4,974 matches
-
862, „a orbilor cărare”863, anticipându se latura misionară a destinului eroinei, „cer” 864 - aspirația spre dimensiunea celestă a divinității, „<<Ne-oarba>>, sfânta plină de lumine/ Cu mintea și virtuțile întregi”865 - asocierea cu imaginea luminii, ca simbol al cunoașterii desăvârșite, al purității absolute, „cerul lumilor”866, deoarece exemplul ei va metamorfoza o societate străină de sentimentul iubirii, al virtuții. Chaucer pleacă în creionarea eroinei sale de la celebrele culegeri medievale cu vieți de sfinți, cunoscute și sub denumirea Legenda Aurea, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îngerului, care o păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o demonstrație și-au expus ei ideile: mai presus de orice demonstrație, vrednicele mărturii ale adevărului sunt ei Înșiși.” Faptul că Barbarul este, În cele din urmă, „demascat” de Lamprias (422 d) ca fiind mai degrabă „de neam elen, cunoscător desăvârșit al științelor liberale din Grecia”2 decât un „inspirat” este o dovadă În plus a tendinței epocii de a atribui doctrine aparținând gândirii grecești barbarilor, egiptenilor, essenienilor, chaldeenilor sau altora. Natura și funcțiile daimonilortc "Natura și funcțiile daimonilor" Să reluăm
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Așadar”, zise el, după părerea noastră, aceste versuri sunt creația Zeului și, totodată, Îndrăznim să le judecăm ca fiind inferioare celor aparținând lui Homer și lui Hesiod. N-ar fi oare mai potrivit să le considerăm modele ale unei perfecțiuni desăvârșite, rectificând astfel părerea noastră critică greșit formată prin lecturi anterioare fără valoare?”. Iată Însă că Boethos, geometrul, luă cuvântul și spuse așa (cunoști persoana, care acum se declară epicureu): (E) „Auzit-ai tu zise el, ce-a făcut pictorul Pauson
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oamenii consultă oracolele dovedesc molcomeală, iar În ce mă privește, o asemenea stare nu face decât să mă bucure. Și, pentru această stare de spirit, mă felicit. Iată, În Imperiul Roman s-au instalat o pace generală și o liniște desăvârșită 1. Toate războaiele au Încetat. Nu mai vezi migrații, nici revolte, nici regimuri tiranice,(C) ca să nu mai vorbim de celelalte boli și nenorociri din Grecia, care necesitau numeroase remedii, fiecare deosebit În felul lui. Oracolul nu se mai confruntă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să spun și eu la fel despre acest străin că: «Omul este un bun cunoscător și un viclean cumătru»2 când este vorba despre felurite doctrine și teorii; cunoaște literatura integral, nu este un barbar, ci de neam elen, cunoscător desăvârșit al științelor liberale din Grecia 3. Ceea ce dovedește cine este el e numărul cu care este de acord pentru pluralitatea lumilor, număr care nu Își are originea nici În Egipt, nici În Indii, ci este stabilit de dorienii din Sicilia
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că pentada este formată din primele două numere (2 + 3)1. Restul numerelor, când le multiplici prin indiferent care alt număr, dauproduse diferite de ele Însele. Numărul 5 Însă, multiplicat printr-un număr par, formează numărul 10, care este număr desăvârșit șteleionț 2. Multiplicat printr-un număr impar, se reproduce pe sine Însuși. Nu mai amintesc faptul că 5 este primul număr format din primele două numere ridicate la pătrat, (E) și anume 1 și 43; el are o putere egală
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
este primul număr format din primele două numere ridicate la pătrat, (E) și anume 1 și 43; el are o putere egală cu aceea a celor două numere care Îl precedă. Ar mai fi de spus că formează cel mai desăvârșit triunghi dintre cele dreptunghiulare 4 și, În sfârșit, că este primul care stabilește relația dintre unu și unu și jumătate 5. Asemenea observații nu se prea potrivesc cu problemele pe care le discutăm. Dar iată avantajul de a le aborda
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să depindă de variațiile trupului și să-i urmeze prefacerile, după cum poți constata În lumea visurilor; uneori avem impresia că suntem copleșiți de o sumedenie de imagini felurite pe care ni le aduc visele; altădată, dimpotrivă, domnesc calmul și liniștea desăvârșită. Îl cunoaștem cu toții pe Cleon din Daulia care afirmă că (F) n-a visat niciodată pe toată durata lungii sale vieți, iar În legătură cu oamenii de altădată se povestește exact același lucru despre Thrasymedes din Heraia. Cauza trebuie căutată În temperamentul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
agronomică și industrială.. În această prestigioasă instituție am avut șansa să învăț pentru a deveni educator, adică am învățat ca să învăț pe alții, beneficiind de îndrumările unui colectiv de profesori dintre cei mai buni din învățământul ieșean, de la acea vreme. Desăvârșiții pedagogi, precum : Petru Todicescu, Nicolae Enescu (pedagogie- psihologie), Ion Enache (istorie), Emanuel Gaiu și Ion Crăciunescu (matematică), Aristide Hazgan și Laurențiu Faifer (limbaromână), Alfred Jean Renaud (limba franceză) Vasile Pușcașu la (geografie), sunt doar câțiva dintre marii profesori ce au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe clanța ușii, când vii de la biserică și să rostești: „Cum nu nădușește fierul și e rece așa să nu nădușească mâinile mele tot anul la lucru”. Înroșitul ouălor este o adevărată artă, se îmbină culori și se trag linii desăvârșite, că nuți vine să crezi că reprezintă opera unor mâini de la țară. În zilele noastre mai toată lumea colorează cu chimicale, dar în trecut se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
