] Grecescu, Ion, In memoriam. Nicolae Titulescu, Editura Politică, București, 1982 [4] Moisiuc, Viorica, "Prefață" la volumul Mica Înțelegere și politica externă a Iugoslaviei 1920-1938, Editura Politică, București,1979 [5] Campus, Eliza, Din politica
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mesaj 580, liderul georgist a reafirmat că menirea alianței celor două partide era îndepărtarea camarilei, formarea noului guvern și susținerea monarhiei, cu condiția ca aceasta să-și respecte atribuțiile 581. Unele semnale indicau chiar o colaborare între "Frontul Constituțional" și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai Stelescu, defășurată la 3 decembrie 1935, șeful a afirmat în fața unora dintre amicii săi politici, că unii dintre fruntașii grupării vor candida pe lista "Frontului Constituțional
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
impresia unei apropieri a georgiștilor de legionari, prin acțiunile desfășurate, partizanii politici ai lui Gheorghe Brătianu subliniau delimitarea lor de extremismul mișcării legionare. Relațiile între șeful georgiștilor și Corneliu Zelea-Codreanu s-au răcit în urma aderării la "Frontul Constituțional" a grupării "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu, în cursul anului 1935. În schimb, în octombrie 1935, a avut loc o întâlnire între Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Nae Ionescu, apropiat al legionarilor, pentru a edita o publicație anticarlistă, intitulată "Tribuna". Aceasta urma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la un colț de stradă... Într-una din ultimele seri de așteptare, m-am surprins rugându-mă... Nu, nu era o rugăciune. Nu învățasem niciodată nici măcar una, fiindcă crescusem la lumina demistificatoare a unui ateism militant și aproape religios prin cruciada lui neobosită împotriva lui Dumnezeu. Nu, era mai degrabă o implorare diletantă și confuză al cărei destinatar rămânea necunoscut. Pomenindu-mă în delictul flagrant al acelui act neobișnuit, m-am grăbit să-l iau în derâdere. M-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și psihologice ale vânătorii de vrăjitoare din Europa postmedievală. Ceea ce ne conduce la utilizarea politică a vrăjitoriei sau, mai exact, a acuzației de vrăjitorie. Istoria europeană cunoaște numeroase exemple de eliminare a concurenților politici sub acuzația de vrăjitorie: lupta și cruciadele Împotriva ereticilor din Orleans conduși de Robert al II-lea din secolul al XI-lea, lunga bătălie Împotriva Albigenzilor din sudul Franței (secolele al XII-lea și al XIII-lea) - care a contribuit, de altfel, la crearea unei părți importante
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
împlinească. Roadele muncii pe tărâm poetic sunt culegerile de versuri Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933) și La curțile dorului (1938), unde, mai ales, pătrunde ecoul anilor lungi trăiți departe de țară, apoi piesele de teatru Meșterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930) și Avram Iancu (1934). Admirația stăruitoare a gânditorului pentru Goethe își găsește o expresie cuprinzătoare în eseul Daimonion (1930). Începând cu Eonul dogmatic (1931), B. încredințează tiparului lucrările care vor alcătui sistemul său filosofic. Dintre ele, Spațiul mioritic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
autohtone. Un moșneag, care crede în Isus pământul, ia asupra sa vina incendierii bisericii din sat și-i ajută astfel preotului să se smulgă de sub fascinația luteranismului și să rămână fidel ortodoxiei. Dramele cu punct de plecare istoric, Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, dizolvă o vagă atmosferă de Ev Mediu românesc în mit. Forțele chemate să ducă înainte acțiunea sunt până la urmă tot stihii, de la puterile diavolești și divine conlucrând, conform credințelor bogomilice, la prozelitismul catolic, lumesc, și transcendentalismul ortodox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Filosofia stilului, București, 1924; În marea trecere, Cluj, 1924; Fețele unui veac, Arad, 1925; Daria, Cluj, 1925; Fapta. Învierea, București, 1925; Fenomenul originar, București, 1925; Ferestre colorate, Arad, 1926; Meșterul Manole, Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Cenzura transcendentă, București, 1934; Avram Iancu, Sibiu, 1934; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
