3,150 matches
-
Plecarea privirii COPIL adaptat victimă Am încercat, dar nu pot să... Eu nu mă pricep la... Nu sunt bun la... X este mai bun decât mine... Am făcut ce am putut, dar... Ton plângăreț Ton depreciativ la adresa propriei persoane Mimică descurajată COPIL adaptat rebel Nu! Nu vreau să... Nu aveți dreptul să... Mereu la fel... Mereu cum spui tu... Numai așa trebuie să facem...?! Mi-ar plăcea s-o văd și pe asta! Ton ridicat Ton sfidător Bombăneală Gesturi/îmbrăcăminte diferite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1978). Astfel, organizația Al-Anon își concentrează eforturile asupra partenerilor persoanelor care consumă alcool, ajutându-le să facă față depresiei și anxietății cu care se confruntă și oferindu-le un grup de sprijin format din persoane cu experiențe similare. Filosofia programului descurajează divorțul, prezentând o serie de alternative pentru o „existență satisfăcătoare” (Wiseman, 1991, p. 197). De asemenea, membrii organizației învață faptul că doar persoana alcoolică poate să inițieze o schimbare a comportamentului și, în consecință, detașarea față de partener și preocuparea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adapteze situațiilor noi, să știe să rezolve pozitiv situațiile conflictuale, să fie constant, corect și echidistant în aplicarea regulilor. Concluzii Producerea unor schimbări pozitive în comportamentul copilului presupune schimbarea în primul rând din partea adultului a convingerilor, atitudinilor și comportamentelor care descurajează. Pentru dezvoltarea sentimentului de competență și de încredere în valorile și forțele proprii, strategia comportamentală e elevului va cuprinde crearea posibilităților de alegere și de asumare a responsabilității pentru acțiunile propii, recunoașterea forțelor și contribuției elevului, stabilirea unor standarde realiste
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Mi-am meritat deci moartea, domnilor jurați. Dar chiar dacă aș fi mai puțin vinovat, văd oameni cărora fără să le pese de mila ce ar trebui să le-o trezească tinerețea mea, ar vrea să pedepsească prin mine și să descurajeze astfel, pentru totdeauna, categoria asta de tineri, care, născuți într-o clasă inferioară și oarecum apăsată de sărăcie, are norocul să dobîndească o educație bună și îndrăzneala să se amestece în ceea ce orgoliul bogătașilor numește societatea înaltă. Iată crima mea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de legat, au căzut în plasă, dar eu am înțeles perfect că sfîrșitul e aproape, poate chiar în încăperea asta, de îndată ce se vor sătura să ne vadă goi, legănîndu-ne de pe un picior pe altul, încercînd la răstimpuri să ne așezăm, descurajați de fiecare dată de cei 10 cm de apă care inundă pardoseala." Suntem foarte departe de imaginea celor oprimați, solidari, uniți în nefericirea lor. Lupta pentru viață este sălbatică, fiecare e, fără speranță, singur. Formînd marea masă a prizonierilor, abandonîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să fie duse la bun sfârșit. Comportamentul oamenilor este singurul mod prin care se realizează ceva în afaceri. Dacă managerii nu înțeleg metodele managementului comportamentului și nu le pot aplica în deplină cunoștință de cauză și corect, atunci aproape sigur descurajează unele comportamente pe care le doresc și încurajează altele pe care nu le doresc. Orice realizare a organizației depinde de comportament. Atunci când o organizație face eforturi pentru îmbunătățirea calității, creșterea productivității sau sporirea creativității, trebuie să le ceară oamenilor să
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cercetat cu atenție ce s-a întâmplat în poiată. Dumneavoastră înțelegeți relația cauză-efect dintre comportamentul angajaților dumneavoastră și rezultatele pe care le au? Știți ce îi motivează pe angajații dumneavoastră să muncească în mod susținut și inteligent și ce îi descurajează? Înțelegerea principiilor managementului performanței este cheia îmbunătățirii performanțelor angajaților dumneavoastră, a productivității și a gradului de satisfacție. 3. Mai tare, mai mult, mai rău Ar fi foarte bine dacă ai actualiza permanent fișierul acesta. De câte ori trebuie să-ți spun să
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să schimbăm orice tip de comportament. Consecințele modifică frecvența manifestării unui comportament. Ele determină apariția mai frecventă sau mai rară a unui tip de comportament în viitor. Există doar patru consecințe comportamentale. Două intensifică tipul de comportament, iar două îl descurajează. Cele două care sporesc comportamentul sunt numite întărire pozitivă și întărire negativă. Cele două care descurajează un comportament sunt numite pedeapsă și penalizare (vezi figura 4.1). Rezumatul celor patru consecințe comportamentale și al efectelor lor COMPORTAMENT CONSECINȚE CARE ÎNTĂRESC
