4,021 matches
-
patru ani de mandat a încercat să devină popular, mai ales prin delicatețea exprimării, cu glasul blajin de tenor, în comparație cu cel dur, baritonal al rivalului său, Ion Iliescu. Președintele Emil Constantinescu îl caracterizează pe Adrian Năstase, de altfel un politiciamn cult, elevat, ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală, de felul: ”blatiștii vor fi dați jos din trenuri cu o gară înainte și puși să facă jogging” ,”va trebui să inventăm un detector
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări culte, moderne, ce reiau până în detaliu ceremonialul de trecere. Neofitul ce pătrunde în altă dimensiune prin pântecul spintecat al animalului sau este izolat printr-o claustrare punitivă în piele de bivol amintește de practica inițiatică a populației bantu de a înfășa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în prezența colegilor, diplomați străini, sau în prezența unor doamne, sau pur și simplu, trezit din somn. Așa am ajuns singur la o concluzie despre care mulți medici de seamă încearcă să îi convingă pe unii pacienți, de regulă oameni culți, de foarte înaltă condiție intelectuală, că sănătatea noastră poate fi adesea controlată de noi înșine. După acest episod, pregătirile mele de plecare în Peru au continuat, singura presiune venind de la ambasada din Lima, unde eram așteptat să pregătesc marcarea aniversării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe Oprișan. Mergeți amândoi cu Dacia. N-am comentat. Mi-am dat seama că șeful misiunii nu era nici pe departe o persoană de relații, nici măcar cu românii, darămite cu străinii, că nu se putea simți bine printre oameni superiori, culți, vorbitori de două-trei limbi străine, că el era poate bun la altceva, nu la relații internaționale, că alegerea lui fusese o mare greșeală, că, probabil ministerul nu avusese asemenea exemplare nici pe vremea Anei Pauker. Am plecat cu colegul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
se putu abține ambasadorul să mă atace. Este obligația noastră să fim deosebit de atenți cu concetățenii noștri când aceștia vin la noi, în ambasadă, să-i ascultăm cu răbdare, chiar dacă avem mult de lucru. Întâmplător, românca noastră este o persoană cultă, care, în Arequipa, unde locuiește cu familia ei peruană, desfășoară o "activitate patriotică" utilă cunoașterii în zonă a României. Am întrebat-o, mi-a povestit și am încurajat-o să fie o bună româncă, să continue să vorbească despre țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu un devotament ieșit din comun. Ioana Bonjucova s-a născut la 20 aprilie 1922, în orașul Bolgrad, intr-o familie de meseriași prestigioși. Tatăl croitor de elită pentru bărbași, mama, pentru femei. Oameni simpli, dar meseriași adevărați, au aparținut cultului ortodox al comunității bulgare din sudul Moldovei (azi Ucraina). Au căutat să-și crească și educe copiii în credința strămoșească, într-o viață reală, cu respect pentru tradițiile și onestitatea comunității căreia aparțineau și față de etniile din orașul Bolgrad. Le-
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
un clișeu? Sau avem un sentiment special al morții, pe care o privim nu ca pe extincție/ sfârșit, ci ca pe o nuntă cosmică/ o contopire cu natura sub semnul sacralității? Și am știut să traducem aceste trăiri în opere culte sau am rămas, atipic, legați genuin de folclor? Mă mulțumesc să întreb, reluând unele idei ale lui Mircea Eliade, nu formulez și răspunsuri. Sigur, mi-aș dori să putem vorbi despre o pecete strict românească în poezia (sau în proza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul înțeles (literal, figurat, moral & anagogic) al textelor sacralizate. Mă tenta oratoria naivă, simplă a cuvântătorilor rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă în manuale, severea, acestea, cu decadentismul avangardelor literare. A-i ceti din cărți împrumutate și ediții antebelice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
