280,392 matches
-
lucid și uneori primejdios de slobod la gură (fecior de valet de casă mare, era căsătorit cu o evreică, fiica foștilor stăpîni, pe care o înșeală pe toate drumurile deși continuă să o iubească) pînă la tînăra libertină Ursula, care devine în final o mamă perfectă, sau nimfomana și cinica Melanie, capabilă și ea de schimbări imprevizibile de conduită și sentimente, de porniri de duioșie și recunoștință. Multe din trăsăturile de caracter ale acestor femei sînt dealtfel explicate (justificate) pe parcurs
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
prosperă la una de privațiuni și greutăți (evreica Miriam, singura eroină spre care pare să se îndrepte simpatia neprecupețită a autorului, dar care are și ea, uneori, reacții brutale, de incomprehensiune, față de fiul ei, Matei). Iată cum un roman social devine în același timp, aș zice, și unul intimist, axat pe relațiile complicate și variabile dintre părinți și copii, bunici și nepoți. Aceste ultime aspecte ajung în prim plan îndeosebi în ultimele capitole ale romanului, în care urmărim ivirea pe lume
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
drum de 43, după regulile edililor bucureșteni din vremea lui Caragiale. Agitați, în întîrziere, am găsit imobilul unde locuiește gazda noastră de astăzi. Dl Djuvara ne-a întămpinat afabil, cu bunăvoință, elegant în toate privințele : "Eu cred că pe măsură ce îmbătrînești devii mai cochet, fiindcă îți dai seama că trebuie să te aranjezi puțin, pentru ca să nu fii șleampăt...Dar am fost întotdeauna destul de cochet și urmez moda...". - Aș vrea să începem, dacă sînteți de acord, cu puțină genealogie. Familia paternă Djuvara, familia
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
că dinainte de 1780 erau deja în țară. Și în Muntenia, și în Moldova, unde și-a scris numele cu J, Juvara, asta din cauza pronunțării leneșe a moldovenilor, care spuneau domnule jeneral, mă doare jenunchiul, mă uit pe jeam... Așa Giuvara devenit Juvara la moldoveni. Și încă o dată, noi nu am apucat în }ara Românească sau în Moldova să fim mari boieri, niciodată. Dacă au avut ranguri de boieri de clasa a treia sau a doua, au fost, bănuiesc, cumpărate ca să nu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
aceea că în timpul Revoluției din Octombrie erați la Sankt Petersburg" - Da, e o poveste fantastică într-un sens. Adică în momentul cînd, după Mărășești, în fine,să nu uităm totuși că în lunile care au urmat situația în Moldova a devenit absolut dramatică, și taică-meu s-a temut că murim de foame, ca să zic așa. Și cum tatăl lui era ministrul României în Belgia, și deci refugiat cu guvernul belgian și curtea belgiană la Le Havre, în Franța, unde cu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
M.C., turbează la gîndul că un mare autor și-a găsit un editor sigur, că i se scot cărțile încontinuu, simultan în ediții de lux și de buzunar și tare ar vrea ca mașinăria să se strice și Cărtărescu să devină un oarecare, ca Dl Poenar însuși. Păi nu-i nedrept ca de unul să fi auzit toată lumea și de celălalt nimeni? Am aflat despre cel de-al doilea din Revista revistelor culturale a Adevărului literar și artistic nr. 719 apărută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
cu o suedeză, împreună cu care se stabilește după 1947 tocmai în Peru. Aveau amândoi cosmopolitismul în sânge, îl trăiau în viața de familie, iar amprenta lui se vede și în literatura pe care o scriu, în moduri total diferite. Cugler devine și el un izolat, căruia îi va întinde o mână salvatoare, deși era prea târziu, Ștefan Baciu, care îi publică postum, în 1975, la Madrid, volumul Vi-l prezint pe }eavă. Adevărul este că, deși situat la capătul lumii față de
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
lor începură să iasă, la fiecare legănare, stoluri de cuci, aruncând în văzduh cele două note ale cântecului lor, ca două pietricele, una mai mare, alta mai mică" etc. (p.156). Întrebarea este dacă nu cumva lipsa oricărei reguli nu devine o regulă obositoare, după cum sistematica dovedire a lipsei de sens se transformă într-un mecanism steril când focul de artificii al nonsensurilor și al absurdităților, al imaginarului alienat, se epuizează, iar finalul se consumă în poante scatologice, ca lumea pierită
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
