4,789 matches
-
ceilalți pe baza dihotomizărilor Noi/Ei, realizate pornind de la trăsături culturale presupuse a fi derivate dintr-o origine comună și puse În evidență În cadrul interacțiunilor sociale” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 154). Suntem invitați, prin urmare, să recunoaștem patru elemente definitorii. În primul rând, cel pe care autorii Îl numesc „atribuire categorială”. Identitatea etnică nu este niciodată strict endogenă: ea se construiește În relația dintre categorisirea de către ceilalți (aceasta nu este Însă suficientă, cum credea Sartre, care considera că identitatea evreiască
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al indivizilor, una dintre trăsăturile definitorii ale identității lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice emblematice, care duc la formarea unei varietăți de limbă (sociolect, tehnolect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
povestire (Gergen, 1985)? Acesta poate fi mai mult un aspect legat de capacitatea de a povesti decât de cea de a spune adevărul. Iar cea dintâi este un criteriu de validate precum cea de-a doua în povestirea vieții. Standardul definitoriu este că naratorul are ultimul cuvânt asupra povestirii, chiar și după ce a fost transcrisă, deoarece el e cel care-și spune povestea și care decide cum se potrivesc elementele acesteia, ce sens are și dacă este sau nu validă. Naratorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
nu-și aflaseră delimitări clare și soluții satisfăcătoare. Aducerea în atenție a complexelor lingvistice ce depășesc fraza este în mare parte consecința orientărilor, inițiate între alții chiar de către unii dintre elevii lui Ferdinand de Saussure, spre nivelul vorbirii, determinant și definitoriu pentru însăși existența limbii din perspectiva exercitării funcțiilor ei. Totuși, lucrările care au apărut în ultimele decenii cu acest obiect, deși multe dintre ele merituoase, nu au reușit să impună o disciplină științifică articulată sub toate aspectele și nici o titulatură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de civilizație, așa cum s-a întîmplat cu latina în Antichitate, cu franceza în prima etapă a epocii moderne și cu engleza în epoca actuală. Manifestarea acestui tip de autoritate, la distanță, este însă mai puțin specific limbii populare, fiind definitoriu pentru limba literară, care, urmînd evoluția culturii de erudiție și modelele acceptate de ea, presupune o înmulțire a mijloacelor de expresie, fie prin preluări de elemente din alte limbi de cultură, fie prin urmarea modelelor din alte limbi de cultură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
codului folosit la totalitatea exigențelor canalului disponibil. În 1949, cercetătorii americani Claude Shannon și Warren Weaver au elaborat o teorie matematică vizînd transmiterea de informații în sistemele de telecomunicații, avînd la bază un model relativ simplist alcătuit dintre trei elemente definitorii: emițător-canal-receptor. Această teorie s-a configurat în jurul optimizării canalului de transmisie prin posibilitatea de a reduce numărul de elemente perturbatorii care duc la deformarea și la distorsionarea mesajului și prin reliefarea redundanței și entropiei la nivelul mesajelor transmise. Din punct
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clișeul este apreciat diferit în funcție de tipul de discurs și de stilul căruia îi este atribuit discursul. Astfel, dacă pentru discursul beletristic, folosirea clișeului indică de obicei lipsa de imaginație, în discursul administrativ (al formularelor, în primul rînd) reprezintă o notă definitorie. Ca atare, există două etape ale analizei: 1) identificarea clișeelor și 2) aprecierea lor din perspectiva discursului în care sînt cuprinse. V. frazeologie, limbă de lemn, stereotipie. AMOSSY - HERSCHBERG 1997; FILLOL 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; BUSSMANN 2008. GM COEZIUNE. Coeziunea, element definitoriu în conceperea textului, reprezintă un tip de conexiune sintactică, realizată explicit la nivel microstructural și dependentă exclusiv de contextul lingvistic. În teoria textului, coeziunea se definește ca ansamblul de trăsături care asigură unitatea sintactică a textului, marcînd legătura în secvența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
