4,161 matches
-
resimțit și ca un ușor șoc. — Ce se Întâmplă? — Nu știu. Se aude de parc-ar veni de-afară. Porni către hublou când auzi declicul intercomului și vocea lui Barnes: — Ascultați aici, toată lumea În sala de comunicații. Doctorul Adams a descifrat codul! Harry nu vru să le spună imediat ce conținea mesajul. Savurându-și triumful, insistă să le dezvăluie pas cu pas procesul decodării. Îi lămuri că la Început se gândise că mesajele ar putea exprima vreo constantă universală sau vreo lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
fără să vrea, un cod. Ceea ce sugerează că e vorba de un cod de substituire, cu cifre În locul literelor. Când au apărut pauzele Între cuvinte, am Încercat să potrivesc literele cu numere prin analiza frecvențelor. În felul acesta se poate descifra un cod, pornind de la faptul că, În limba engleză, cea mai frecventă literă este „e“, apoi „t“ și așa mai departe. Așa că am căutat numerele cele mai frecvente. Dar m-am lovit de faptul că până și o secvență scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cel dintâi mesaj decodat de Harry. HELLO. CE FACEȚI? EU SUNT BINE. CUM VĂ NUMIȚI? EU MĂ NUMESC JERRY. Era un Început la fel de bun ca oricare altul. Harry reușise o performanță prin decodarea mesajului. Dacă Harry nu l-ar fi descifrat, dialogul cu Jerry nu ar fi putut Începe niciodată. Norman stătea la consolă, privind fix tastatura. Ce spusese Harry? tastatura trebuia privită ca o spirală: litera G era 1, B era 2, etc. O soluție inteligentă. Lui Norman nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ochii mei noi, de ce mi-or fi crescut așa de mari încît să văd sîngele strecurîndu-se prin miezul lucrurilor? Eram orb pentru esențe dar era mai molcom așa, în confuzia luminii pe care n-o cunosc toți. Prietenul meu a descifrat cheia misterului: o zi și altă zi,...pînă la capăt. Doar cîțiva din cei treziți asupra dimensiunilor lor, dintr-o greașală de gîndire, se sinucid, cu toate că, nu toți ajung la revelație. Și puțini știu că, prin dezastrele pe care le
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
atingă chiar fruntea dar are răbdare și așteaptă în ungherul său. V. tînăr mă văd închis într-o ciudată carapace pe a cărei pereți sînt scrise cuvinte ordonate. Diversele caractere se schimbă continuu. Sînt sfori înnodate sau hieroglife; nu pot descifra însă din ele răzbate, încă încet și neinteligibil, cuvîntul originar. Oare de unde izvorăște în mine imaginea aceasta? Dintr-un posibil viitor sau dintr-un aievea trecut? Căci o simt venind natural ca și cum ar urca din instinct. Și înscrisurile se schimbă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de beatitudine simultană cu aceea a asiaticelor de pe ecran, care sînt frustrate dar mîndre, În final ele sărind de colo-colo printr-un cîmp de anemone. Exact ca-n primul număr al jurnalului de sexologie El și ea, unde pot fi descifrate cîteva sfaturi utile pentru un cuplu cînd se mîngîie: „În jurul cefei sînt centrii nervoși care duc direct la organele genitale și, prin dezmierdare, se poate ajunge la stimularea celor din urmă”. De ce nu se mîngîie de la-nceput organele cu pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mic, nudurile sînt atît de clare, Încît s-au șters de pe pagină. Totuși sînt prezente peste tot, stînd lîngă, lucru nemaivăzut, oameni de stat și de partid. Rămîn cu reconfortanta senzație că după ce voi citi revista și voi Încerca să descifrez unde este bustul și unde continuarea lui, nu voi rămîne cu nimic. Urmează ceva indian, cu una, yoni. E foarte complicat. Bine că pe ultima pagină vin Înțelepții și se Întrec să aducă laude oamenilor de stat și de partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dintr-un scriitor mare. De altfel apar tot timpul mari scriitori pentru pauze de respirație educativă Între atrocități, Dante, desigur, dar și alții, aproape la fel de diabolici și de răsfoiți În bibliotecă de cei doi oameni ai ordinii publice, doar-doar or descifra următorul tip de intervenție chirurgicală asupra cetățenilor. Pe unul dintre marii scriitori adnotați din greu În bibliotecă l-am recunoscut ușor, e inconfundabil, Dan Claudiu Tănăsescu, căruia i se smulg cîteva pagini Înfiorătoare din ultimul său roman serial SF de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