o vehementă întreprindere reactivă. Transei mistice și vorbitului incantatoriu în limbi li se substituie, fără prea multe regrete și cu precauții minime, activismul civic, protestul public și denunțul moral. Din sacerdot al perfecțiunii și din amant nesățios al inspirației, artistul devine o biată instanță rece, cap limpede și acuzator lucid (uneori chiar cinic) ai unei lumi a cărei dominantă fundamentală (și sigură) este deriva. Această mutație de pe frumos pe adevărat, de pe ideal pe terestru și de pe reverie pe scrutarea severă a
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
1924 să țină cursuri la Facultatea de Filosofie din București, urmîndu-și pînă în anul morții vocația profesorală. Scrie permanent, fără răgazuri nejustificate, cu aceeași inepuizabilă apetență a cunoașterii. Este convins că doar un temperament problematic (în contrast cu unul contemplativ leneș) poate deveni generator de mare artă. "Pentru mine - spune el - interesanți sînt acei care gîndesc". Chiar dacă aici îi are în vedere mai ales pe poeți (Poeta faber), autorul Esteticii vede în orice artist un "creator moral" prin care opera să devină produsul
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
poate deveni generator de mare artă. "Pentru mine - spune el - interesanți sînt acei care gîndesc". Chiar dacă aici îi are în vedere mai ales pe poeți (Poeta faber), autorul Esteticii vede în orice artist un "creator moral" prin care opera să devină produsul sacru al unei temeinice și îndîrjite munci profane. Mereu egal cu sine într-un atît de răspicat comportament academic, Tudor Vianu și-a păstrat pînă la capăt "postulatul optimist" (G. Gană) de superioară clasă umanistă atît de prezent în
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi în hățiș și riști, ca spectator onest, să nu mai vezi nimic. Cum am experiența și febra altor și altor festivaluri, cum nu doresc să devin ubicuă și exhaustivă, cum nu mi-am propus să cultiv varza, fie ea și de Bruxelles, am făcut o selecție la sînge din împovărătoarea ofertă a festivalului. Am optat, cu alte cuvinte. Am ales cîteva nume de regizori care mă
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
absoarbe pe protagoniști, îi scoate la rampă cînd trebuie, relațiile e musai să fie lămurite. Murmurul provoacă hotărîrea și executarea deciziilor. Corul provoacă întîlnirea, urmărirea, hărțuiala dintre Oreste, Electra și Clitemnestra. Sînt îmbrăcați la fel ca ceilalți membri ai comunității, devin protagoniști doar prin faptele și tensiunea relațiilor care îi leagă. Nu cred că am văzut-o pe Mariana Presecan, una dintre cele mai importante actrițe de la Oradea, într-o asemenea evoluție scenică! Electra ei are un fior ce-ți rămîne
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
este recognoscibilă nu doar în personajul său, Oreste, ci se regăsește în energia Corului, ca o prelungire, ca o marcă aproape chiar a relației dintre regizor și actorul său preferat, locomotivă. O astfel de prezență ca a lui Marian Râlea devine vitală pentru o trupă. Și asta se vede în Electra. M-am bucurat să o găsesc în distribuție pe Suzana Macovei, o actriță pe care am văzut-o acum doisprezece ani în trupa de la Sibiu, în memorabilul spectacol al lui
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
întrepătrunse, dizolvate în îmbinări bizare și combinații neașteptate, ca niște cocktailuri amestecate de un barman smintit. Dar oricare ar fi fost amestecul, niciodată nu a existat vreun strop de indiferență în băutură. Dimpotrivă, o dată cu trecerea anilor, el și Ivria au devenit tot mai dependenți unul de celălalt. Chiar cînd se certau. Chiar în zilele cînd se detestau și se umileau și clocoteau de furie. Cu cîțiva ani în urmă, pe parcursul unui zbor de noapte la Cape Town, Yoel citise în "Newsweek" un
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
prin raportarea la ea ca la o realitate unică. În ciuda proporțiilor monumentale, a masivității construcției și a unei anumite frigidități pe care o generează o anumită distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Sultana Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
generează o anumită distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Sultana Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție față de imaginarul lui Ovidiu Maitec. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din partcularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