participanți a fost fondată de Harvey Sacks în anii următori. Potrivit acestuia, interacțiunea verbală funcționează într-o anumită ordine și are o structură complexă constituită din secvențe care se organizează în funcție de luările de cuvînt. Conversația se caracterizează prin următoarele trăsături definitorii: a) schimburile verbale sînt egalitare și reciproce: fiecare participant este rînd pe rînd locutor și destinatar, această schimbare de rol fiind negociată treptat de către participanții la conversație; nu există nici rol predeterminat, nici intervenție exterioară pentru a administra luările de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
circulație în secolul al XIX-lea în domeniul elenisticii, prin studiile elenistului francez Jean Psichari, ulterior popularizată în Statele Unite ale Americii de către Ch. A. Ferguson și J.-A. Fischman, diglosia este influențată direct de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și modul de difuzare a mesajului, arealul tematic abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o realitate evidentă a umanității, care presupune călătorii și schimburi numeroase și variate. Termenul indică existența unei relații între persoane care aparțin unor grupuri culturale diferite, însă, discuția despre relații interculturale poate fi considerată redundantă: interculturalitatea implică în mod definitoriu interacțiunea. Dacă ar fi să considerăm interculturalitatea o mulțime matematică (și un concept operațional, în același timp) și intertextualitatea la fel (dar și o funcție), rezultatul intersectării celor două ar fi mulțimea reprezentată de inferențele nerezolvate, luate în discuție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evidentă a discursurilor, prin oral înțelegîndu-se lipsa consemnării prin scriere, încît oralitatea ("însușirea de a fi oral") se relevă la prima vedere ca un antonim al lui consemnare prin scriere. Deseori, se menționează oralitatea literaturii populare, însă trăsătura oralității este definitorie pentru întreaga cultură populară (cunoaștere, artă, religie etc.) și se poate identifica și în unele manifestări ale culturii de erudiție (sau majore). Există însă scriitori care transferă în scrisul lor particularități ale limbii vorbite, astfel încît oralitatea devine o trăsătură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuprins în definiția amintită. În plus, funcția de predicat nu se reduce la nivelul propoziției, o parte a predicatului fiind realizabilă și în limitele frazei, prin implicarea propoziției predicative: Predicatul este definit formal ca o poziție sintactică în realizarea căreia definitorie este prezența unui verb la un mod personal, orice formă verbală personală constituind un predicat și nesatisfăcînd altă poziție sintactică. Un mod verbal este considerat de către Valeria Guțu Romalo personal, dacă este independent, condiție care ar duce la excluderea, pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lucrurile și evenimentele realizînd iluzia anulării fundalului discursiv. Proba are un rol important în dezbatere, căci există principiul conservator ca "pînă la proba contrarie" fiecare să continue să acționeze sau să gîndească cum crede că este bine. Acest principiu este definitoriu pentru cel care propune și care susține valabilitatea probei. În discursul științific, argumentul și proba au deseori accepțiuni apropiate, deși argumentul este folosit cu precădere în cazul controverselor științifice, unde se oferă argumente în favoarea teoriilor prezentate. Proba oferă elemente indisputabile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cât mai ales la alternativa acceptării Lui ca Mesia de către evrei și a pocăirii acestora. Cartea lui Iona este textul biblic care se pretează cel mai mult unei teologii speculative a istoriei, pentru că Iona și locuitorii cetății Ninive sunt exemplele definitorii ale omului care își poate dobândi mântuirea printr-o alegere de ultimă clipă. Iona este "profetul mincinos", iar profeția lui am putea s-o numim "profeția ratată". Chemat prima oară să propovăduiască în Ninive, el preferă să fugă la Tarsis
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Rațiune. Cum spune chiar nașul său, François Lyotard, "postmodernismul exprimă un fel de mâhnire sau melancolie cu privire la ideile erei moderne, un sentiment de confuzie". "Endism"-ul, cum a fost numită preocuparea obsesivă pentru găsirea unui sfârșit, a devenit o trăsătură definitorie a culturii postmoderne, sancționată de unii dintre gânditorii contemporani. "Apocalipsa postmodernă", acuză Jacques Derrida, este o "apocalipsă fără viziune", adică o versiune a Apocalipsei care se ocupă obsesiv de sfârșit, fără niciun fel de așteptări legate de un proaspăt început
