5,794 matches
-
acestea, adeseori ruinându-ne vocația și chiar demnitatea, am fi reacționat „mai relaxat”, cu o anume indiferență la „ispitele lor”, nu rareori ridicol de mărunte, de găunoase?! Dar... o astfel de auto-deposedare de orice „titlu”, de orice „funcție”, oricât de decorativă, și revenirea la „simplul statut” de cetățean și bun profesionist pare în ochii multora o formă a declasării; încă și azi și, mi-este teamă, încă mulți ani de-acum înainte, într-o Românie centralizată de secole, în care „titlul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
această expoziție de cópii care aduce alături unele de altele neo-Renașterea și stilul neo-Tudor, pavilionul de vânătoare bavarez și castelul scoțian. Orașul contemporan amestecă la rându-i Bauhausul berlinez și New-Yorkul anilor 1940. Datându-se unilateral cu dreptul de timbru decorativ, națiunile occidentale apucate de febra edificării au venit pe rând să-și pună fiecare ștampila pe buricul lumii, dar cam alandala, fără să țină cont de culoarea locală. Așa ajungi să ai în fața ochilor amintita carte poștală din Belle-Epoque care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe o șosea șerpuită: deodată se deschide valea circulară, împresurată de dealuri mari, a satului Tekè și a râului Batova. Toată această porțiune aer mai cald și mai liniștit parcă ar fi peisagiu de munte. Copaci sămănați în toată întinderea, decorativ, înfipți cu mâna parcă. Oprim o clipă la marginea satului la mănăstirea veche Achiazâlî Sultan, în care se află mormântul sfântului Mehmet Nurulo. Mănăstire veche de 470 ani. Clădită de sultanul Selim. Hoge Ibrahim Iomer Șah. Feciorul hogei îngrijitor (türbedar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împărătese și împărați bizantini.” Monogramele din cele două colțuri ale broderiei însumează numele de Asanis și Paleolog, care indică descendența Mariei din neamul Asăneștilor și al Paleologilor, iar în centru sub arcadă este vulturul bicefal, simbolul imperial bizantin. Celelalte elemente decorative, grilajul și zvastica sunt însemnele împăraților din dinastia Paleologilor. Autorii sunt de părere că “Este imposibil ca Ștefan cel Mare” să nu fi știut, căsătorindu-se cu Maria de Mangop, care sunt legăturile cu împărații Bizanțului. Pentru că Maria de Mangop
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare fiind de concepția balcano-bizantină. Unele elemente de artă romanică prezente în arhitectura moldovenească se datorează mai degrabă „descălecătorilor” maramureșeni, în ctitoriile cărora se resimte o influență apuseană. Din arhitectura gotică au fost împrumutate mai ales elemente decorative, pe care le întâlnim la ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O parte dintre bisericile lui Ștefan cel Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și a țărilor din sud-estul european sub dominația otomană, Moldova și Țara Românească au devenit cel mai însemnat centru cultural-artistic al lumii ortodoxe prin numărul de monumente și prin valoarea artistice, pe care au avut-o arhitectura, pictura și artele decorative create în secolele XV-XVI. Apogeul artei moldovenești a fost atins în timpul domniei lui Ștefan cel Mare și mai exact, în ultimii 17 ani ai acestei domnii. Într-o Scurtă istorie a artelor plastice din R.P.R. (1957) se arăta că pictura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și la biserica lui Șendrea din Dolheștii Mari (1481). Frescele bisericilor de la Pătrăuți și cele ale altor biserici ridicate până la zidirea bisericii Sfântului Nicolae din Dorohoi (1495) au fost pictate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după cum o sugerează orânduirea decorativă simplă și precisă. Este vorba de frescele bisericilor de la Pătrăuți, Voroneț, Milișăuți, Sfântul Ilie și Sfântul Nicolae de la Dorohoi, care țin de prima fază a artei moldovenești, fiind pictate înainte de pictura bisericii de la Bălinești, cu care începe o a doua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
