23,330 matches
-
Abstract: The conflicts within the European Union have always been and will always be purely political. The concentration of power în the hands of independent and supranațional authorities leads to their removal from the control of the political institutions and democratic procedures. A revival of the European integration project could be based on a tough politico-cultural fight în a position to undermine the neoliberal ideology. Restarting the process of European integration cannot be the fruit of a ghostly economic recovery or
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
des standardele de calitate și certificare ale agențiile private). Caracteristică acestei "forme de guvernare deteriorate" este că reduce conexiunea în interiorul Statului modern dintre normă și teritoriu și, ca urmare, apare fenomenul sustragerii controlului acestora din partea instituțiilor politice și a procedurilor democratice, care au rămas în continuare în paradigmă orizontului statal-teritorial. Aceste puteri noi se legitimează pe nedovedită prezumție că aparțin sferei necesității tehnice, ce apar ca fiind din ce in ce mai convingătoare, cu cât nu provin din interiorul unei voințe politice, ci din însăși
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în baza unei interpretări parțiale ale Agendei 2000 Lisabona. Atacul asupra modelului social european a venit în primul rând pe terenul politico-instituțional. Politicile neoliberale au reprezentat o adevarată ruptură (chiar dacă în sine ele reprezintă o continuitate cu trecutul) în raport cu sistemele democratice ce s-au afirmat după al doilea război mondial. Primatul, în spiritul secolului XX, al sferei politice asupra celei economice s-a răsturnat odată cu neoliberalismul. Consecință acestei inversări este că procesele de democratizare apar că un obstacol în fața desfășurării logicii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
participări, cea mai amplă posibilă între actorii individuali, colectivi și instituții. Această tinde să se autonomizeze în raport cu sfera publică și să se reprezinte ca fiind de tip "tehnic". Evident că în fața acesteia apare superfluu și insuportabil orice fel de control democratic. Nemulțumirea față de activitatea politică din partea cetățenilor, care se manifestă printr-o redusă afluența la seriile de alegeri și neîncrederea în clasa politică actuală, găsește o rațiune profundă în dezarticularea binomiului participare/ decizie. Deprecierea medierii democratice produce un vot instituțional în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
insuportabil orice fel de control democratic. Nemulțumirea față de activitatea politică din partea cetățenilor, care se manifestă printr-o redusă afluența la seriile de alegeri și neîncrederea în clasa politică actuală, găsește o rațiune profundă în dezarticularea binomiului participare/ decizie. Deprecierea medierii democratice produce un vot instituțional în care cade vicitmă, în primul rând, Statul. Acesta din urmă apare ca fiind un prestator de servicii în beneficiul figurilor independente: consumatori, utilizatori, producători, contribuabili etc., etc. Statul nu mai încorporează niciun interes colectiv, niciun
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di Lisbona. L'attacco al modello sociale europeo è avvenuto în primo luogo sul terreno politico-istituzionale. Le politiche neoliberali hanno rappresentato una vera e propria rottura (sebbene presentino se stesse în termini di continuità con îl passato) rispetto agli assetti democratici affermatosi nel secondo dopoguerra. Îl primato, tipicamente novecentesco, della sfera politică șu quella economică și rovescia nel suo contrario nel neoliberismo. La conseguenza di questo capovolgimento è che i processi di democratizzazione appaiono come un ostacolo al pieno dispiegarsi della
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
più la sintesi finale di una partecipazione, la più ampia possibile, tra attori individuali, collettivi e istituzioni. Essa tende ad autonomizzarsi dalla sfera pubblica ed a rappresentarsi come "tecnica". Ovviamente nei suoi confronti appare superfluo e risulta insopportabile qualsiasi controllo democratico. La disaffezione nei confronti dell'attività politică da parte dei cittadini, che și manifestă în una scarsa affluenza alle tornate elettorali e nella sfiducia verso îl ceto politico trova trova la sua profonda ragione nella disarticolazione del binomio partecipazione/decisione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dell'attività politică da parte dei cittadini, che și manifestă în una scarsa affluenza alle tornate elettorali e nella sfiducia verso îl ceto politico trova trova la sua profonda ragione nella disarticolazione del binomio partecipazione/decisione. La svalutazione della mediazione democratică produce un vuoto istituzionale în cui la prima e principale vittima è lo Stato. Ques'ultimo appare come un prestatore di servizi a vantaggio di figure disgregate ed irrelate: consumatori, utenti, produttori, contribuenti ecc. ecc.. Lo Stato non încorpora più
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