marile căpetenii militare, la întoarcerea din bătălii victorioase, dar și senatorii și oamenii cu stare, organizau lupte de gladiatori, lupte între animale sau lupte între gladiatori și animale. Există o întreagă literatură de la asiro-babiloneni, la egipteni, greci și romani, privind cultul zeilor-taur, la luptele dintre oameni și tauri, de la legendarul Nimrod la Teseu și Hercule... Taurii și tauromachia au constituit teme de interes pentru frescele și ceramica Antichității, pentru scriitori și artiști din toate timpurile, excelând în aceste categorii, printre alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la 200(În ediția I, 1937, p. 108: „100 lei“. ) lei pentru pomană. Nu știu din ce cauză se renunță la el pentru un moment, dar [tot acolo se făcu, la Sf. Elisabeta, din inițiativa d-rei Fanny Seculicz. Această femeie cultă, inteligentă și pe care o credeam o româncă autentică, revenise la matcă îndată ce armata de ocupație pătrunse în București. Iată ce scria în Bukarester Tagblatt într-o românească dubioasă: „Astăzi, odată cu gratitudinea și pietatea realului (?!) și autenticul românism, unindu-se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
organizase șezătorile literare, pe când lucram cu multe doamne la pansamentele individuale pentru soldați. Grație veseliei lui, petrecusem foarte bine și auzisem diferiții autori români citindu-ne operele lor: Anghel, Iosif, Pătrășcanu, Galaction, Goga, Macedonski, Oresti, Davidescu. Diamandy era foarte deștept, cult, plăcut și simpatic, unul dintre rarii români spirituali și știind să stea de vorbă într-un salon, dar dezechilibrat, ambițios și, în rezumat, un ratat. În București se agita mult Alexandru Beldiman; a ținut la Fundația Carol I o întrunire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înflăcărată. Ceea ce era fatal se întâmplă: Ferdinand luă foc în contact cu unicul element feminin ce îl apropia. Elencuța nu-l descuraja, avea toate motivele de a nu-l depărta. Principele era fru mos ca un Lohengrin, fin, bine crescut, cult, mai atrăgător căci era sfios ca o fetiță și, mai presus de toate, moștenitorul unui regat și foarte dispus în candoarea lui și după imboldul mătușii, încântată de această idilă, să o ridice prin căsătorie până pe tron. Se logodiră in
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
OPERA LUI CREANGĂ Prof. înv. primar Mihaela-Elena Atodiresei Școala Gimnazială Gâdinți Ion Creangă rămâne, poate, cea mai spectaculoasă și originală voce ivita în literatura română din secolul al XIXlea, autor al unei opere rapsodice în care se manifestă un scriitor cult, o conștiință spontană, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rând pe rând, culegător de basme, rapsod popular, geniu oral etc., Creangă scăpa, în mod evident, unei caracterizări unice. Opera să nu se raportează
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morală, filosofia poporului’’, iar cele peste o mie de referințe bibliografice ne îndreptățesc să vorbim de un fenomen Creangă. Tudor Vianu apreciază că Ion Creangă face trecerea de la ,,nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale 83 84 pur spontană’’, iar Nicolae Manolescu vede în el ,, creatorul unei comedii umane tot asa de profunde și de universale în tipicitatea ei precum accea a lui Sadoveanu’’. După ce Maiorescu l-a îndemnat să scrie manuale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și vindecat, descoperit la Tecuci, întâmplător, nu poate fi inclus în istoria medicinii românești decât ca o piesă interesantă, dar nereprezentativă pentru medicina românească. Cicatrizarea în condiții perfecte nici ea nu constituie o excepție antropologică. ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? Capitol vast în istoria medicală a Moldovei, etnoiatria autohtonă are aceeași vechime cu populația acestui teritoriu. O bună parte din istoria Moldovei ca și a celorlalte provincii românești medicina populară a fost unica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că, în acest volum, poate fi inclus subiectul care, de fapt, aparține etnologiei. Aici, în această carte, este potrivit însă ca în câteva cuvinte să abordăm relațiile medicinii populare cu medicina cultă. Specific, în acest context, că ne referim numai la subiectul "Moldova", pe de o parte, și că ni se pare firesc să ocolim elementele unor curente etnoiatrice alogene care, din motive multiple, se situează în prezent alături de medicina cultă românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medicina cultă. Specific, în acest context, că ne referim numai la subiectul "Moldova", pe de o parte, și că ni se pare firesc să ocolim elementele unor curente etnoiatrice alogene care, din motive multiple, se situează în prezent alături de medicina cultă românească, în special în cabinetele medicale particulare care obțin diferite atestate de experiență în practici medicale populare de import. În Iași și alte centre medicale importante din Moldova contemporană aceste cazuri, deseori angajate în acțiuni concurente, sunt în plină expansiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medicale particulare care obțin diferite atestate