figuri ale Decameronului, fidela și iscusita Zinevra. Victimă a scepticismului masculin zeflemitor în ceea ce constă virtutea unei femei, Zinevra devine obiectul unui pariu dintre soțul ei, Bernabo Lomellin din Genova, și mult prea ironicul Ambrogiuolo, care aflând despre virtuțile ei desăvârșite hotărăște să o pună la încercare, să o supună unui test, cu acordul soțului, deplin convins de calitățile remarcabile ale Zinevrei. Portretul care i se face femeii este unul superlativ, ne oferă numeroase date despre preocupările și educația femeii în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se disting prin educația lor sau care devin o mărturie a preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de o puritate exemplară, suferind ca o martiră, ca un veritabil Iov, toate nedreptățile venite asupra-i. Este un model demn de urmat, căci femeii în epocă i se cerea, ca de altfel până într-o perioadă târzie, o supunere desăvârșită. Dante Alighieri încheiase Divina Comedie cu imaginea apoteotică a divinității, ce fusese făcută accesibilă prin persoana Beatricei, întruchipare a perfecțiunii; 230 Ibidem, vol. II, p. 123. 84 Boccaccio, mare admirator al poetului, nu putea finaliza capodopera sa decât oferind un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Christopher Nissen, op. cit., p. 7. 157 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare Personajul feminin pozitiv, donna angelicata, cunoștea în secolul al XIV-lea și în cele precedente, o lungă tradiție, începând din epoca trubadurilor și ajungând la o desăvârșită cizelare în operele lui Dante Alighieri și ale lui Francesco Petrarca. Cu toate acestea, în prima etapă a Evului Mediu, „s-au născut forme simbolice și intelectuale în a căror generalitate individul, împreună cu personalitatea lui, a dispărut. Erau forme tipice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
totul este făcut cu grație și stil. Elementul fantastic nu putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un om în negru nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că are -/ Voinic și tânăr foarte”637. 632 „Chaucer nu plânge dispariția acestei mari doamne în mod subiectiv, la persoana întâi, iar aceasta se datorează artei sale rafinate, admirabile. Se detașează complet, pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tot în tipologia donnei angelicata. „Din punctul de vedere al umanității este unul dintre cele mai puțin interesante personaje și de aici una dintre cele mai puțin chauceriene eroine ale operei scriitorului englez, deși, privită ca o creație artistică, este desăvârșită. Cititorii sunt dezamăgiți de acest personaj deoarece nu are personalitate, și sunt chiar îndreptățiți să îl condamne pe Chaucer pentru că nu i-a conferit una, eșuând în a sesiza cât de mult a muncit autorul, în felul său simplu, tocmai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea lui Melibeus reprezintă „o alegorie morală elaborată, în proză, care este prea transparentă, aproape ilizibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei, îi oferă o lecție despre ceea ce înseamnă virtute, îl înalță astfel prin îndemnurile pe care i le oferă cu un calm și o înțelepciune desăvârșite. Sfaturile femeii nu sunt doar malefice, așa cum general se proclama în epocă, ea fiind învinovățită de izgonirea lui Adam din rai și implicit de decăderea întregului neam omenesc, pot fi 769 Curtis Gruenler, art. cit., pp. 48-49. 770 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata, desprinsă de cele lumești, serafică, eterată, desăvârșită. Proveniența socială a viitoarei mirese îi va șoca pe toți, nu avea nici pe departe un rang nobiliar, era fiica unui țăran sărac, dintrun sătuc apropiat cetății, dar se distingea printr-o noblețe sufletească remarcabilă: „Cât despre a virtuții frumusețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi știm că-n van nimic nu zidești./ Dar, Doamne, stâncile-astea diavolești/ Ce negre, hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva onoarea unei promisiuni. Voința proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se mai face auzită, obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu nutrește nicio dorință pătimașă, nu are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ceda pasiunii lui doar o dată cu dispariția rocilor trebuia privit simbolic: natura înconjurătoare nu putea fi deturnată de la cursul ei firesc, la fel și sentimentele femeii, care aveau o profunzime aparte. Proba impusă de ea simboliza, dintru-început, imposibilul, deci un refuz desăvârșit. I-a dat de înțeles pretendentului că rocile erau mult prea stabile, de neclintit, asemănătoare sentimentelor ei față de Arveragus, de aceea ar fi fost mai bine să renunțe la speranțele lui deșarte.838Aurel este un violator în intențiile sale, căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul de vedere al castității, din clipa în care este privită de Apiu și astfel acțiunea povestirii, care s-a convertit într-o alegorie, este desăvârșită.”850 Povestirea se încadrează perfect în genul unui exemplum, devine un fel de emblemă al unui război al viciilor împotriva virtuții. Personajele acționează alegoric, fără a avea conștiința a tot ceea ce întreprind. Întruchipează idei, nu au libertate de acțiune, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]