3,132 matches
-
numele râurilor că Mariș (Mureș), Samus (Someș), Alutus (Olt) și Tibiscum (Timiș). Hadrian a adăugat epitetul dacic de Sarmizegetusa capitalei provinciei ce se numea în timpul lui Traian "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica". S-au descoperit numeroase urme de cultură materială dacica de datează din sec. II-III, în Transilvania, fiind vase și fragmente de vase dacice autohtone amestecate cu obiecte române. Au fost descoperite așezări dacice că Lechinta de Mureș, Casolt, Obreja, Noslac, Calbor, Soporu de Câmpie. Numeroși coloniști proveniți din Dalmatia
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
adăugat epitetul dacic de Sarmizegetusa capitalei provinciei ce se numea în timpul lui Traian "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica". S-au descoperit numeroase urme de cultură materială dacica de datează din sec. II-III, în Transilvania, fiind vase și fragmente de vase dacice autohtone amestecate cu obiecte române. Au fost descoperite așezări dacice că Lechinta de Mureș, Casolt, Obreja, Noslac, Calbor, Soporu de Câmpie. Numeroși coloniști proveniți din Dalmatia, Moesia, Pannonia, Tracia, Italia, Grecia, Asia Mică, Siria, Hispania, Gallia s-au stabilit în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în timpul lui Traian "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica". S-au descoperit numeroase urme de cultură materială dacica de datează din sec. II-III, în Transilvania, fiind vase și fragmente de vase dacice autohtone amestecate cu obiecte române. Au fost descoperite așezări dacice că Lechinta de Mureș, Casolt, Obreja, Noslac, Calbor, Soporu de Câmpie. Numeroși coloniști proveniți din Dalmatia, Moesia, Pannonia, Tracia, Italia, Grecia, Asia Mică, Siria, Hispania, Gallia s-au stabilit în Dacia, în speranța unei vieți mai ușoare sau a unui
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
soldații care primeau loturi de pământ, înrudindu-se cu autohtonii, întemeindu-și gospodării și familii. Pătrund elementele culturii materiale că ceramică, uneltele productive, obiectele casnice și podoabele, apoi au fost adoptate credințele și obiceiurile române, numnele române alături de vechile nume dacice, folosite ca si porecle în limba latină. La retragerea aureliană, provincia era locuită de o populatie profund romanizata. Au existat trei tipuri de așezări: Urbane: Rurale: Coloniile erau alcătuite din cetățeni români cu drepturi depline de alegere a înalților demnitari
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
armata română, instituția cetățeniei române, dreptul român, sistem administrativ provinciala, cultele religioase române, religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba latină și creștinismul. Etapele romanizării. Procesul romanizării s-a desfășurat în trei etape de bază: etapă preliminară din sec.II-I a.Chr. - 106 p. Chr., etapă decisivă din perioadei de existență
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
ale romanizării, dat fiind că titlul de cetățean al Romei deschidea numeroase drepturi de ordin social, economic, politic etc. Semnarea de către împăratul Caracala a decretului din anul 212 privind acordarea cetățeniei române tuturor oamenilor liberi din imperiul român, inclusiv populației dacice a reprezentat un eveniment crucial pentru procesul de romanizare a populației autohtone din Dacia. Cel mai important factor a romanizării geto-dacilor din perioada de după anul 275 a fost religia creștină, care pătrunde la nordul Dunării în mod sporadic încă în timpul
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
și un instrument de propagandă națională. Prin sculptură, se glorificau evenimentele militare sau politice, victoriile și persoana împăratului. Un exemplu îl constituie Columna lui Traian. Prin marea diversitate de scene, figuri, este evocată victoria împăratului Traian în cele două războaie dacice. Un alte exemplu este bustul împăratului Constantin. Un exemplar care a supraviețuit timpului, în ciuda distrugerilor datorate invaziilor barbare sau reconstrucției realizate de creștini, este statuia ecvestră a împăratului Marcus Aurelius, ce datează din perioada 161 - 180 d.Hr. Creștinismul timpuriu
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
