6,256 matches
-
și mai generos s-a dovedit a fi juriul Rural, ce nu a șovăit să-l declare campion pe berbecul care, de la incident, a avut drept de uzufruct asupra simpatiei și căldurii majorității argentinienilor. Dilema creată este interesantă. Dacă tendința descriptivă va continua, arta va fi sacrificată pe altarul naturii; doctorul T. Browne a și spus că natura este arta lui Dumnezeu. Catalogul și analiza diverselor cărți ale lui Loomis În ce privește opera lui Federico Juan Carlos Loomis, observăm cu plăcere că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
amploarea virilității lui întinderea acesteia amploarea virilității lui maxime, zvâcninde amploarea maximă a membrului său fierbinte, zvâcnind Trebuia să recunosc că nu ajungeam nicăieri în felul acesta. Și pe lângă asta, puteam oricând să revin ulterior dacă voiam să adaug detalii descriptive de mare finețe. Dacă nu intram în miezul problemei, elanul se va duce curând. Îi smulse bluza Nu, prea agresiv. Îi desfăcu bluza și i-o desprinse de pe ea precum precum precum coaja unei banane prea coapte Am aruncat pixul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
le vom aplica pentru a examina natura partidului european social-democrat și politicile sale de ocupare a forței de muncă. Ar trebui să descriem, pe scurt, cum vom proceda ca să ducem la bun sfîrșit acest test empiric. Mai întîi, fiecare ipoteză descriptivă și explicativă a cadrului conceptual este clar exprimată, spre a introduce implicațiile verificabile pentru fiecare studiu de caz65. După ce au fost exprimate implicațiile verificabile, ele trebuie testate în lumina informațiilor culese. Acest ansamblu de teste va conduce la prezentarea, în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor Cum am menționat anterior, Giovani Sartori a evidențiat că analiza
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
la metoda descentralizată (la nivelul liderilor și miniștrilor), dar și la o metodă complementară și centralizată (în grupurile de lucru). Cu alte cuvinte, există cel puțin două tipuri de mecanisme orizontale. Vom sintetiza acum cele două mecanisme, exprimîndu-ne explicit ipotezele descriptive și explicative în jurul fazelor succesive ale cooperării partinice. 7.4.1. Mecanismul partinic centralizat Președintele grupului de lucru și reprezentanții liderilor/miniștrilor, precum și reprezentanții deputaților europeni și ai comisarilor europeni constituie principalii actori partinici ai mecanismului centralizat. În faza de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene ale actorilor partinici social-democrați, (b) ce rezultă în dezbaterea europeană și (c) incidența orientării politice a europartidului în procesul politic european. Această problemă este cu atît mai importantă cu cît nu a fost abordată decît decît pe un plan descriptiv. Dacă Johansson a pus în evidență contribuția PSE la capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam, Ladrech i-a completat, în parte, analiza, stabilind influența PSE asupra Consiliului European de la Luxemburg. Cu toate acestea, cadrul conceptual pe care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
in 1901 and the 11th woman to take the literature award" (uk.reuters.com). Incapacitatea de a transpune textul în română se manifestă prin topica nefirească (din nou, atributul izolat antepus), prin aberația folosirii unui perfect compus pentru un enunț descriptiv atemporal ("a fost"), precum și prin derutantul doar: toate, elemente doar aparent echivalente funcțional în cele două limbi. În plus, într-o singură frază, aceeași realitate pare a fi desemnată în trei feluri diferite: "Nobelul pentru literatură" este desigur "distincția literară
Informație jurnalistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8680_a_10005]
-
unui tablou din natură, a unui personaj literar etc. Descrierea evidențiază culori, forme, elemente vizuale și sonore, folosind, în realizarea imaginilor, un lexic variat, dominat de substantive și adjective. Ca forme ale descrierii, întâlnim: - portretul literar- care este un text descriptiv în versuri sau în proză, care prezintă imaginea unui personaj. Imaginea unui personaj poate fi realizată prin portretul fizic ( prin care se prezintă trăsăturile feței, părul, ochii, îmbrăcămintea personajului etc. ) și prin portretul moral (care subliniază calitățile morale: curajul, bunătatea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
