3,059 matches
-
argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și configurează un câmp sematic relativ amplu. Cu toate acestea, el nu se mai află pe același plan cu logos-ul, altfel spus nu mai beneficiază de aceleași valori semantice și de aceeași valorizare culturală: De la sensul inițial, homeric, de „cuvântare”, termenul mythos s-a Îmbogățit cu sensuri noi. La Platon putem identifica cel puțin cinci sensuri: cuvântare sau referire (Legile, XI, 927c); poveste (esopică, Alcibiade, I, 123a; a femeilor, Gorgias, 527a); legendă mitologică În sensul modern (Republica, II și III
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan cu logos-ul, altfel spus nu mai beneficiază de aceleași valori semantice și de aceeași valorizare culturală: De la sensul inițial, homeric, de „cuvântare”, termenul mythos s-a Îmbogățit cu sensuri noi. La Platon putem identifica cel puțin cinci sensuri: cuvântare sau referire (Legile, XI, 927c); poveste (esopică, Alcibiade, I, 123a; a femeilor, Gorgias, 527a); legendă mitologică În sensul modern (Republica, II și III; Legile, XII, 944a); minciună (Republica, II, 377a), sens care rezultă din cele două accepțiuni precedente; mit filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc confuzia nu este mai mare decât În utilizările termenului mit, care, supus permanent unui tratament de tip patul lui Procust, acoperă tot felul de categorii ș...ț: aici este imagine sau metaforă, acolo metalimbaj, dincolo sinonim cu legenda, textul, cuvântarea, povestea, discursul” (R. Trousson, 1981, pp. 16-17). „Dacă există ceva care să explice dezbaterile fără sfârșit În legătură cu natura miturilor, acesta este faptul că termenul mit a Însemnat și se pare că el continuă să Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acea societate, are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu le-au transformat În categorii care ar include texte radical diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
45) În planul gestual Întâlnim același sincretism dintre solemn și destins. Pe de-o parte, ceremonia trebuie să fie organizată impecabil, să reliefeze stabilitatea și legitimitatea grupului aflat la putere, să educe În spiritul valorilor promovate de acesta. Prin acțiuni, cuvântări și etalarea simbolurilor, sărbătoarea canalizează imaginarul social În sensul dorit de grupul dominant, instituind o comunitate legitimă. Sărbătorile creează sentimentul unității, al apartenenței la un noi atotputernic: „Acest noi pe care ritualul Îl creează este un noi al unei comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mâncărurilor oferite pe holurile bisericii, altă parte cumpără mâncare de la chioșcuri, iar alții sunt preocupați să consume berea adusă aici din belșug. La capătul Câmpului se află o scenă unde puținii spectatori pot asista la o slujbă religioasă sau la cuvântările unor lideri ai Instituțiilor de Orania sau ale unor politicieni. Mulți dintre participanții la paradă sunt mai atrași de tinerele adolescente care i-au acompaniat până aici. Pe la ora patru, parada se readună, poate mai puțin disciplinată decât la pornire
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fracturile interne; b) aranjarea evenimentelor Într-o creștere graduală, care are ca punct culminant discursul liderului politic suprem; c) utilizarea precaută a elementelor artistice: uneori, artiști celebri sunt invitați să modereze reuniunea și să introducă vorbitorii sau să performeze Între cuvântări; d) crearea imaginii unei mase unite de participanți și susținători: acest lucru afirmă o identitate colectivă, În care liderii se contopesc cu susținătorii lor. Riturile de rebeliunetc "Riturile de rebeliune" Într-un studiu celebru, antropologul englez Max Gluckman (1963), pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
et politique, le temps du changement", Traverses, 33-34, "Politique fin de siècle", ianuarie 1985. 214 Nathan Leites, Du malaise politique en France, Paris, Plon, 1958. 215 Rémi Prieur, "L'État professeur d'incivisme", în Esprit, "L'incivisme", ianuarie 1949. 216 Cuvântarea Eminenței-Sale cardinalul Roques, în Semaines sociales de France. Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Cronica socială a Franței, 1954, p. 5. 217 Vezi faimosul colocviu coordonat de Georges Vedel, La dépo-litisation: mythe ou réalité?, Paris, Librairie Armand Colin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dv., doamnă Carlyle? Cu siguranță, el e mai rău ca mine!" Întreaga adunare a izbucnit într-un rîs din toată inima și Carlyle cel dintîi. (Henry James, Some personal recollections of Carlyle. Literary Remains Boston, 1897, p. 454). 107 Cf. cuvîntarea mea la ceremonia lui Schiller, în Mindre Arbeider, Tredie Roekke, pp. 179 și urm. 108 Cf. articolului meu Darwin și filosofia, în volumul omagial, publicat la Cambridge, "Darwin and modern science"; în daneză, în mindre Arbeider Treddie Roekke, pp. 225-228
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris, memoriile mitropolitului cuprind însemnări de la 1846, anul sosirii lui în Transilvania, până la 1871. Notațiile evocă luptele pe care le-a purtat pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de „duhul batjocoritor” și de ingerințele care ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848 de la Blaj și strădaniile depuse pentru cauza națională, despre înființarea de școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
încă o pagină din primul număr al Flacării și privirile îți rămân ațintite asupra imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e atât de închegată, se datoresc clarității și consecvenței cu care Mihai Zaharia, ca un adevărat comunist, își cunoaște și urmărește îndeplinirea obiectivelor politice ale muncii pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Gheorghe Florescu, Sorin Toma, Liuba Chișinevschi, Nicolae Ceaușescu. În secretariat: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol. Plenera a hotărât cooptarea în C.C. al P.M.R. a următorilor membrii supleanți ai Comitetului Central: Gheorghe Stoica, Ghizela Vass, Nicolae Ceaușescu. În cuvântarea de închidere a lucrărilor ședinței plenare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat că dezbaterile și hotărârile luate de Comitetul Central au dovedit unitatea de neclintit a partidului, a conducerii sale și fermitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist. Cazul lui G. Călinescu nu este întru totul ilustrativ, căci el desfășura o oarecare activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între vii. - În: Viața românească nr.3, mart.: Tovarășul losif Visarionovici Stalin a încetat din viață. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. • Cuvântarea tovarășului G.M. Malencov • Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. • Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Miniștri al R.P.R. și Prezidiul Marii Adunări Naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prezintă cîteva probleme grave: • Oportunitățile de participare se diminuează rapid odată cu creșterea dimensiunilor corpului cetățenesc. • Deși mult mai mulți pot participa ascultîndu-i pe vorbitori, numărul maxim de participanți la o singură adunare, care să-și poată exprima opiniile într-o cuvîntare, este foarte mic posibil mult mai mic de o sută. • Acești membri cu participare deplină devin de fapt reprezentanți ai celorlalți, exceptînd cazul votului. (Această excepție este totuși importantă și voi reveni asupra ei într-o clipă). • Astfel, chiar și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca și revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire, Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală de la începutul secolului al XX-lea477. Prin prelegerea sa, Durcovici l-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea Înalt Prea Sfinției sale Nicolae Iosif Francisc Camilli arhiepiscop-episcop catolic de Iași, Iași, 1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale de Nicola Gioseppe Camilli 1840-1915. Premier évêque de Jassy-Roumanie, Extrait de la These Doctorale, Roma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]