frumos, de adevăr, nu și-ar mai fi ascuns nimic privirilor haiducilor și-ar fi rămas echipată numai cu tiara, Într-o consecvență hieratică pe spate. Sau este vorba de un enunț voit ambiguu, care doar prin hermeneutică se poate descifra ca text exhaustiv ce descrie subtilitățile lingvistice tradiționale ale aristocrației române moderne În nuntă. „Un turc a plecat cu pompa de benzină după el.” Oricum, indiferent de modul În care-l percepi, titlul miresei pare desprins tot din Memorialul mînăstirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
general uman) de vedere, nu poate decoda nimic, nici măcar contorul, și s-ar asfixia dac-ar ști că există scriitori ce așteaptă de la el o participare la construcția și deconstrucția textului sau că Borges era decis să-l oblige să descifreze hermeneutica scripturalului. Deoarece neperceperea nu numai a palierelor de sens, dar nici măcar a planului divin, miracolelor sau curentului electric este un simptom clasic al unei maladii ireversibile, și anume lipsa congenitală a orizontului de așteptare. Fiindcă de defectat, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o zi, să fie cu o jumătate de an în urmă sau cu trei sferturi de an, Andrei Vlădescu a venit cu un doctor, Iorgu parcă îl chema, care s-a uitat la toate fișele cu scrisuri imposibil de descifrat, a pipăit-o și a stat pe îndelete de vorbă cu ea. La sfârșit i-a spus: Doamnă, veniți mâine, poimâine, când vreți zilele acestea la mine, dar nu amânați prea mult, eu vă operez, vă va fi foarte rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vremea din urmă. Rodica Dumitrescu era colegă cu Andrei Vlădescu și se aflau de față mai mulți membri ai redacției. Mai erau și unii pe care Andrei Vlădescu nu-i cunoștea. Se uita la ei așa cum mai făcuse, încercând să descifreze ce gânduri îi stăpâneau. Nu e ușor să descifrezi gândurile. Geamurile erau larg deschise, un fum ușor albăstrui de țigară plutea în cameră, făcând și mai impersonale dansurile, râsetele, strigătele care acopereau muzica ritmată. Toate chipurile semănau cu ale unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Vlădescu și se aflau de față mai mulți membri ai redacției. Mai erau și unii pe care Andrei Vlădescu nu-i cunoștea. Se uita la ei așa cum mai făcuse, încercând să descifreze ce gânduri îi stăpâneau. Nu e ușor să descifrezi gândurile. Geamurile erau larg deschise, un fum ușor albăstrui de țigară plutea în cameră, făcând și mai impersonale dansurile, râsetele, strigătele care acopereau muzica ritmată. Toate chipurile semănau cu ale unor ființe știute, trăsături, timbrul vocilor, mișcări, gesturi altădată exprimau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
astronaut. Aproape fiecare băiat de vârsta mea gândea la fel, dar acel entuziasm nu te părăsește de fapt niciodată, nu-i așa? — Ciudat, spuse ea, dar nu te-am considerat niciodată genul macho. — Macho? — Simbolismul rachetelor nu e greu de descifrat, nu? Asta îl atrage pe masculul mediu: să se aventureze în tărâmuri necunoscute... Nu, nu asta simțeam. Poate pare ciudat, dar m-a atras...căutam cuvântul, nu l-am găsit și a trebuit să mă opresc la... poezia situației. Fiona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cutii de lapte, cutiuțele albastru cu alb s-au Împrăștiat peste tot, iar mama a râs și-a tot râs până când Linda de la casierie a trebuit să-i aducă un pahar cu apă din spate. Dar fiicele nu vor să descifreze semnele nefericirii mamelor lor, asta ar putea Însemna că tatăl lor nu e perfect. Ani mai târziu, a devenit clar că Joseph Aloysius Reddy nu era bărbatul potrivit pentru o pasiune, și tot nu am putut să mă rup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Blocaje Îngrozitoare În trafic, În ambele sensuri, pe autostrada M4. Farurile formează un colier de diamante de aproape 5 km. De pe scaunul șoferului, Richard Îmi aruncă priviri piezișe Întrebătoare. Sunt recunoscătoare că e Întuneric: Înseamnă că nu sunt nevoită să descifrez semnalele lui Îndurerate decât când mă simt gata s-o fac. Într-un final Îmi spune: — Tot cred că e puțin ciudat, Kate. Să-ți trimiți singură florile alea de Ziua Îndrăgostiților. De ce ai făcut-o? —Ca să-mi ridice moralul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