cronologice amintite de către Roska, dar mai atrage atenția asupra unor vestigii La Tène și din Epoca Migrațiilor. În 1960-1962, 1964, arheologul clujan I.H. Crișan, împreună cu E. Dörner, conduc săpături de amploare, ce vor evidenția existența unei importante așezări din epoca dacică clasică și unei necropole de sec. XI-XIII d.Hr. Din anul 2005 au fost reluate cercetările, șantierul arheologic Pecica - Șanțul Mare fiind câștigătorul unui grant de 250.000 de dolari obținuți de la National Science Foundation (SUA), în urma unui proiect depus
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
în parteneriat cu Muzeul Banatului din Timișoara și Universitatea din Michigan (SUA). "Obiectivele cercetării": adâncirea săpăturii până la steril în suprafețele excavate în campania precedentă; continuarea sondării vecinătăților sitului prin carote. "Rezultatele și interpretarea lor": Excavațiile au identificat nivelul de epoca dacică și cel corespunzător bronzului final. În această campanie au fost recuperate resturile unui depozit de cereale carbonizate, oase de animale și resturi ale unui atelier metalurgic. A fost realizată o hartă topografică detaliată a vecinătăților tell-ului. "Colectiv": George Pascu Hurezan
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
luncă, de 85-90m, situat în dreapta Mureșului și la întretăierea a două văi ce vin dinspre Munții Zarandului. Situl este declarat monument istoric, . Cercetările arheologice întreprinse, cu unele întreruperi, între 1979-2001 au evidențiat vestigii ale culturii Coțofeni și, îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
la întretăierea a două văi ce vin dinspre Munții Zarandului. Situl este declarat monument istoric, . Cercetările arheologice întreprinse, cu unele întreruperi, între 1979-2001 au evidențiat vestigii ale culturii Coțofeni și, îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
ale culturii Coțofeni și, îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p. Chr.) și a raporturilor cu celții. Obiectivele cercetării 2006: delimitarea eventualelor zone de interes arheologic de pe Platou
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
suprafețe și în alte zone: a fost vizată zona acropolei, din jurul antenelor de telefonie mobilă, precum și terasa 1 spre vest și terasa 2 spre est. S-a identificat o gamă variată de vase ceramice, majoritatea modelate cu mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
pentru obținerea de informații privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe și cronologia sitului. "Rezultate:" săpăturile s-au desfășurat în diferite zone, fiind cercetate: acropola, partea centrală și extremitățile estice și vestice, prima terasă sudică și prima terasă estică a așezării dacice. Inventarul recuperat include, îndeosebi, o gamă variată de vase ceramice, dar și piese din metale ori din piatră, lut și os. Vasele ceramice descoperite, marea majoritate în stare fragmentară, includ aproape toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
a așezării dacice. Inventarul recuperat include, îndeosebi, o gamă variată de vase ceramice, dar și piese din metale ori din piatră, lut și os. Vasele ceramice descoperite, marea majoritate în stare fragmentară, includ aproape toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec. II a. Chr.-I p. Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a. Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu mâna, formele caracteristice fiind borcanele și vasele mari bitronconice, cănile bitronconice cu umărul în unghi și angobă
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
noi zone de interes arheologic și obținerea unor date stratigrafice suplimentare privitoare la evoluția comunităților umane de pe dealul Cetățuia. Rezultate: Au fost cercetate: acropola, partea centrală și extremitățile estice și vestice, prima terasă sudică și prima terasă estică a așezării dacice. Urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului și faza clasică a civilizației dacice (sec. I a. Chr. - I p. Chr.). Dintre rezultatele acestei campanii ce trebuie evidențiate menționăm atât vestigiile Coțofeni și dacice de pe Platou, rămase in
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
de pe dealul Cetățuia. Rezultate: Au fost cercetate: acropola, partea centrală și extremitățile estice și vestice, prima terasă sudică și prima terasă estică a așezării dacice. Urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului și faza clasică a civilizației dacice (sec. I a. Chr. - I p. Chr.). Dintre rezultatele acestei campanii ce trebuie evidențiate menționăm atât vestigiile Coțofeni și dacice de pe Platou, rămase in situ ori împinse spre pante, cât și identificarea unei noi terase locuite pe partea sudică a