are tentația aproape mistică a materializării luminii, a ipostazierii invizibilului, cu alte cuvinte exact acea opacizare a transparenței. Marile suprafețe pe care pictorița le umple cu aur au, simultan, două înțelesuri diferite: pe de o parte ele sînt complet anulate, devin transparente, și materialitatea lor este dizolvată într-un amplu orizont de lumină, iar, pe de altă parte, lumina impalpabilă primește atribute spațiale, se revelează pînzei asemenea duhului sfînt în plin exercițiu epifanic. Pentru că lumina Sultanei Maitec, și abia acum poate
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
scaun, Îl privi aspru pe Marină și se lansa Într-un rechizitoriu, pe care Hanul, Îl compară cu acelea pronunțate de Visinski În timpul proceselor de la Moscova prin 1938. “ Dumneata, părinte Marină, ne faci de râs organizația. Un om de Încredere devenit om al dușmanilor patriei...” Vorbi timp de cinci minute. Marină se uită la el mirat și trist. Maniu Îl observa pe Penescu. Cand termină diatriba a Întrebat dacă cineva dorește să-și spună părerea. “Domnule Președinte, pot să spun ceva
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
ochii asupra lui Iuliu Maniu. Omul Împlinise 70 de ani. Avea o sănătate șubredă. Piciorul drept era aproape paralizat. Că Întotdeauna cînd se enervă, a scos o batistă albă din buzunarul vestei și Începu să-și șteargă vîrful nasului. Obrazul devenise purpuriu. Ochii săi albaștri se posomorâseră. “ Tinere, Îți mulțumesc. Îmi permiteți, domnilor, să mă retrag pentru zece minute. Voi lua decizia fnala.” Ceilalți așteptară În confuzie fără să scoată un cuvânt. Penescu Îl devizaja pe Han cu multă ură. Peste
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
condimentate în final cu un strat de praf protector de la scuturatul covorului. Iar dacă momentul este acompaniat muzical de televizorul aceleiași vecine "dat la maxim" și fixat cu "Super glue" pe frecvența "manele", ne cuprinde o reală stare de fericire... Devenim dintr-odată mărinimoși hotărând pe loc să ne împrumutăm la C.A.R. și să-i cumpărăm un aspirator sau măcar o mătură de mesteacăn de stepă, din acelea cu care rușii își pleznesc nudul în saune improvizate până îi
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
etc, Vasile Gherasim, prins în menghina doamnei Buruiană și amenințat permanent de ghilotina domnului Ciuvică, își păstra, cu o putere misterioasă, grimasa de siguranță a locului PSD în sondaje... În acest context, "Nașul" Radu Moraru, profund muțit de emoția recitalului, devenise un participant oarecare, semănând cu personajul coșbucian din poezia "Nunta în codru", cărând apă cu ciurul ca să-i mai stâmpere pe soliști. Nici vorbă! Dar ar fi fost chiar nedrept pentru telespectatorii care, din păcate, nu prea au parte de
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
nădejde. Adică cei care aveau activități la UTC. Cu activitățile astea erau scutiți de cursuri și abonați la note de zece. Fiindcă doar nu era ca tinerii model pe linie politică să fie altfel la carte. Tovărășeii de nădejde au devenit astfel asistenți și mai tîrziu preparatori, în calitate de cunoscători ai politicii de partid și de stat. În privința meseriei treceau drept "cumsecade". Ceea ce voia să însemne că dacă nu știau carte " și nu știau! " n-aveau pretenții nici de la alții să învețe
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
plînge că "scade nivelul" în medicina autohtonă și că în facultăți nu mai are cine să-i învețe carte pe studenți. Mai nou a izbucnit un scandal printre medici și mediciniști din cauză că cine dă examen ca preparator și îl ia devine automat și rezident. Cu alte cuvinte, i se consideră ca luat și un examen pe care nu l-a dat. Ideea asta nu i-a stîrnit fiori fostului ministru al Sănătății, Daniela Bartoș, care nu vede nimic rău în acest
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
care nu l-a dat. Ideea asta nu i-a stîrnit fiori fostului ministru al Sănătății, Daniela Bartoș, care nu vede nimic rău în acest procedeu deocheat. Doamna Bartoș e chiar de părere că examenul pentru cei care aspiră să devină preparatori e mai dificil decît pentru medicii care vor să ajungă rezidenți. Cu alte cuvinte, pentru examenele de preparatori, la care se înscrie cine află și pe care le ia cine trebuie, nu e nevoie să treci de filtrul rezidențiatului
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]