episcopală) Sfântul Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția de motive decorative de pe lespezile de mormânt este de origine bizantină. Maria Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția de motive decorative de pe lespezile de mormânt este de origine bizantină. Maria Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale domniei lui Ștefan cel Mare -, dar și încadrarea lor în spațiu - Germania, Polonia, Ungaria, Transilvania. Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfintele Vase, pentru Tetrapod și cele mai frumoase, cel lucrat pentru mormântul lui Ștefan cel Mare și cel pentru mormântul doamnei Maria. O piesă extraordinară o reprezintă Acoperământul pentru mormântul Mariei de Mangop. O broderie impresionantă prin somptuozitate, prin elementele decorative și, în special, prin simbolurile indicatoare ale originii împărătești a Mariei de Mangop, elemente care au stârnit atenția specialiștilor de artă bizantină medievală. De la Ștefan cel Mare au rămas și cele două steaguri brodate, cel din 1500, păstrat la Muzeul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămas acolo și dacă s-a luat vreo decizie în legătură cu soarta lor. Comunicatul „Tass“, din iunie 1956, este vag și confuz când spune că: 1) U.R.S.S. „a hotărît să transfere guvernului R. P. Române valori istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești“; 2) în anii celui de-al doilea război mondial, „toate arhivele sovietice și valorile de stat, inclusiv românești, au fost evacuate în regiunile țării aflate în afară de primejdie“; 3) „în prezent“ (1956 !), „au fost puse în ordine, depistate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova 11 (Agerpres) — TASS transmite: „Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., acordînd o deosebită însemnătate politică întăririi continue a prieteniei și colaborării între popoarele romîn și sovietic, a hotărît să transfere guvernului Republicii Populare Romîne valori istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești. Aceste opere au fost predate de guvernul Romîniei spre păstrare în Rusia, în anii primului război mondial, când Romînia a fost aliata Rusiei. În anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, toate arhivele sovietice și valorile de stat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tablou straniu de artă: luna vărsa o lumină argintie prin ferestrele strâmte ale bisericii, arătând și ascunzând alternativ pe maicele în picioare în lungul șir al stranelor, toate în același port, cu ramura de salcie în mână, formând o serie decorativă prin repetirea uniformă a costumului și atitudinii. Bineînțeles, mă conformam la toate datinele mănăstirii: post riguros și aproape toate nopțile petrecute în biserică. Întunerecul, cântecele monotone ale maicelor lungeau orele deja prea numeroase. În fine, în noaptea Învierii, de la orele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
textul original, lucrurile n-au fost deloc simple. Aurelia Rusu dă acum lămurirea: "Pe tot parcursul poeziei, Tisa, atât în M, 25, cât și în retipărirea din O.XV, 935, citită: Pisa. Caligrafia fină, ornamental-arcuită a majusculelor, comportă două detalii decorative specifice, unul încolăcit frumos, la bază, și altul în rotunjirea terminală, a buclei de sus a lui P ceea ce o distinge de scrierea lui T.". Dar editorul depășește de obicei acest travaliu. În notele pe care le scrie, lămuritoare aspra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici ca Sfânta Sofia, care o făcu marele împărat Iustinian, dar cu frumusețea este mai pre deasupra acelora” . Biserica de „piatră fățuită și profilată” a lui Neagoe, decorată cu un brîu în torsadă, cu rozete, păsări sculptate și alte motive decorative de altă origine( caucaziene, georgiene, islamice, sârbești, după comentariile specialiștilor), cu „planul triconc cu turlă pe naos”, susținută de 12 stâlpi și cu alte două turle în partea vestică este un monument desăvârșit de arhitectură medievală răsăriteană, expresia unui mod
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
clienții lor. (Naylor 1999: 45) În mod asemănător, președintele Comisiei Bancare Federale a Elveției a observat cu abilitate că supraveghetorii financiari suferă de ,,efectul "pomului de Crăciun", în care funcționarii guvernamentali își ușurează treptat munca prin adăugarea unor noi însărcinări decorative la funcțiile noastre deja îngreunate" (Hauri 2000). Propria Federație a lui Hauri, alcătuită în 1935 ca răspuns la criza economică ce afecta Elveția și sistemul său bancar, este mandatată în mod natural cu protejarea ambelor. Popularitatea Elveției ca centru internațional
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