adevăruri limpezi ca lumina soarelui, aleargă numaidecât la mijlocul cel mai ieften și totodată cel mai puțin onest de a discuta, la citate din autori străini. În faptă citatele sânt de două feliuri. De acelea cari în mod istoric (povestitor) sau descriptiv constată existența sau neexistența unui lucru, și atunci citatele se numesc date și, adunate cu conștiință, formează materialul științelor istorice și a celor naturale. Dar nu citate de acestea ia "Romînul". El ia comentarii străine (nu. fapte sau date) la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate, neputându-se susține că actul normativ analizat, contrar principiului legalității, prevede măsuri descriptive, lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, astfel cum susține autoarea excepției. Așa fiind și având în vedere natura legii, pe de o parte, și a hotărârii Guvernului, pe de altă parte, legiuitorul a prevăzut ca instituirea stării de alertă - în
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
subliminale și s-a căutat demonstrarea efectelor percepției subliminale asupra diverselor tipuri de conduite ale omului. Zuckerman (1960) a proiectat 30 de tablouri pornind de la care două grupuri de subiecți (unul experimental și unul de control) trebuiau să redacteze povestiri descriptive. La început, cele două grupuri (cel experimental și cel de control) au fost tratate similar, lucrând după aceeași procedură: mai întâi avea loc prezentarea tabloului, apoi descrierea lui. S-a constatat că lungimea poveștilor redactate de subiecții celor două grupuri
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
adăugarea de note pozitive sau negative la prezentarea unui eveniment care s-a petrecut în realitate. Rezultă că descrierea trebuie să fie în concordanță cu evenimentul produs și, în plus, să acopere acea realitate. Totuși, discursul jurnalistic nu este doar descriptiv. El are și rolul de a comenta spațiul public. Legat de acest obiectiv al său, discursul jurnalistic trebuie să fie unul argumentativ, și, corelativ, să fie acceptabil. Prezentarea unor evenimente existente în realitate Discursul jurnalistic nu este unul ficțional. El
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mii de mitingiști. Cam puțin pentru o dragoste atât de fierbinte! Un meci de mijlocul clasamentului de Liga I adună 10.000 15.000 de microbiști la un loc." (Adevărul, Românie, biată Românie, 20 aprilie 2007) Celălalt material este mai descriptiv și de mari dimensiuni. În majoritate, se prezintă evenimentele petrecute în piața Universității, de la câți oameni au fost (circa 2000), la modalitatea de scoatere a lor în stradă (prin internet și SMS-uri). Altă prezentare parțială apare în ediția din
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Discursul jurnalistic și manipularea este un instrument de delimitare a conceptelor, mecanismelor și relațiilor principalilor poli ai cercetării: discursul jurnalistic și manipularea. Studiul a vizat o serie de finalități de ordin științific și practic, structurate pe următoarele planuri: metodologic, explicativ, descriptiv, operațional și instrumental. IX.1. Finalitatea metodologică Pe plaja largă de manifestări discursive care ființează în mass-media, este necesară delimitarea discursului jurnalistic de celelalte entități. Aceasta cu atât mai mult cu cât scopul investigației pe care am realizat-o este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de producere a contractului de comunicare specific și prin abandonarea uneia dintre componentele contractului de comunicare. La nivelul universului de discurs, tehnicile de manipulare iau forma camuflării unui tip de discurs într-altul și transferului memoriei discursive. IX.4. Finalitatea descriptivă Finalitatea descriptivă a vizat ilustrarea fiecărei tehnici de manipulare prin secvențe din producții jurnalistice. Selecția acestora s-a realizat din mass-media românească, în încercarea de a evidenția, alături de clasificarea tehnicilor de manipulare, și abaterile care se produc la nivelul discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a contractului de comunicare specific și prin abandonarea uneia dintre componentele contractului de comunicare. La nivelul universului de discurs, tehnicile de manipulare iau forma camuflării unui tip de discurs într-altul și transferului memoriei discursive. IX.4. Finalitatea descriptivă Finalitatea descriptivă a vizat ilustrarea fiecărei tehnici de manipulare prin secvențe din producții jurnalistice. Selecția acestora s-a realizat din mass-media românească, în încercarea de a evidenția, alături de clasificarea tehnicilor de manipulare, și abaterile care se produc la nivelul discursului jurnalistic românesc
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
gen feminin și cei de gen masculin, pe de o parte, și cele dintre subiecții din cele două clase școlare în privința importanței pe care ei o acordă factorilor motivaționali asociați deciziei de carieră. O altă dimensiune a cercetării este cea descriptiva; propun să aflăm profesiile spre care se orientează adolescenții din liceul din Vaslui, în general, dar și comparativ în funcție de profilul liceului în care sunt integrați, pe de o parte, si de gen, pe de alta. Informațiile obținute au fost prelucrate