viță-de-vie, baston de comandă al centurionului. În acest sens, comerțul cu vin nu a fost fără îndoială străin de anumite războaie. Este adevărat că la Roma negustorii de vin (negotiatores vinarii) au fost printre cei care au contribuit la sprijinirea cruciadei pe care Cato Cenzorul a purtat-o în vederea distrugerii Cartaginei 46 (Khart hadasht, "noul oraș"). Fondată în 814 î.Hr. (potrivit tradiției), dar cel mai probabil în cursul secolului al VII-lea de către populațiile feniciene venite din Tyr, conduse, potrivit legendei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mandarini, înalți funcționari ai Imperiului Chinez, China era centrul lumii (Zhongguo, China în chineză, înseamnă "țara din mijloc"). Pentru cea mai mare parte a creștinilor din Evul Mediu, Ierusalimul era centrul geografic al lumii și totodată orașul sfânt prin excelență. Cruciadele (expresie care datează din secolul al XV-lea), în număr de opt, desfășurate între 1095 și 1272, adevărate pelerinaje armate, au fost organizate inițial pentru a recuceri Ierusalimul și mormântul lui Hristos, iar apoi pentru a le păstra. Pentru alți
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al lui Virgil Treboniu, M. a urmat cursul secundar la Liceul „Matei Basarab” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. A debutat în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, sub numele real. Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit un mentor spiritual la „Cruciada românismului”, sau Constantin Barcaroiu), tratați uneori cu partizanat gazetăresc sau sentimental. Scriind despre Virgil Treboniu, Vladimir Cavarnali, Matei Alexandrescu, Cristian Sârbu, Emil Vora, pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina Spalas, Cruciada copiilor în viziunea lui Titel Constantinescu, „Radio România”, 2000, 169. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
similar. Semnificative au fost și inițiativele cardinalului Spínola (1835-1906), precum și cele ale lui Antolín López Peláez (1866-1918)181. La Sevilla, cardinalul Spínola a promovat și le-a recomandat enoriașilor săi El Correo de Andalucía (1899). Acest ziar a susținut o "Cruciadă a presei bune", formată din asociații locale de laici, care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dumea, op. cit., p. 90. 635 Sentinela catolică, nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1929, ca supliment al buletinului Viața. 638 Sentinela catolică, nr. 2, 1925, p.1. 639 AARC București, dosar 117
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
659 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 20. 660 Ibidem. 661 Calendarul catolic, Iași, 1914, p. 1. 662 Ibidem. 663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
piele a lor. Lessing creează două eroine care se declară dezamăgite de partidul comunist britanic, dar aceasta presupune un oarecare entuziasm, măcar la început. Lessing însăși, tânără mamă în Africa de Sud, părăsește doi copii mici în îngijirea soțului abandonat, pornind în cruciada pentru o lume mai bună. Iată cum se explică ea în primul volum al autobiografiei ei (Under My Skin): Le-am explicat (copiilor) că vor înțelege mai târziu de ce am plecat. Urma să schimb această lume hidoasă, ei vor putea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
l-au asediat pe mare în mai multe rânduri. La acestea se adaugă și Marea Schismă Creștină din 1054 când Biserica de Apus se desprinde, devenind activ adversară Bisericii de Răsărit, încât la 1204, Papa Inocențiu al III-lea ordonă Cruciadei a IV-a franco-venețiană, să se abată din drumul eliberării Sfântului Mormânt, să ocupe Bizanțul și să-l pedepsească. Acest lucru s-a întâmplat într-un mod dramatic, a durat până în 1261, când Mihail al VIII-lea Paleologul i-a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]