E ușor să mobilezi o casă goală, încape orice, în ea fiecare obiect nou își află locul. La o casă plină de mobilă și diferite alte obiecte, e greu să mai găsești un locușor pentru un nou obiect casnic sau decorativ. De aceea, în tinerețe e ușor de asimilat, ușor de învățat cuvinte străine, formule, versuri și melodii, dar cu cât trec anii și cu cât memoria e mai încărcată, cu atât memorarea elementelor noi e tot mai dificilă. Eu de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
filosofie convertit la cinema, Les Invasions Barbares. Scenă: o tânără vânzătoare de artă face o vizită în pivnițele catedralei din Montréal, unde bănuia că ar exista comori de artă religioasă ce ar fi putut fi vândute și valorificate ca obiecte decorative. Dar la pomul lăudat să nu te duci cu sacul: în pivniță se găseau doar câteva prăfuite statui de gips ale unor Madone kitsch, câțiva sfinți roși de cari și alte asemenea materiale fără nici o valoare de "piață". Tânăra femeie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
documentele de partid, în hotărâri și teze fundamentale purtând amprenta cugetului celui mai remarcabil fiu al poporului, secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Iar între direcțiile de dezvoltare ale artei contemporane, îndrăznesc să afirm că orientarea artelor decorative spre structurarea mediului nostru de viață și mobilarea lui reprezintă, sub semnul valorii estetice și sociale, una dintre căile cele mai directe de realizare a unor calități mereu superioare ale nivelului de trai material și spiritual al poporului.“ (Arta, 11
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se exprima în publicații proprii, de a avea un loc sigur de muncă, în afara oricăror discriminări, străine societății noastre.“ („Despre evidență sau despre omenia românească“, România literară, 30 decembrie 1982) CELMARE Vasile, pictor „Prezența din ce în ce mai frecventă a artelor monumentale și decorative în viața spirituală a țării, evoluția lor promițătoare se datorează atât atenției cu care este privită de forurile de partid și de stat, cât mai ales îndrumărilor atente primite din partea secretarului general al partidului care, în întâlnirile cu artiștii plastici
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adică a modului în care contribuie ele concret și eficient la formarea unei noi personalități, unor noi trăsături de conștiință.“ (Contemporanul, 9 iulie 1971) „Avem condiții excelente de lucru; vom organiza în acest an întâlniri cu artiști din domeniul artelor decorative pentru a ne confrunta rezultatele; am participat la numeroase concursuri și festivaluri internaționale. Am putut astfel să ne dăm seama de ce uriaș potențial creator dispunem. Să nu-l lăsăm în stare latentă. Să-l punem în slujba omului, a constructorilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
croită pe ample dimensiuni și tocmai de aceea în documentul-program al Plenarei CC al PCR din 1-2 iunie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu reamintește scriitorilor că este nevoie de înțelegerea lor superioară, de măiestria artei lor, iar nu de o descriere decorativă a epocii, căci o asemenea scriere nu are darul de a produce răscoliri nici în conștiințele contemporanilor, nici în ale urmașilor.“ („Scriitorul și mesajul epocii“, Cronica, 18 iunie 1982) ȚICLĂU Mihai „Cu încercata-ți cârmă în mijlocul furtunii ai limpezit tăcerea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care am absolvit-o în anul 1972. În data de 12 ianuarie 1971, școala de artă organiza prima noastră expoziție, la care am participat și eu cu trei picturi pe pânză, 9 lucrări de grafică și 2 planșe de artă decorativă. A fost debutul meu oficial în artă. Se împlinea unul din visele copilăriei mele, de a deveni pictor. Aspect de la vernisajul Expoziției de Artă Plastică din 12 ianuarie 1971 Ziarul local Flamura a dat știrea despre eveniment în data de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
exponat, fiind fascinat de diversitatea tehnicilor și procedeelor întrebuințate pentru prelucrarea lemnului. Diferite cioplituri, încrustări, crestături, împletituri, toate fiind diverse; artistul a folosit lemnul pentru a-i da o nouă folosință începând de la obiecte de uz gospodăresc, elemente arhitecturale și decorative, unelte agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]