27,663 matches
-
încununat cu Premiul Academiei, pe baza susținerii lui Titu Maiorescu), ,,Dureri înăbușite’’, ,,Crâșma lui Moș Precu’’ și ,,Șoimii’’. Găsim de cuviință să reliefăm că acest careu de ași îi va deschide lui Sadoveanu ,,o prodigioasă carieră editorială’’, fiind recunoscut, peste decenii, ca scriitor național, ,,unul dintre autorii cei mai fecunzi ai literaturii române, reprezentant tipic al realismului liric, antropologic și etnografic, prin tematică, și al romantismului, prin sentimente și unele subiecte’’ (Marian Popa), descinzând din linia cronicarului Ion Neculce, a lui
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
împiedic să consider acest tip de concluzie explicația faptului că țările membre ale Uniunii Europene, care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului, sunt mai reticente, maisuspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
membre ale Uniunii Europene, care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului, sunt mai reticente, maisuspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele”, a spus ea. În continuare, poeta a abordat tema corectitudinii politice
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
ușor atunci când știam că-ntr-o zi o să mă pot încălța cu ei și o să pot alerga peste mărăcini. Ultima noapte i-am avut cu mine sub pernă. Ziua, încă, nu i-am mai găsit. Au trecut de atunci atâtea decenii, dar nu mi-am putut aminti niciodată ce s-a întâmplat în ziua următoare, când, de pe umăr, mi-au dispărut acele încălțări. ... Dar într-o altă toamnă, când eram așezat la casa mea, ceva mai aproape de clipa în care scriu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
fiecare rugăciune, se autoîncuraja, rostind, ca sub hipnoză: „Suferințele îl întăresc pe om și sunt uneori mai necesare decât orice plăcere, pentru formarea unui mare caracter” - concluzie de viață la care ajunsese BRÂNCUȘI pe la mijlocul veacului trecut, dar pe care, cu decenii înainte, o nemurise în ,,Cumințenia Pământului”, expresie și simbol al înțelepciunii urmașilor daco-geto-tracilor, a luminii pururi vii din Spiritul Arhaic al stră-românilor de acum 15.000-13.000-8.000 de ani, de când au întemeiat Europa Veche, migrând, concomitent, spre Vestul și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Ședința semestrială a Comitetului Director, desfășurată la Ateneul sătesc din Prundeni/Zăvideni - Vâlcea, a debutat cu un cuvânt de bun venit, rostit de primarul Ion Horia Horăscu, cel care are la activ mulți ani de presă, în urmă cu câteva decenii, dar și în prezent un apropiat om față de breasla în care a activat. A fost prima ședință cu public, venind numeroși jurnaliști din zonă, din Râmnicu Vâlcea, Drăgășani. Craiova, de la posturi de radio, de televiziune, din presa scrisă, interesați sau
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
de la terminarea celei mai mari și mai crâncene confruntări militare cunoscute de istoria lumii de până atunci, numită apoi Primul Război Mondial, pe durata căruia beligeranții, printre ei numărându-se și România, avuseseră imense pierderi materiale și umane. În acest deceniu și jumătate, rănile fizice și cele sufletești se cicatrizaseră, oamenii începuseră să privească altfel viața. Iată cum caracteriza această perioadă scriitorul Nicolae Stenhardt, într-o carte dedicată lui Geo Bogza, publicată în1982: Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
din literatura mondială își găsesc un concurent pe piața cărții autohtone, în romanele scrise de autori români. Romanele românești devin un bun zilnic, în care teme foarte variate (dragostea, viața cartierelor Bucureștiului, viața străzii, religia, etc) devin subiecte ale epicului deceniilor 3 și 4 și ale întregului secol XX. Dorința de a împărtăși bucuria vieții și altora, cu ancorarea ei în subiectele menționate, au făcut ca proza anului 1933 să atingă un apogeu cantitativ și calitativ fără precedent și fără egal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogățirii. Oamenii politici au acționat ca niște vandali, distrugând și jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rușii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembriști în două decenii. Când, peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele” pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare șansă de afirmare și bunăstare și să fie adusă
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Bisericesc Ortodox din Bucovina. Aici se află și exponatele Muzeului Literar-memorial „Mihai Eminescu”, creat în 1992, ca filială a Muzeului Etnografic Regional. Joia precedentă, Muzeul Etnografic din Cernăuți și-a sărbătorit jubileul de 150 de ani. Deci, timp de un deceniu și jumătate, indiferent de denumire și subordonare pe parcursul vremii, Muzeul Etnografic păstrează în fondurile sale aproximativ 100 de mii de exponate și relicve. Făcând un scurt excurs în istoria instituției, pe care o conduce de 18 ani, directoarea Olena Zatulovska
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
au venit, ca alți venetici, să ne distrugă neamul, să ne impună legile și ordinea lor. Să fie ei „ocupanții” propriei lor Țări de Sus a Moldovei, adică a Bucovinei? Nici Austria, care a stăpânit Bucovina timp de aproape un deceniu și jumătate, n-a avut pretenții, ci prin Tratatul de pace de la Saint-Germain, din septembrie 1919, renunța la fostul său ducat în folosul României, astfel legitimând retrocedarea teritoriului românesc. Aici apare o întrebare firească: „Suntem noi, românii, ocupanții propriului pământ
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
serate”. Este vorba despre caldă protecție oferită tinerilor muzicieni, element stimulator al evoluției lor profesionale și umane. Personalitatea enciclopedica a celui omagiat, ne-egalată încă în nici unul dintre domeniile în care aceasta s-a manifestat, a avut, timp de câteva decenii, un efect determinant asupra vieții muzicale românești, si nu numai. Generații întregi de muzicieni și iubitori de muzică au avut în Iosif Sava un reper în ceea ce privește fenomenul muzical sub toate aspectele în care acesta interferează cu existența. Din credință că
