3,820 matches
-
întunecoase...După un timp, obosiți, încetară zbenguiala alături de ceilalți, luau parte la așteptarea apăsătoare, nesfârșită. Noaptea târziu ninsoarea se potoli, un ger aspru începu iarăși să cuprindă întinderea nemărginită de zăpadă, colindătorii nu se mai auzeau, luminile se stingeau în dezordine, neîncetat. Când speranța celor din casă mereu cufundată în bezna adâncă licărea ca flacăra focului gata să se stingă în vatră, în liniștea încremenită, se deslușiră de undeva din curte, un mârâit scurt, un schelălăit ușor, ce aminteau de felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și am cutreierat prin curtea largă, prin grădină, am privit copacii înfrunziți, florile de tot felul. Am analizat cu spirit critic, comparativ cu ceea ce vedeam la alții, starea deplorabilă a casei, feluritele obiecte împrăștiate peste tot în spatele ei într-o dezordine cumplită. Acolo, am descoperit, ca o anexă, clădirea părăginită a fostei fierării. Din curiozitate am urcat în pod, deoarece am văzut o scară ce părea folosită. Căutând prin toate ungherele, printre vechituri am dat peste o valiză cu cărți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se potrivește mai bine. Este foarte indicată folosirea jocului didactic, mai ales la clasele mici: un astfel de exemplu este jocul „Cine este mai rapid? / Who`s the fastest?”, care constă în scrierea pe tablă sau pe un poster în dezordine cuvintele lipsă dintr-un text (de literatură, de exemplu) care se dă citirii de către profesor. în timpul pauzelor lecturii copiii numesc cuvintele necesare alegându-le de pe tablă. Astfel se formează deprinderi de comunicare liberă. Interdisciplinaritatea ca modalitate de apreciere a cunoștințelor
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
care se desfășoară viața socială. Altfel spus, sacrul reprezintă exemplaritatea, norma, paradigma ce ordonează și dă un caracter unitar și coerent comportamentului social al indivizilor. Prin raportare la acest aspect al sacrului, elementul profan ar fi cel care echivalează cu dezordinea, cu haosul social, cu lipsa coerenței, situație în care viața socială este pusă în pericol. în strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
au și ei un destin asemănător: se vor îndrepta spre propria distrugere. Singular este destinul lui Piotr Verhovenski căruia nu i se oferă nici măcar soluția morții. El dispare din oraș înainte ca cineva să-i înțeleagă rolul avut în toată dezordinea creată. Personajul se diferențiază de celelalte și prin faptul că atributele sale sunt, mai degrabă, ale diavolului decât ale demonului. Etimologic, cuvântul grecesc daimon „desemnează, la singular, o făptură divină, în particular un zeu protector; la plural, făpturi inferioare, spirite
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
pentru ca o lume să aibă sens, trebuie să crezi în existența lui Dumnezeu, pentru ca suferința lumii să fie îmblânzită, trebuie să oferi cât mai multă dragoste izvorâtă din adeziunea la iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu. Dacă nu există credință, apare dezordinea, haosul și consecințele pot fi dezastruoase: fie sinuciderea, fie crima, fie asumarea poziției lui Dumnezeu și confiscarea libertății celorlalți. Avertismentul este unul grav, dar nu neagă speranța: chiar dacă moare, bobul de grâu va învia, va fi el însuși dătător de
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
noastră, Tv, radio, sau ziare ,care se întreceau în a difuza tot felul de minciuni ridicole menite să sperie lumea. Intervenția armatei în 21-22 decembrie 1989 pentru calmarea și dispersarea unor grupuri de persoane care comiteau acte de vandalism și dezordine,multe acțiuni soldându-se cu victime nevinovate, femei și copii morți. Indrăznesc să-l citez aici și pe domnul Ion Iliescu, care avertiza populația țării că acei teroriști securiști, special instruiți, care trăgeau din toate pozițiile, prezentau un pericol foarte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
țară, pentru că erau blocați de către armată, fie la unități, fie arestați și închiși în cazărmile MAN, iar ca exemplu avem cazurile de la Timișoara, Sibiu și din majoritatea județelor. Trebuie menționat că TVR ul a contribuit din plin la acest haos, dezordine și propagarea minciunilor și diversiunilor. Prin această instituție au fost colportate numeroase minciuni. Însuși Ion Iliescu afirma pe 23 decembrie ’89, că teroriștii securiști, trag din toate pozițiile, înspăimântîndu-i astfel pe oameni. Nu trebuie ignorat faptul că aceste informații false
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
focul dorului și pe copii și pe părinți, ba unii dintre ei intenționează să nu mai vină deloc și să rămână pe meleaguri străine, refuzând să se mai întoarcă acasă, într-o Românie coruptă, dominată de nedreptate, haos, dezastru economic, dezordine și nesiguranță. Foarte interesant este că pe cei din conducerea statului nu-i preocupă în niciun fel aceste probleme, ei nu mai prididesc cu uninominalul, cu europarlamentarii, cu alegerile anticipate, cu lichidarea unor obiective economice care mai dăunează în evidențele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