de experiență în practici medicale populare de import. În Iași și alte centre medicale importante din Moldova contemporană aceste cazuri, deseori angajate în acțiuni concurente, sunt în plină expansiune. Dar relațiile etnoiatriei cu medicina cultă nu se rezumă la aceste practici paralele sau concurente. Ele ridică mai întâi o temă "filozofică": este adevărul alternativ? poate fi tratat un bolnav, concomitent, cum se întâmplă frecvent, în două sau mai multe moduri? este actul medical compatibil cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se află în agonie, este chiar muribundă, oricum pe cale de dispariție. Trebuie să remarcăm, totuși, două ipostaze. Prima ipostază este nu moartea etnoiatriei (autohtone), ci transformarea acestei practici într-o alta; este un folclor medical "modernizat", asortat cu laboratoarele medicinii culte și mai cu seamă cu capacități de explorare-investigare moderne. A doua ipostază este puțin aparentă, deși, posibil, include, în aria de cuprindere, o nosologie dintre cele mai interesante. Este, de fapt, o chestiune care implică limbajul medical. În 1950-1960, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
majoritate a cazurilor cu dorință de moarte din cauza răului interior. Boala era atât de caracteristică, încât diagnosticul se punea de la distanță și, în limbajul popular în care se exprimau aceste bolnave totdeauna rurale -, era denumită, fără ezitare "boscoană". În limbajul cult, în care se exprimau medicii, boala se numea "neurastenie rurală"; era deci o formă "nevrotică". Era perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală foarte gravă prin manifestări somato-psihice și prin expansiunea ei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și absurd, dar și cu imagini și pagini care pot oricând să se constituie într-o cărticică a înțelepciunii. CUPRINS La aniversarea Junimii 5 MEDICINA ANCESTRALĂ ÎN SPAȚIILE ETNOGEOGRAFICE ALE MOLDOVEI. DESPRE UNELE IPOTEZE 7 ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? 10 MEDICINA MEDIEVALĂ ÎN MOLDOVA ȘI LA IAȘI PERSONAJE MEDICALE ALE TIMPULUI 14 MOAȘA 14 SORA MEDICALĂ ȘI ASISTENTA 17 INFIRMIERI ȘI ALTE CADRE MEDICALE 21 VRACIUL 21 PREMISELE ȘTIINȚIFICE 24 LA A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
literatură, debitând tot felul de istorii, inventate sau reale, despre copilăria argeșeană, compu nând calambururi, parodiind vorbirea unuia sau altuia, sau scor nindu-le amicilor ingenioase porecle pline de haz. Comedia cuvântului o juca asociind în cele mai neașteptate chipuri referința cultă cu limbajul de toată ziua, popular, chiar argotic,neaoșizând neologismele sau dinamitând conotația solemnă sau patetică a unor termeni prin diminutivare. Aceste „tehnici“ pot fi recunoscute, printre altele, chiar și în felul cum alcătuia poreclele, de care aminteam. Colegului nostru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ne atrag astăzi în poezia eminesciană". Pentru că în ea se resimte un filon poetic venit dintr-o "tradiție de neam", tezaurizat în poezia populară, Eminescu dovedindu-se, de asemenea "un transpunător al spiritului și al formei populare în literatura noastră cultă", care devine aici un "decor sufletesc" întrupat într-o "feerică frumusețe verbală". Poeme ca Ursitoarele, Mușatin și codrul, Miron și frumoasa fără corp etc., dar mai ales Călin Nebunul, din care exemplifică sugestiv, sunt "capodopere" ale "graiului românesc", în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
țări surori, vasale Turciei, aproape barbare, urgisite, umilite, închegându-se într-un stat unic, independent, înălțat la rangul de regat. Să văd apoi țara noastră dezvoltâdu-se, civilizându-se ca prin farmec și luându-și un loc de cinste între popoarele culte ale Europei. De unde mulți dintre cei ce viețuim astăzi am apucat o stare de lucruri așa de înapoiată, că nu era un singur kilometru de șosea, afară de acele puține făcute de Mihai Sturdza pe la moșiile sale, un singur pod pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
directorul primei școale, primare ce s-a înființat în Fălticeni. Mai târziu, Neofit Scriban și fratele său Filaret Scriban, directorul seminariului de la Socola, s-au rădicat treptat, treptat pănă la rangul de arhierei, căci erau pe vremea aceea cei mai culți prelați care au jucat un rol important în luptele pentru Unire. Apoi cea întăi limbă străină ce am învățat a fost limba germană cu un profesor Ziegmary, care era mai mult vânător decât dascăl. În fiecare duminică se ducea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]