4,111 matches
-
3); ducea (3); etala (3); geantă (3); gînd (3); îmbrăcat (3); lua (3); proba (3); schimba (3); utiliza (3); avere (2); bagaj (2); blugi (2); cară (2); a căra (2); ceas (2); colier (2); costum (2); cruce (2); deține (2); dezbrăca (2); elegant (2); fes (2); a folosi (2); fustă (2); grijă (2); o haină (2); ie (2); inel (2); a se îmbrăca (2); încălțăminte (2); a lua (2); lucruri (2); mîine (2); ochelari (2); orice (2); papuci (2); plăcere (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femei. Sfatul meu, pe care vi-l dau după îndelungi suferințe sufletești și sociale, este să vă gândiți bine când mesenii vă solicită „pâine goală“. Nu este neapărat o invitație la un ménage à trois. Vă recomand să nu vă dezbrăcați decât după o matură chibzuință. (După incidentul acesta, o perioadă bună de timp mi-a mers vorba de „frumoasă, dar cam curvă“...) 3. următorii pași în bucătărie (d e f g)tc " 3. următorii pași în bucătărie (d e f
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
meu! Ce nebunie, Doamne! Trebuie să te rupi de origini, sau cel puțin să le uiți. Eu am tendința să mă agăț de ele Ă probabil din masochism, din gust pentru robie, pentru «lanțuri», pentru umilință” (III, 62). Anterior, se dezbrăcase de ideea națională, pentru care militase, considerând că singura comunitate adevărată e aceea a „familiei spirituale”. „Restul e minciună” (idem), își spune el. Poate tocmai de aceea nu-și poate explica proiectarea obsesivă în trecut, căci, implicit, ea este o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
revistă... Vera: Și-l dai gata pe Ilie... Nina: Ei, nu-l dau, dar aș putea să-l dau dacă... (se amuză). Dar tu ce faci? Parcă eu nu știu ce faci! Vriei o dulceață? (o servește) Cum intri pe ușă, te dezbraci, intri direct în bucătărie... Dă la copii de mîncare, dă-i lui Ștefan de mîncare, și așa mai departe. Și crezi c-așa ești egală cu Șefan? Vera: Dragă surioară, hai s-o lăsăm baltă. Mai bine, pînă nu plec
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce cauți acasă la ora asta? Ilie: Am plecat. Am plecat, pur și simplu, mai devreme. Mina: (cu ironie) Tu! Ai plecat tu mai devreme de la datorie. Ilie: (ignoră) Da, eu. (se uită la colț, apoi spre Mina. Tensiune. Se dezbracă de haine, își pune halatul și papucii de casă apoi intră în dormitor unde se trîntește pe pat) Mina: (care l-a urmărit, din ușa dormitorului) Nu vrei să stai acum la masă? Ilie: (răspunsuri precedate de pauze nefirești de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Așa! Bravo! E bine! Ce-ar fi să faci o baie? Mina: Bine, dar nu știu... Ilie: De-acum ai învățat. Știi! Hai, Mina, fără teamă, fără rușine... Hai să aruncăm carteluța aia tîmpită. Mina: Dar nu pot să mă dezbrac! Mi-e rușine! Ilie: Bine, nu te mai dezbrăca și gata. Facem baie îmbrăcați. N-am făcut niciodată o nebunie ca asta. De ce să n-o facem acum? Hai, Mina, vino aici, ne aruncăm de pe podeț. Mina: Ilie, să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o baie? Mina: Bine, dar nu știu... Ilie: De-acum ai învățat. Știi! Hai, Mina, fără teamă, fără rușine... Hai să aruncăm carteluța aia tîmpită. Mina: Dar nu pot să mă dezbrac! Mi-e rușine! Ilie: Bine, nu te mai dezbrăca și gata. Facem baie îmbrăcați. N-am făcut niciodată o nebunie ca asta. De ce să n-o facem acum? Hai, Mina, vino aici, ne aruncăm de pe podeț. Mina: Ilie, să ne mai gîndim. Ilie: Nu ne mai gîndim deloc. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
