3,199 matches
-
Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc . A jucat și în
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
A revenit în prima divizie după un an, calificându-se în finala Cupei României în 1955 (antrenor L. Zilahi), pentru ca, un an mai târziu (1956), să-și adjudece trofeul (2-0 cu Energia Câmpia Turzii) cu echipa: Gebner - Kromely, Barcu - Bartha, Țiriac, Cuc - Tóth, Kőszegi, Karikás, Vlad, Mészáros (antrenor C. Schertz). În 1958, echipa a căzut din nou în divizia B. Și-a schimbat denumirea în "CS Oradea", apoi în 1961 în "Crișana" și în 1962 a revenit în primul eșalon, avându-l
Clubul Atletic Oradea () [Corola-website/Science/306543_a_307872]
-
Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
scape atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante. Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului cu pupăza din sat (numită „cuc armenesc”). Nefericit pentru că trebuie să se trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau. Întâmpinat cu ostilitate de angajații tatălui când ajunge în
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței a fost dezvelită în anul 1980 în prezența lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Bulevardul care trecea prin fața statuii și care făcea legătura între cartierul Târgu Cucului și Biblioteca Centrală Universitară a fost denumit Bulevardul Independenței, după numele statuii. După Revoluția din decembrie 1989, Gheorghe Adoc a făcut o cerere la Primărie prin care a cerut revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
Rampa, 164 p.). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmările au fost realizate cu sprijinul Inspectoratului General al Miliției, consultant fiind Domide Perciun. Discoteca a fost filmată la Mozaic Melody din București, prezentatori fiind Sergiu Cucu Toma și Valentin Ene. Filmul "" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 5.182.142 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
Pe panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
deja în pădure, se află parcul zoologico-botanic numit "Fasanerie" incluzând și micul palat omonim (de fapt un conac) renovat de curând - obiectivul de sfârșit de săptămână pentru mulți localnici. Pe strada Burgstrasse din Wiesbaden este expus un gigantic ceas cu cuc, considerat cel mai mare ceas cu cuc din lume.
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
numit "Fasanerie" incluzând și micul palat omonim (de fapt un conac) renovat de curând - obiectivul de sfârșit de săptămână pentru mulți localnici. Pe strada Burgstrasse din Wiesbaden este expus un gigantic ceas cu cuc, considerat cel mai mare ceas cu cuc din lume.
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
introduce în spectacol o paradoxală orchestrare de elemente din zona realului și cea a suprarealului, imaginea teatrală de ansamblu fiind apropiată de specia absurdului." (Teatrul, 2/1987) OMUL CĂZUT DIN CER, Martie 26, 1992, Teatrul "Andrei Mureșan", Sfântu Gheorghe SINGURĂTATEA CUCULUI (Pălăriile doamnei Olga), Aprilie 3, 1992, Teatrul "Maria Filotti", Brăila "Multe din întrebările, dilemele perioadei post-revoluționare ale vieții noastre social-politice actuale, construiesc eșafodajul acestei comedii de real interes. Jocul semnificativ al ideilor și caracterelor, al mentalităților, prejudecăților, vocabularul de lemn
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluturi, dar și „17 specii rare sau foarte rare de viespi“. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
des. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România, aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița, e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă, la prepararea ceaiurilor contra răgușelilor și laringitelor. Mai este folosit, ca și maghiranul, și în gastronomie pentru a da aromă unor mâncăruri din carne de
Cimbru () [Corola-website/Science/303410_a_304739]
-
pot fi realizate prin această artă sunt legate de imaginația celui care pliază hârtia, dar există și categorii de forme tradiționale care includ flora și fauna. Arta origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la "ceasuri cu cuc" și dragoni, până la forme simple care exprimă mai degrabă spiritul decât forma unei imagini. Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinație, iar discipline precum ikebana - arta aranjării florilor, chanoyu - ceremonia ceaiului, origami - arta plierii hârtiei și
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
am pus / Sus pe malul Jîjiei / Bate vîntul prin secara. În anul 1987 înregistrează al patrulea album,cu 13 melodii ,album intitulat " La umbră unui agud",cu orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cînd aud cucul cîntînd / Pe ulița satului / Trandafir crescut în fin / Ciobănaș de la miori / Mă duc Vineri pîn-la tîrg / Mîndruța,draga mîndruța / Maica măiculița mea / La armată merg feciorii / La fîntînă la răscruce / La umbră unui agud / Pe cel deal îndelungat / Cînd eram
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
adăposturi pentru păsări, cuiburi pe care le așază în copaci sau hulubării. Pentru păsările de curte se pregătesc coșuri, coșărci și lăzi îmbrăcate cu paie sau fân pentru ca acestea să depună ouă și să clocească, acestea poartă numele de cuibare. Cucii nu își clocesc ouăle proprii, ci le depun în cuiburile altor păsări. Cuiburi pe stânci, păsările din familia Alcidae, au cuiburile cele mai simple, uneori chiar inexistente. Își depun ouăle pe marginea unor stânci abrupte. Cuiburile scurmate în pământ sunt
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
municipiul Iași, care a fost construită în 1750 la marginea vechiul târg al Făinii, pe locul unei biserici mai vechi, care data din secolul al XVII-lea și avea hramul „Nașterea Domnului”. Lăcașul de cult este situat în cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Hotelul Europa, pe stradela Albă nr. 3. El are hramul „Schimbarea la Față” (6 august). Biserica „Schimbarea la Față” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
care unele protejate la nivel european prin "Directivă C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]