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
terasă estică a așezării dacice. Urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului și faza clasică a civilizației dacice (sec. I a. Chr. - I p. Chr.). Dintre rezultatele acestei campanii ce trebuie evidențiate menționăm atât vestigiile Coțofeni și dacice de pe Platou, rămase in situ ori împinse spre pante, cât și identificarea unei noi terase locuite pe partea sudică a dealului. Pe baza materialului arheologic se poate afirma că locuirea Coțofeni de aici se datează în faza a III-a
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Numeroasele elemente Kostolac prezente, între care amintim cănițele cu corpul globular și toartă supraînălțată, ornamentate cu împunsături successive de forma unor triunghiuri răsturnate, sau prezența străchinilor scunde, ornamentate cu șiruri de impresiuni, reprezintă elemente clare de datare. Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce privește complexele, cât și materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuși, de semnalat numărul mai mare de piese din metal, îndeosebi scoabe și cuțite. Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât și pe
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
clare de datare. Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce privește complexele, cât și materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuși, de semnalat numărul mai mare de piese din metal, îndeosebi scoabe și cuțite. Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât și pe terasa Sud, se încadrează în sec. I a. Chr.-I p. Chr. "Colectiv:" Peter Hügel - responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu - responsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât și pe terasa Sud, se încadrează în sec. I a. Chr.-I p. Chr. "Colectiv:" Peter Hügel - responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu - responsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo (Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva).
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Platou, cât și pe terasa Sud, se încadrează în sec. I a. Chr.-I p. Chr. "Colectiv:" Peter Hügel - responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu - responsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo (Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva).
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
zi să intre în fortăreață, dar, înainte de aceasta, sicarii s-au sinucis și și-au ucis și familiile. "Primul război daco-roman" Informațiile documentare privind războaiele daco-romane sun lacunare și puține, multe dintre scrierile despre daci pierzîndu-se de-a lungul timpului: „Dacica” a lui Traian, „Getica ” a medicului acestuia, Criton, care l-a însoțit în Dacia, scrierile lui Dios Crysostomos, etc.. Columna lui Traian, monument ridicat la Roma, în forumul lui Traian a fost inaugurată la 12 mai 113 fiind opera arhitectului
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
din Damasc. Este o creație originală a artei romane de la începutul sec. II, prezentând totodată un deosebit interes ca izvor istoric. Cauzele războaielor dacilor cu romanii sunt diverse. Istoricii moderni au presupus numeroase cauze posibile, cum ar fi bogățiile subsolului dacic și criza economică din Italia sau dorința lui Traian de a atinge gloria lui Alexandru Macedon. De asemenea, o altă variantă ar putea fi nemulțumirea romanilor față de creșterea puterii dacilor. Traian a început războiul după trei ani de pregătiri, foarte
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
cailor inamicului, care nu mai auziseră un asemenea sunet. Atestarea certă a acestui stindard în legătură cu dacii se află în peste 20 de imagini sculptate pe unele metope ale Columnei lui Traian, în special în scenele de luptă, în preajma unor fortificații dacice sau a unor căpetenii de rang înalt din rândul dacilor. În cel puțin două cazuri, reprezentarea stindardului pe Columnă este legată și de reprezentarea lui Decebal. Reprezentări ale stindardului dacilor apar și printre prăzile de război sculptate la baza Columnei
Draco () [Corola-website/Science/319785_a_321114]