inferto un ulteriore e forse definitivo colpo al modello sociale europeo. 6. Care credeți că este astăzi "marele păcat" al Uniunii Europene? Din răspunsurile anterioare apare clar care este părerea mea: marea limită a procesului de integrare europeană este deficitul democratic. Desigur, nu este posibil să fie introdus imediat, la nivel continental, raportul parlament-guvern pe care il întâlnim la nivelul statelor membre. Sunt mult mai importante diferențele (de orice tip: economic, cultural de venit) existente între diferitele "regiuni" europene. În același
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
păcat, adevăratul scandal pe care trebuie sa il respingem. 6. Quale pensa sia oggi "îl grande peccato" dell'Unione Europea? Dalle risposte precedenți appare chiaro che, a mio părere, îl grande limite al processo di integrazione europeo è îl deficit democratico. Sicuramente non è possibile tradurre immediatamente sul piano continentale îl rapporto parlamento-governo che riscontraimo a livello degli stați membri. Troppo rilevanti sono i dislivelli (di ogni genere: economici, culturali, di reddito) esistenti tra le varie "regioni" europee. Tuttavia, îl ridimensionamento
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
opriseră procesul în care îi antrenase majoritatea liberală după preluarea puterii 6. Pe de altă parte, chiar în sânul majorității liberale existau unele rețineri cu privire la participarea conservatorilor, argumentele fiind că, în timpul guvernării lor, aceștia impuseseră o serie de restricții principiilor democratice exprimate în Constituție. În acest fel, neputându-se întruni un consens pentru formarea unui guvern de uniune națională, Parlamentul liberal promulga, la 14/26 martie 1881, Regatul. După proclamarea regatului Ion C. Brătianu se retrăgea din fruntea guvernului, la 9
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
refigured aș regards the competencies of the two Chambers. Keywords: Parliament, Senate, bicameralism, instituțional mechanism, separation of powers, legitimacy, legislative process. Introducere Contestarea bicameralismului parlamentar a devenit astăzi o realitate care se întâlnește nu numai în cadrul statelor cu vechi tradiții democratice, dar și în democrațiile post-comuniste. Rând pe rând, țări în care democrația a fost construită în jurul sistemului parlamentar bicameral clasic - Franța, Italia, sau care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, optând pentru instituirea unei camere superioare pentru a oferi o
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
avantajul esențial al existenței a două camere, crearea unei contraponderi în chiar cadrul Parlamentului, nu este întotdeauna un acquis. Egalitatea legislativă a celor două camere se manifestă în principal cu ocazia revizuirii constituției, procedura care este însă inconsecventa în raport cu regulile democratice, pentru ca acest mecanism este aplicat chiar în state în care camera superioară este rezultatul unui vot indirect. Regimurile constituționale europene prevăd o anumita stabilitate pentru Camera superioară, pentru că dizolvarea privește în general camera inferioară. În acest sens, România oferă un
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
desemnarea Avocatului poporului, desemnat până în 2003 de Senat, revine în prezent camerelor reunite. În virtutea unui bicameralism parțial, nefiind rezultatul unei reprezentări specifice și înscriindu-se mai mult într-o continuitate istorică decât relevând dintr-o necesitate de ordin funcțional și democratic, camerele superioare ale noilor democrații europene au reușit într-o mică măsură să aibă un rol activ în funcționarea instituțională, din lipsă de soluții constituționale și mijloace de acțiune adecvate. Îndeplinind într-o mică măsură un rol de echilibru instituțional
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Primul studiu academic despre o campanie electorală a fost publicat în anul 1944, în New York, de către Paul Lazarsfeld și colaboratorii săi1. Aceștia au gândit o cercetare prin care să demonstreze importantă, puterea și influența propagandei prin radio, într-un context democratic, cu ocazia campaniei pentru alegerile prezidențiale. Numai că, în loc să se confirme ipotezele de la care au plecat, așa cum cercetătorii se așteptau, studiul a scos în evidență o altă realitate, pe baza căreia avea să se constituie noul model al efectelor mesajelor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
European centre of power. While comparing these concepts I decided to highlight the limits that these fundamental concepts have în the Union: it lacks sovereignty, a people, a constituent power, relations of representation, it is immersed în a social and democratic deficit, it hâș a government which is not representative and hâș a parliament which is divided between național and citizens' interests. My study does not aim at causing disillusionment, what Union hâș already done. It aims at understanding because understanding
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
alto, da una mediazione dei vertici nazionali i quali non hanno presentato proposte e progetti ideologici mă hanno raccolto semplicemente îl minimo comune multiplo delle Carte Costituzionali nazionali. La mancanza dell'elemento fondamentale: îl potere costituente, produce un grande deficit democratico che și riflette în problemi di legittimità, di partecipazione e di autonomizzazione dell'Unione la quale viene collocata în maniera permanente sopra la comunità e și sottrae quindi al controllo della popolazione. L'assenza di controllo da parte dell'elettorato