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
frecventă sau mai rară a unui tip de comportament în viitor. Există doar patru consecințe comportamentale. Două intensifică tipul de comportament, iar două îl descurajează. Cele două care sporesc comportamentul sunt numite întărire pozitivă și întărire negativă. Cele două care descurajează un comportament sunt numite pedeapsă și penalizare (vezi figura 4.1). Rezumatul celor patru consecințe comportamentale și al efectelor lor COMPORTAMENT CONSECINȚE CARE ÎNTĂRESC COMPORTAMENTUL 1. Obținerea unui lucru dorit 2. Evitarea unui lucru nedorit 3. Obținerea unui lucru nedorit
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
penalizare (vezi figura 4.1). Rezumatul celor patru consecințe comportamentale și al efectelor lor COMPORTAMENT CONSECINȚE CARE ÎNTĂRESC COMPORTAMENTUL 1. Obținerea unui lucru dorit 2. Evitarea unui lucru nedorit 3. Obținerea unui lucru nedorit 4. Pierderea unui lucru CONSECINȚE CARE DESCURAJEAZĂ COMPORTAMENTUL 1. Întărire pozitivă (Î+) 2. Întărire negativă (Î-) 3. Pedeapsă (P+) 4. Penalizare (P-) Figura 4.1. Să spunem că un angajat manifestă 1 000 de comportamente pe zi la serviciu. Fiecare este urmat de o consecință care fie
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un zvon și primește zâmbete și atenție din partea colegilor. Însă alte comportamente sunt urmate de consecințe provenite de la supervizori și manageri. Aceste consecințe ar trebui să crească frecvența manifestării comportamentului care aduce o contribuție directă la afacere și să le descurajeze pe cele ce interferează cu performanța de calitate superioară. Ca manager, i-ați putea explica unui vizitator ce faceți pentru a vă asigura că în fiecare zi apar consecințele corecte corespunzătoare comportamentelor corecte? Gândiți-vă o clipă la organizația dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
eficient întărirea va obține și îmbunătățiri. Sau, altfel spus, dacă performanța nu se îmbunătățește înseamnă că întărirea nu are loc. Consecințele care scad performanța După cum am mai spus, așa cum există două consecințe care îmbunătățesc comportamentul, există și două consecințe care descurajează comportamentul: pedeapsa și penalizarea. Din moment ce pedeapsa, ca întărire pozitivă, este definită de efectul său, nu putem spune decât că un anumit lucru sau eveniment constituie o pedeapsă când îi constatăm efectul asupra comportamentului. Acesta este un principiu foarte important pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de multă vreme că apariția unui tip de comportament nu este întotdeauna dorită. În ultimele două capitole am discutat despre modul cum să încurajăm și chiar să maximizăm comportamentul. În acest capitol vom discuta despre modalitățile prin care putem să descurajăm sau chiar să eliminăm un comportament. În capitolul 4 am prezentat pe scurt consecințele care elimină sau reduc manifestarea unui tip de comportament. Ele se referă la pedeapsă și penalizare. La fel ca și cele patru consecințe, atunci când sunt aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
faceți. Organizațiile care se ocupă de vânzări publică deseori un buletin sau o notă informativă privind poziția ocupată de fiecare agent în topul vânzărilor. Numai pentru faptul că este utilizată atât de des nu înseamnă că e o procedură eficientă. Descurajez această practică. Listarea numelor celor care au depășit obiectivele este o alternativă preferabilă. Un grafic care arată performanța cea mai înaltă (fără precizarea numelui lucrătorului), cea medie și cea mai slabă (din nou fără precizarea numelor) va duce la aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nimic diferiți. Pot și vor lucra la capacitatea lor maximă în fiecare zi. Ceea ce avem de făcut este să-i aducem la acest nivel pas cu pas. Dacă le cerem o creștere spectaculoasă a performanței nu vom face decât să descurajăm angajații, iar managerul va fi dezamăgit. Obiectivele pot juca un rol important în obținerea rezultatelor maxime de la angajați, dar numai când sunt folosite ca oportunități de a progresa în acest sens. Obiectivele sărbătorite sunt recorduri care așteaptă să fie depășite
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
se pot obține rezultate maxime cu resurse foarte puține”. În realitate, singurul motiv pentru care o companie este nevoită să recurgă la reduceri de personal este aceea că oamenii au fost ori sunt motivați pentru comportamente greșite și pedepsiți sau descurajați pentru comportamentele corecte. Cum schimbă reorganizarea și concedierile acest lucru? Ei bine, nu-l schimbă. Dacă unui manager care a primit întărire să facă lucruri greșite i se acordă o nouă funcție, aceasta înseamnă că va începe deodată să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