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
pământului, cu noțiuni de cosmografie și geologie, de geografie fizică, botanică, zoologică, etnografică, politică, și mai cu seamă economică și socială (un profesor). 5. Botanica, zoologia și mineralogia, cu aplicațiuni practice, mai cu seamă la agricultură (un profesor). 6. Fizica descriptivă, mecanica și chimia, cu aplicațiuni practice mai cu seamă la industrie. Descrierea principalelor producte manufacturate (un profesor). 7. Aritmetica, algebra și geometria elementară, cu aplicațiuni respective la calcule financiare, la ridicări de planuri etc. Comptabilitatea cu diversele ei aplicațiuni (un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei profesori. Profesorul de limba română va preda și noțiuni de psihologie, logică și estetică. 3. Istoria civilizațiunei, cu noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6. Algebra, geometria elementară, trigonometria plană, și noțiuni de Mecanică rațională, predate de un profesor. Pe lângă această instrucțiune științifică se vor preda muzica vocală și gimnastica ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
structura demografică țării. Înainte Însă de a pătrunde În miezul chestiunii, o privire generală asupra asistenței medicale și sănătății publice din acele vremuri este absolut necesară pentru a Înțelege poziția eminesciană. În acele vremuri medicina se afla Încă În etapa descriptivă, În care patologia se contura ca o sumă de entități Încă abordate empiric. Noțiunea de cauzalitate abia se Înfiripa, etiologia bolilor era cvasinecunoscută, noțiunea de epidemiologie era cvasiinexistentă, de aici și modul de abordare a sănătății publice care nu devenise
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un model tip care se mai poate vedea și astăzi, unități care au funcționat până acum câțiva ani, din nefericire astăzi desființate. Însăși știința medicală, după un mileniu și jumătate de stagnare Începe să se dezvolte, trecând de la forma empiric descriptivă la medicina cauzală, bazată pe dovezi clinice iar mai apoi biologice. Descoperirea primului vaccin de către Jener În 1798 și introducerea vaccinării antivariolice În masă (1831), epocalele descoperiri ale lui Pasteur În domeniul etiologiei și profilaxiei bolilor, sistematizarea cunoașterii medicale În funcție de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Jane Jacobs, The Economy of Cities, 1961. ▪ Orașul este un Întreg teritorial nedisociabil, cuprins Între limite impuse de funcțiunile urbane. Vintilă Mihăilescu, Geografie teoretică, 1968. ▪ Orașul este caracterizat prin coordonate geografice și se definește printr-un anumit număr de criterii descriptive, care-l diferențiază de sat, Îl includ În categorii sistematice sau regionale și permit studiul activităților sale. (...) Orașul se afirmă prin tot ceea ce corespunde epitetului de urban. În primul rând, locuința urbană care aparține unui șir, aliniat pe străzile orașelor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
câteva propoziții din Odobescu promit instalarea într-un peisaj plin de culoare și prospețime. Cum s-a observat însă, „n-avem de-a face cu pasteluri” propriu-zise. Paralel cu Stephan Roll din Poeme în aer liber, Voronca nu face poezie descriptivă în înțeles tradițional: el remodelează spațiul natural în sensul unor înscenări, transformând totul într-un spectacol plin de dinamism și culoare; o nouă „invitație la bal”, dar la unul cu o figurație de eden primitiv, sugerând o vârstă a unității
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la realizarea unei relative unități de viziune, în sensul conturării universului ca spectacol dinamic, plin de vitalitate și culoare. Ceea ce se pierde la nivelul asocierilor izolate, se compensează în mare parte prin multiplicarea lor în serii de aproximativă echivalență. Caracterul „descriptiv”, „impresionist” al discursului „integralist”, deschis reportericește spre pulsul realului / imaginar facilitează o astfel de compensație. Trimiterea la tehnicile barocului se poate face din nou, căci, - cum scrie Dolores Toma - „Barocul ș...ț pe de o parte face similitudinea mai inconsistentă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de monotonie provocată de reiterarea oarecum mecanică a procedeelor retorice utilizate pentru relativa structurare a textului. Dacă adăugăm superficialitatea punerii în ecuație a unor elemente (de tipul catahrezei, al metaforelor in preasentia) ori imperfecta „mascare” a câte unui sumar schelet descriptiv sau conceptual, cu jocul imaginilor, vom înțelege unele dintre rezervele cu care a fost întâmpinat în epocă scrisul lui Voronca. Într-o operă care-și face un principiu fundamental din „alunecarea într-o cale lactee de imagini”, propunându-și să
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]