muncitori dintr-un îngrozitor de trist cămin de nefamiliști răspund (adică mint) ca la carte... așa cum se cere...,în cea de a doua variantă Al doilea interviu -, luat în joacă, fiecare interogîndu-l fără cruțare pe celălalt, minciunii îi ia locul adevărul. Dezbrăcat de iluzii, autorul privește, printr-o lentilă care mărește uriaș, la bietele noastre suflete obligate să mintă pentru a se salva pe deoparte și pentru a se pierde pe cealaltă parte. Se propune aici o pagină a înfrînților vieții, a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ei, eu am plecat. Mona: V-am adus țigări și cafeluță. Octav: Auzi, bătrîne, stai cu noi la o cafeluță. Groparul: Nu, frate, am treabă. Mă duc să mai trag cîte-un ochi pe la capelă... ăștia sunt în stare să-i dezbrace pe "cuminței". Da dacă tot ai țigări, dă-mi și mie vreo două și-am plecat. Octav: (aducînd două pahare de plastic) Spune drept, cînd vii aici n-ai deloc impresia că vii la spital...? Mona: Păi ce, ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Pentru că mărturisirea înseamnă să te abandonezi cu totul, cu toată ființa..., ca și cum te-ai duce în Piața primăriei gol-goluț, fără frică, fără rușine... liber, liber, liber... Gh. P. unu: Păi atunci dă-i drumu'! În Piața primăriei... De ce nu te dezbraci?! Gh. P. doi: Pentru că eu nu sînt pregătit să spun adevărul..., iar ceilalți nu sînt pregătiți să-l asculte... Gh. P. unu: Da, la urma urmei, de ce ții morțiș să-ți spui, să-ți strigi toate adevărurile tale...; la ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nimic nu văd, / Cu urechile n-aud, / Cu nasul nu pot sufla, / Cu gura nu pot grăi! / Maica Domnului / Din poarta cerului / M-a auzit, / Scară de aur a făcut, / La mine s-a coborât, / De cămașă neagră / M-a dezbrăcat, / De mâna dreaptă / M-a luat, / În apa Garaleului / De trei ori m-a cufundat, / De tot urâtul m-a spălat, / De picioare m-a deschiedecat, / De mânuri m-a dezlegat, / Viderile mi le-a dat. / Cu ochii văd, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În Ajun de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc pe pământ. Dacă, peste noapte, vor visa cânepă verde, este semn că se vor mărita cu flăcăi, iar dacă vor visa cânepă uscată, vor merge după oameni bătrâni.415 În tradiția populară se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tatăl meu, împreună cu alți deținuți, a fost îmbarcat în camion și dus în colonia Culmea. De aici el își amintește că :” În timpul perchezițiilor, caraliii au început să-i înjure și să-i lovească pe cei ce nu reușeau să se dezbrace sau să se miște mai repede. Făceau tot felul de glume pentru a-i umili, dar și cu gând să-i provoace, ca să aibă apoi motiv să-i bată”. Deținutul Cătălin Ropală descrie astfel viața în lagărul Noua Culme”„Viața
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un eden blagian 1 încărcat cu șerpi, șopârle, greieri, învăluiți într-o lumină ce fierbe, încât nu-ți rămâne decât să "te dezbraci de trup ca de-o povară/ Când te cuprinde somnul sub care te-ncovoi". În al doilea ciclu al volumului apar cântecul albastru, fata în albastru, un proces de metamorfozare și abstractizare a realului cu elemente inefabile: "Trupul meu e numai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arhetip, identificarea cu divinul ("Bufonul și moartea"), "inscripție nedefinită". Se receptează universul cu toate simțurile, dar mai ales ochiul este organul teribil, care simbolizează conștiința și pe retina căruia se mișcă un întreg univers. Ochiul întoarce lucrurile spre interior, le dezbracă de materie; ochiul, ca și cuvântul, devine un fel de "oglindă" a lui I. Barbu. Astfel, poezia este an act de conștiință prin multiplicarea de ochi, ca într-o pânză de Țuculescu: "poezia este ochiul care plânge/ ochiul umărului care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