despre unele dintre politicile și regulile firmei care l-ar putea împiedica să câștige acel premiu. Soluția lui era să aștepte „momentul potrivit”. Oferirea unor premii mari în bani indivizilor generează de multe ori invidie între colegii de muncă. Eu descurajez acest lucru. Este mult mai bine să se ofere un obiect mic sau o recompensă simbolică decât un premiu mare în bani. Ideile au valoare numai dacă sunt implementate cu succes și asta pentru că de obicei este nevoie de mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ani, totuși, variabilitatea era foarte dezirabilă ca mijloc de găsire a metodelor adecvate. Impactul stingerii asupra creativității La o primă privire, stingerea, rezultatul lipsei de motivare, pare să nu aibă un rol prea important în ceea ce privește creativitatea, deoarece este descrisă ca descurajând comportamentul. Cu toate acestea, dacă înțelegeți ce se întâmplă cu tipul de comportament în timpul stingerii, puteți constata că joacă un rol foarte important în schimbarea și creativitatea la locul de muncă. Dacă întărirea pozitivă scade variabilitatea, stingerea crește variabilitatea. Amintiți
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și Japonia, blocându-le într-un rol subordonat în cadrul structurilor dominate de SUA. În al doilea rând, în ceea ce privește foștii adversari din timpul Războiului Rece, America urmărește o strategie de implicare și integrare, și nu de confruntare, cu scopul de a descuraja Rusia și China de la a-i contesta hegemonia. Chiar și extinderea NATO poate fi privită ca o cale de controlare a Germaniei unificate, fiind însoțită și de o diversitate de eforturi pentru a o face acceptabilă din punct de vedere
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel de sistem, dinamica socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu, că sistemul internațional imaginat de neorealism poate fi interpretat ca funcționând tocmai în acest mod. Astfel, reflexivitatea ca trăsătură a sistemelor sociale în condiții istorice
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
considera un mijloc de îngrădire a puterii germane (Rice și Zelikow, 1995, p. 123; Otte, 2000, p. 46). Așa cum s-a dovedit, acordul asupra Conferinței Interguvernamentale privind Uniunea Politică a avut o valoare în mare parte simbolică pentru că Franța a descurajat Germania de la a urmări adâncirea integrării politice, cu scopul de a-și menține autonomia suverană. Cu toate acestea, negocierea de către Franța a unificării și UME poate fi privită ca un exemplu al cooperării pentru câștiguri reciproce, concepută de teoria instituționalistă
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anterioară, aceea de acceptare a MST, ca fiind răul mai mic (Drifte, 2003, pp. 162-173). Astfel, o interpretare instituționalistă a direcției de evoluție a politicii externe japoneze este contradictorie în sine. Orice încercare de a dezvolta Japonia ca putere civilă descurajează activ adoptarea unei orientări internaționaliste, pe care o astfel de strategie urmărește să o realizeze. A treia interpretare posibilă a schimbării interne din Japonia ar putea fi oferită de neorealism. Neorealiștii au interpretat schimbările interne drastice din Japonia ca semnalând
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Chinei, chiar dacă într-un grad limitat. De asemenea, instituționaliștii ar putea construi contraargumente la afirmațiile neorealiste privind folosirea regimului de non-proliferare de către China. NPT poate reduce probabilitatea ca vecinii Chinei să achiziționeze arme nucleare, astfel reducând nevoia Chinei de a descuraja (Garrett și Glaser, 1995, p. 76). În ceea ce privește MTCR, Rynhold sugerează că, "aparent, chinezii percep chestiunea proliferării ca pe o monedă de schimb ... cu care să reducă asperitățile din relația [cu SUA], sau să obțină concesii în probleme mai importante, cum
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
desfășurat un test nuclear în 1995, acceptarea unui CTBT de nivel zero i-a înghețat capacitățile nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațională. Prin contrast, școala îngrădirii urmează neorealismul atunci când consideră că un conflict cu China este probabil, în contextul capacităților ei în creștere. Acești specialiști consideră China o amenințare pentru sistemul internațional, și susțin tactica balanței de putere pentru a o descuraja sau îngrădi (Shambaugh, 1996, pp. 184-185; vezi și Layne, 1996; Shinn, 1996). Ca abordare a opțiunilor strategice ale Chinei, dezbaterea implicare-îngrădire ridică probleme reale. Totuși, chiar dacă aparent aceste poziții sunt polarizate, ele sunt dificil de distins în practică. Segal arată
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]