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
marina”, cu facilități ce pot găzdui 226 de iahturi, a unui teren de golf cu 18 găuri pe vârful muntelui, a unui centru thalasso, centre comerciale, scoală, spații de odihnă, distracție și infrastructura necesara. Durata proiectului se întinde pe două decenii, iar valoarea totală a investiției este de 1,1 miliarde euro. Lucrările au început în 2013 și până astăzi primii 70 de proprietari și-au primit cheile și s-au mutat în proprietățile lor de lux (costul este de 5
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
Nadia Comăneci, cea mai cunoscută sportivă din istoria României, sărbătorește luni patru decenii de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii artistice, primită în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Montreal (Canada). Pe 18 iulie 1976, o gimnastă în vârstă de numai 14 ani reușea să uimească lumea sportului, obținând prima notă perfectă din istoria
Nadia Comăneci, la 40 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii artistice [Corola-blog/BlogPost/93736_a_95028]
-
simt ca și cum aș sărbători pe tot parcursul anului. Toată lumea pe care am întâlnit-o în acest an vrea să vorbească despre asta”, a adăugat Nadia, aflată într-o scurtă vacanță în California, alături de familia sa. Celebrarea performanței de acum patru decenii va continua pentru Nadia Comăneci și în următoarele săptămâni, fosta gimnastă română fiind invitată pe 21 iulie, la Montreal, unde fiul său în vârstă de 10 ani, Dylan, va avea șansa să vadă pentru prima oară Stadionul Olimpic în care
Nadia Comăneci, la 40 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii artistice [Corola-blog/BlogPost/93736_a_95028]
-
ani, Dylan, va avea șansa să vadă pentru prima oară Stadionul Olimpic în care „este gravat numele mamei sale”. Următoarea escală a Nadiei va fi la Rio, pentru Jocurile Olimpice 2016, programate între 5 și 21 august. Chiar dacă au trecut patru decenii de la performanța care i-a asigurat un loc de prim plan în istoria gimnasticii, Nadia Comăneci își amintește și acum cu exactitate fiecare detaliu al evoluției sale de la paralele, încununată cu nota perfectă de 10. „Îmi amintesc când am început
Nadia Comăneci, la 40 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii artistice [Corola-blog/BlogPost/93736_a_95028]
-
aici, cărând zeloși fragmente de amintiri dintr-o istorie neelucidată în totalitate. Căci ce altceva aș putea spune despre noi care am dat buzna peste acest altar de sensibilitate patriotică, peste visul și frământările unui om care, din cele șase decenii de viață bătute pe muchie, patru le-a petrecut pentru a descoperi mărturii de romanitate. Dar Petre Diaconu n-a căutat oricum și orice. A scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
sensibilitate patriotică, peste visul și frământările unui om care, din cele șase decenii de viață bătute pe muchie, patru le-a petrecut pentru a descoperi mărturii de romanitate. Dar Petre Diaconu n-a căutat oricum și orice. A scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de mai multe ori în trecut dependența de gazele naturale rusești ale Ucrainei pentru a influența viața politică de la Kiev. La fel de bine se știe și că, profitând de poziția de principală țară de tranzit, Ucraina a negociat în ultimele două decenii prețuri preferențiale la importurile pentru consumul intern. Și, uneori, a întârziat destul de mult plata facturilor către Gazprom. Ne amintim cu toții de criza din ianuarie 2009, când, din cauza restanțelor, rușii au decis să oprească livrările de gaze către ucraineni. Autoritățile de la
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
an de apartenență la Uniunea Europeană, produsul intern brut per capita ajunsese la 7.850 de dolari în România și la numai 3.070 de dolari în Ucraina (așadar, ușoara superioritate din 1989, de 12%, ajunsese în mai puțin de două decenii la 155%). În 2012, după criză, România avea, potrivit aceleiași surse, un PIB per capita de 9.040 de dolari, în timp ce în Ucraina acesta era de 3.870 de dolari. Cu alte cuvinte, diferența a scăzut un pic, până la +133
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TRENULEȚUL Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului TRENULEȚUL De mult, prin deceniul șase al secolului trecut, la început de iarnă, în Piața Mihai Viteazul, în fața fostului cinematograf Republica, se amenaja Orășelul copiilor. Un brad imens, împodobit cu beteală, beculețe multicolore și pachete, domina piața, de pe locul actualei statui ecvestre a marelui domnitor
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
O ALTĂ SOCOTEALĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SOCOTEALĂ De multe tare nu m-am dezbărat, deși între ceilalți mă văd bărbat; în anii strânși în câteva decenii puțin, foarte puțin am învățat să fac mătănii. Codanele cu fiecare primăvară-ntineresc, ca florile spontane prin lan îmbobocesc; sânii s-au țuguiat ca perele de toamnă, pe care i-ar dori să-i aibă orice doamnă. Ar îndrăzni minunea
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377219_a_378548]
-
toate celelalte Patriarhate și Biserici ortodoxe autocefale. Aceste relații sunt marcate îndeosebi de vizitele oficiale făcute Bisericii Ortodoxe Române de patriarhii Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Serbiei, Bulgariei, precum și vizitele oficiale făcute de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române acestor Patriarhii, în ultimele decenii. S-au stabilit relații cu Bisericile vechi Orientale (Patriarhia Etiopiei, Patriarhia armeană din Etchimiadzin, Patriarhia coptă din Egipt și Biserica siriana iacobită din Kerala-India), cu Biserica romano-catolică (mai ales din Austria, Germania și Belgia), cu Biserica veche catolică, cu Biserica
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]