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
vrea să le nege prin sinucidere, după cum la fel de firesc este ca sinuciderea să eșueze matematic, din aceeași blestemată fatalitate care îl face să treacă din gafă în neînțelegere și apoi iar în gafă. Consecvența personajului cu sine este exemplară și definitorie pentru scrisul lui Teodorovici încă din primele proze (Guma de mestecat, de exemplu) și din romanul de debut din 1999. Același sinucigaș ghinionist este prezent în toate scrierile autorului, gafeur invariabil, om ridicol între oameni ridicoli, animând o lume narativă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
reacție în lanț, de stimulare („cascadă”) kinazică, care, în condiții normale, se finalizează cu un control strict al desfășurării diviziunii celulare. În cazul în care kinazele devin hiperactive, proliferarea celulară este intensificată și se desfășoară anarhic, ceea ce este o caracteristică definitorie a stării de transformare malignă. Deleția genei în regiunea care codifică pentru secvența reglatoare N-terminală a proteinei RAF 1 conduce la sinteza unei proteine RAF 1 permanent activă, caracteristică stării de transformare malignă. În stare inactivă, RAF 1 blochează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fiind convertită în oncogenă printr-o intensificare a expresiei (fig. 24.5). Limfocitele B vor exprima c-myc la nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exerezei și II. Timpul refacerii. I. Timpul exerezei Timpul care este considerat de cea mai mare importanță, deoarece numai după o explorare preoperatorie, dar mai cu seamă peroperatorie, poate stabili două lucruri esențiale: operabilitatea, ceea ce este un lucru categoric și definitoriu, dar și tactica operatorie, care, dacă vreți, constituie cheia succesului intervenției chirurgicale. în cele ce urmează, dorim să prezentăm cîteva date, esențiale, ale operabilității tumorii, cînd este vorba de așa ceva, care depinde nu numai de tumora însăși, ci și de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
vorba de adenocarcinom, iar tumora canalului Wirsung era un epiteliom, așa cum întîlnim la nivelul papilei sau al coledocului. Iată, așadar, că examinarea și a canalului Wirsung de la nivelul bontului pancreatic restant are o importanță deosebită. Înainte de a trece la timpul definitoriu al amputației pancreasului drept, vom trata, într-un capitol mare, toate procedeele practicate în anastomozele de restabilire a celor trei circuite digestive, întrerupte odată cu îndepărtarea pancreasului drept. Figura 11 arată rezultatul timpului I, de exereză. După acest capitol, vom trece
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
suprimarea gurii de anastomoză prin rezecția ei cu suturarea gurii jejunale și a celei coledociene și refacerea unei noi derivații între vezicula biliară și intestinul subțire sau alt segment din tubul digestiv, stomacul, de exemplu. Acest gest chirurgical, care este definitoriu, cere o singură condiție: să existe vezicula biliară. Dacă această gură a fost rezecată, nu ne mai rămîne de făcut, în această situație, decît refacerea gurii de anastomoză tot cu calea biliară principală, însă la un alt nivel, acolo unde
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pozitiv ori negativ); și dacă narațiunea reprezintă, de asemenea, acel tip de secvență cronologică în care perioada de dezechilibru, criză sau nesiguranță este înlocuită de o stare ulterioară de calm, rezolvare sau închidere; și dacă acestea sînt, într-adevăr, criteriile definitorii ale narațiunii; atunci textele ce prezintă puține sau nici unele din caracteristicile de mai sus, nu vor fi narațiuni. Iar textele care au cîteva din însușirile respective sau chiar pe toate, însă mai slab sau mai greu perceptibile, ar putea fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
adoptă astfel un discurs maximalist, democratic și își expune statutul internațional. În acest context, durata de viață a substitutului clivajului original este într-un anumit fel epuizată, chiar dacă acesta continuă să gereze în mod indirect viața politică. Al doilea element definitoriu al său, atașamentul democratic, impune de acum înainte drept necesară instaurarea unui cordon sanitar anti-PRM. Din acest punct de vedere, toate partidele actualului Parlament se regăsesc în bloc, de partea democrației, doar PRM ocupând versantul antisistem. În același timp, încă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]