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
una configurazione ben precisă e sia capace a dare delle risposte uniformi alle problematiche che stă attraversando. Anche quando și è cercato di farlo tramite un Progetto Costituzionale questo și è rivelato portatore di un grande deficit sociale, istituzionale e democratico. Deficit sociale 7 perché îl pacchetto sociale europeo è molto scarso rispetto ai pacchetti nazionali. Anch'esso è una semplice raccolta del minimo comune multiplo dei pacchetti nazionali. Non introduce niente di nuovo e lascia fuori tutti quei diritti particolari
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rispetto ai pacchetti nazionali. Anch'esso è una semplice raccolta del minimo comune multiplo dei pacchetti nazionali. Non introduce niente di nuovo e lascia fuori tutti quei diritti particolari di ciascun stato che i cittadini faticosamente hanno conquistato. Îl deficit democratico invece è dovuto alla mancanza del potere costituente, la Costituzione non riflette în alcuna parte la volontà del popolo. Îl discorso concernente l'esistenza di un deficit istituzionale e democratico è approfondito meglio con particolare riferimento al ruolo del Parlamento
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ciascun stato che i cittadini faticosamente hanno conquistato. Îl deficit democratico invece è dovuto alla mancanza del potere costituente, la Costituzione non riflette în alcuna parte la volontà del popolo. Îl discorso concernente l'esistenza di un deficit istituzionale e democratico è approfondito meglio con particolare riferimento al ruolo del Parlamento europeo 8 îl quale nonostante sia l'unicoorgano eletto a suffragio universale e rappresentante del popolo, svolge un ruolo marginale rispetto al Congresso statunitense. Fino a pochi anni fă era
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
problemi europei ha bisogno di istituzioni e procedure democratiche e inoltre anche della presenza di altri elemenți ugualmente importanți come: comunità, identità condivisa, accettazione delle mutue obbligazioni, riconoscimento reciproco e fiducia. Istituzioni apparentemente democratiche e la carenza di una cultura democratică non fanno progredire questo modello d'integrazione, dominato dalle gelosie e da una logică di concorrenza economică. Îl trattato di Lisbona 2009 ha segnato una svolta nel tormentato processo di democratizzazione attraverso îl rafforzamento del ruolo del parlamento, mă nonostante
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
questo modello d'integrazione, dominato dalle gelosie e da una logică di concorrenza economică. Îl trattato di Lisbona 2009 ha segnato una svolta nel tormentato processo di democratizzazione attraverso îl rafforzamento del ruolo del parlamento, mă nonostante questo, îl deficit democratico non può ancoră considerarsi un problemă risolto. Anche questa volta l'Unione non ha preso una configurazione precisă. Continuă a rimanere în bilico tra configurazione sovranazionale e intergovernativa, assumendo a volte le sembianze dell'una, a volte dell'altra. Quello
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
relazioni internazionali, economia.unipv.it, p. 12. 7 Giovanna Procacci, Quanto è sociale îl "modello sociale europeo"? Note în margine allevicende del Trattato costituzionale europeo, în Europa, Cittadinanza, Confini, Pensa Multimedia, Lecce, 2006, pp. 195-196. 8 Cesare Pinelli, Îl deficit democratico europeo e le risposte del Trattato di Lisbona, Relazione al Convegno della Facoltà di Giurisprudenza dell'Università di Romă "La Sapienza" del 23.5.2008 șu "Le istituzioni europee nel Trattato di Lisbona", în Rassegna parlamentare, 2008. 9 Mario Comba
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di Romă "La Sapienza" del 23.5.2008 șu "Le istituzioni europee nel Trattato di Lisbona", în Rassegna parlamentare, 2008. 9 Mario Comba, "Gli Stați Unitid'America", în Diritto Costituzionale Comparato, Laterza, 2010, p. 136. 10 Robert Dahl, Quanto è democratică la costituzioneamericana?Laterza, Roma-Bari, 2003, p. 53. 11 Mario Comba, Gli Stați Unitid' America, op. cît., pp. 141-143. 12 Laurence Tribe, American Costitutional Law, Foundation Press, New York.2000, p. 7. 13 Giovanni Bognetti, "Lo spirito del costituzionalismo americano", vol ÎI
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Laterza, Roma-Bari, 2003, p. 53. 11 Mario Comba, Gli Stați Unitid' America, op. cît., pp. 141-143. 12 Laurence Tribe, American Costitutional Law, Foundation Press, New York.2000, p. 7. 13 Giovanni Bognetti, "Lo spirito del costituzionalismo americano", vol ÎI, La costituzione democratică, Torino 2000, p. 269. Bibliografia Baccelli, Luca, Un' eredità da non depilare, La virtù del Patrimonio Costituzionale Europeo, Europa, Cittadinanza, Confini, Pensa Multimedia, Lecce 2006. Balibar, Etennie, Europa paese di frontiere, Pensa Multimedia, Lecce 2007. Bognetti, Giovanni, "Lo spirito del
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]