laud." (ultimele două versuri sunt luate din L. Blaga) Important este să faci ceva ("Dictare"), deși vei fi înfrânt: "Simt că în jurul meu ceva se scufundă/ și sunt oarecum trist". Dualitatea conștiinței este inevitabilă. Important este să știi să te dezbraci la timp de iluzii. Poemul "A fost azi" este o sinteză a problematicii volumului: "Și vii și vii de pretutindeni/ Ca un tren de marfă gol, vii/ și nu te mai termini". Sentimentul de risipire este foarte puternic, egotismul poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ci invenția troienilor înșiși, orgoliul lor de a-și pregăti singuri înfrângerea". Fiecare poartă în sine, vrea să spună poetul, "calul gând" al prăbușirii lui, instrumentul eșecului"7. Cu alte cuvinte, Adrian Păunescu desacralizează miturile, ce rămân niște povești posibile, dezbrăcate de exemplaritate pentru condiția umană. Ni se pare că Adrian Păunescu trăiește realul, posibilul, încărcat cu universul lui de povești, mituri, tradiții și credințe atât, cât și cum convine stării lui spirituale. Într-o altă dispoziție sufletească, creștinismul, motivele biblice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întindă el mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci....", Domnul Dumnezeu l-a scos din raiul edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat." (Facerea, cap. 3, v. 6-23) "Împăratul s-a dezbrăcat și pehlivanii s-au prefăcut că-i pun hainele cele noi, care tocmai erau gata, și împăratul se întorcea și se sucea în fața oglinzii. Ce bine îi vin, ce frumoase sunt! ziceau toți cei care erau de față. Ce stofă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
voia să spună că nu vede nimic; fiindcă atunci lumea ar fi zis că nu-i priceput în slujbă sau că-i prost de dă în gropi. Nicio haină de-a împăratului nu stârnise atâta bucurie printre oameni. Împăratul e dezbrăcat! a spus deodată un copil. Asta-i vocea nevinovăției a zis tatăl copilului și a spus în șoaptă și altora ce vorbise copilul. E dezbrăcat! a strigat tot poporul. Împăratul a auzit și i s-a părut și lui că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în gropi. Nicio haină de-a împăratului nu stârnise atâta bucurie printre oameni. Împăratul e dezbrăcat! a spus deodată un copil. Asta-i vocea nevinovăției a zis tatăl copilului și a spus în șoaptă și altora ce vorbise copilul. E dezbrăcat! a strigat tot poporul. Împăratul a auzit și i s-a părut și lui că poporul are dreptate, dar s-a gândit: "Acum nu mai pot să dau înapoi, trebuie s-o țin întruna așa cum am început". Și curtenii au
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
clipe ca să vadă, nu te supăra, că te topești de admirație pentru ceea ce ești, pentru cine ești și pentru cum ești. [...] Spunemi ce faci altceva mai cinstit decât obositoarele isprăvi de a te îmbrăca, de a mânca, de a te dezbrăca și a te culca iarăși? CELLINO: Cred că principalul lucru este să nu faci nimănui rău. Și socot că nimeni nu se poate plânge de mine. Nu iau nimănui nimic din ceea ce i se cuvine. PIETRO (zâmbind obosit, îi vorbește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dacă mănîncă cineva pîne din locul ros de șoareci, apoi nu va avea durere de dinți. Durerea de dinți se vindecă dacă se pun lipitori la gingii. Nu-i bine cînd înghiți dinții. Dochia Se crede că, pînă ce nu dezbracă baba Dochia toate cele douăsprezece cojoace ce le are, nu se face primăvară, iară la dezbrăcarea fiecărui cojoc trebuie să fie furtună și ger. Baba Dochia s-a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea-i mai voi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cînd dormi, o doniță de apă, și cînd vei sări din somn, speriat, frigurile vor fugi de frică. în ziua de Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, nu se taie nimic, fiind rău de friguri. De friguri scapi cînd se dezbracă popa pe tine. Se crede că dacă l-au apucat pe cineva frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva cu mîna goală, ci numai învă lită într-o năframă*, crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]