un... — Stop la fileu? — Exact. O stratagemă iscusită. La Început, și eu am avut unele dubii, dar trebuie să vă spun că acum Înclin să cred În vina fratelui dumneavoastră. (Cabrera privi mohorît fotografia mea din pașaport, de parcă Încerca să descifreze vreo urmă de vină la mine Însumi, În imaginea stridentă obținută Într-o cabină foto.) Între timp, investigația Își urmează cursul. Nici nu știți cît de mult ne-ați fost de ajutor. Plecînd de la judecătorie, eu și señor Danvila am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de intrat. Prin urmare, vă sugerez să mergem pe unde a luat-o asasinul. Așa vom vedea evenimentele În ordinea În care s-au desfășurat. O să ne ajute să Înțelegem ce s-a Întîmplat În seara aceea și poate să descifrăm psihologia victimelor și a ucigașului lor. Bucurîndu-se de noul său rol de ghid imobiliar, Cabrera ne conduse În jurul casei. Bentley-ul albastru de epocă al soților Hollinger, parcat În fața garajului, era singurul lucru curat și șlefuit de pe toată proprietatea. Miguel spălase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Bucătăria prevăzută cu toate utilitățile semăna cu o stație de salvare, pe jumătate unitate de terapie intensivă, pe jumătate dispensar medical. În vreme ce Crawford mă urmărea cu o privire aprobatoare, mi-am dat seama cît de bine funcționa mecanismul său de descifrat personalități - deja mă simțeam În largul meu În vila aceea, liber de datoriile trecutului, de morena amintirilor În care mi se cufundaseră tălpile și care mă Înconjura de-o veșnicie. — Charles, ai ajuns acasă..., Îmi spuse Crawford, făcîndu-mi semn să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Păi, domnule inspector... Privirea agresivă a lui Cabrera mă neliniștea, ca și chipul său tineresc pe care se citeau mult prea clar indiciile banditismului intelectual. Oamenii de afaceri simt genul ăsta de lucruri, i-am răspuns. SÎnt În stare să descifreze psihologia unui anume colț de stradă sau trotuar. Vă pot ajuta cu ceva, domnule inspector? Nu prea știu cînd se Întoarce domnul Crawford. Sper că nu-i nici o problemă cu permisele de muncă, nu? Stafful nostru provine exclusiv din Comunitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
duminica aia cu olimpiada. Și mă simt te ribil de vinovată, îmi spun că e fără îndoială numai vina mea, îi supăr și îi dezamăgesc constant prin purtarea mea nesăbuită și probabil chiar prin ființa mea. Nu am izbutit să descifrez nimic din chipurile lor și din pur tarea lor din acest răstimp, și nici nu s-a mai interpus între noi acea mortăciune nevăzută și bolovănoasă care mă înfiorase atunci. Se uitau la mine și mă recunoșteau de fiecare dată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întinde mâna - dar nu ca să mă mai mângâie. îmi ridică bărbia într-un gest brusc pentru a mă sili să-l privesc în ochi. — Uite ce e, ochelaristo, îmi spune, cu un glas solemn și răspicat, din care nu pot descifra nuanța (ironie sau tandrețe?), eu nu suport să fiu mințit! Poți fabula cât vrei cu mintea ta as cuțită, dar nu mă minți! Eu merg în seara asta la un ceai la Anda, la care vine și Georgiana. Nu mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îngrijorată de-a bine lea. Hai, vino în casă! Aș vrea să mă mișc, dar nu pot. Simt ace cumplite în creștet. Mama mă cuprinde cu privirea ei albastră plină de o inten sitate pe care nu reușesc s-o descifrez cu capul meu șfichiuit nă prasnic. Vine încet lângă mine și mă mângâie pe obraz. Mă surprinde mângâierea ei, nu sunt obișnuită cu astfel de efuziuni din partea ei. Dar nu mă pot desprinde de zidul rece al balconului. — E frumos
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mă sperie în general nimic așa, cu una, cu două, nici măcar moar tea! Chiar aștept cu interes momentul când mă voi lua la trântă cu ea! Dar în tine s-a produs o schimbare pe care nu pot s-o descifrez, ca și cum extratereștrii ți-ar fi introdus un corp străin în vene, iar asta mă scoate din sărite la culme! Nu mai ești tu. Mă plictisești și tu. Mai bine cu regizorul meu totalmente terestru! Anda deschise ușa și i se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dintr-odată i se păruse că pierduse lanțul sau pandantivul de la gât, dar apoi își aminti la fel de brusc că nu avea nici un pandantiv, nu purta pandantive sau medalioane la lanțuri. Ion Ionescu îi aruncă o privire mirată, încercând să-i descifreze sensul întrebării. Sorbi cu sete din paharul de vin roșu și îi răspunse: — Păi da, dragă, normal c-a trecut cu bine și mi a trecut și mie fixația pentru tipa de care vă spuneam, probabil că asta aveai în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]