adevărată teroare asupra elementului românesc.Fapt ce a determinat Consiliul Național Român de la Iași să grăbească înaintarea trupelor române,pentru a restabili situația și sprijini populația indigenă. Atât în Bucovina cât și în Ardeal domina o stare de anarhie și dezordine. Militarii veniți acasă, eliberați de armata austro-ungară sau ucraniană, incendiau sau jefuiau conacele grofilor și boierilor. Armata trebuia să intervină cu multe dificultăți, în special că legătura cu guvernul era întreruptă. După multe străduințe s-a primit un mesaj printr-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu care fusese în excursie, în străinătate cu un grup de turiști, care o vizita adesea. Noi, dragă Ioane, nu ne vedeam capul de treabă, ne confruntam cu tot felul de probleme, ca după revoluție, știi tu cum era: anarhie, dezordine ,fiecare făcea după cum vroia, nu mai erau respectate normele legale, că nici noi nu știam ce legi să aplicăm. Era o perioadă de vid legislativ, așa-i spunea, în care legile vechi nu se mai aplicau, iar cele noi nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
georgist, din faptul că a sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat de georgiști, care permit, din nou, o apropiere de tipologia liberalismului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu mai putea să fie întoarsă de la ideea declanșării unui nou război. În același timp, analizând importanța Acordurilor de la Roma, dintre Italia și Franța, georgiștii, exagerau, considerând că aceasta ar fi fost singura formulă capabilă să lupte contra factorilor de dezordine ce tindeau să destabilizeze Europa. Analizând semnificația pactului încheiat în același an între Franța și U.R.S.S., georgiștii atrăgeau atenția asupra prevederii potrivit căreia, Moscova se angaja să nu mai facă propagandă comunistă în Franța. Înțelegerea dintre cele două țări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
agenții anarhiei universale nu i-o [puteau] ierta". Conflictul din Abisinia era considerat de georgiști, drept pretext, folosit de comuniști pentru a-l distruge pe Mussolini, care "într-o clipă gravă a istoriei patriei sale a știut să se sustragă dezordinii comuniste", iar ideea aplicării de sancțiuni economice față de Italia era susținută, în concepția lor, "numai de cei ce trăiesc în afară de ritmul național al statelor"837. Cum în toamna anului 1936 se discuta despre posibilitatea îndepărtării guvernului condus de Gheorghe Tătărescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Catrina în rasul pământului la firul ierbei, ieșind la un moment dat cu avionul între țeava unui tun și o lizieră de pomi din apropiere. În jumătate de oră, nu mai există nici un om la baterie... Fugă, moarte și complectă dezordine la bolșevicii surprinși de nebunul nostru atac. Tot în patrula mea, sublocot. Catrina execută un atac asupra unui batalion de bolșevici, ce contraataca în regiunea Fălciu. Ca și până atunci, se comportă la fel în fața inamicului. În aceeași patrulă, execută
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
face cu elemente total negative, cert, din aproape o mie dc indivizi, a căror responsabilitate o aveam, mai ales în ultimii ani de război, când pentru a menține o disciplină, pentru a evita sau curma impulsuri generatoare de rău, necinste, dezordine, eram obligat să iau măsuri severe, dar niciodată, absolut niciodată, n-am dat nimănui nici o zi de arest, nu l-am privat de libertate pentru nici o oră. Cum era posibil să mi se întâmple tocmai mie așa ceva? Nu puteam accepta
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cumsecade, care, în pofida prevederilor contractului, a acceptat s-o părăsească, spre a ne face nouă loc. Am asistat cu plăcere și deosebit interes la zugrăvitul pereților, insistând să fie „futuristic“ (termen atunci la modă: pete de culoare stropite în aparentă dezordine pe fondul pastel), așa cum văzusem la proaspăta pereche ce se nuntise la Satu Mare și se stabilise după aceea în Cluj, într-o locuință somptuos mobilată și înzestrată cu tot tacâmul burghez al epocii de bunăstare care începea. Cu interes am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mers, pe care tata le achiziționa prompt: cu ce sârg învățam atunci, în familie, strânși toți trei în jurul aparatului de radio, fiecare cu caietul și creionul în față, limba italiană! Preferam aceasta, fiindcă locuința lor, într-o comodă și îmbietoare dezordine, era mai spațioasă și mai elegantă decât a noastră, dar și din cauza lui Gelu, fratele lui Sandu, din clasa imediat superioară, pe care am prins să-l îndrăgesc și care părea să-mi răspundă. Profitând de întuneric, ne îmbrățișam prin
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul secolului al XIX-lea până la al Doilea Război Mondial, a fost dominată, în principal, de considerații igieniste. Acestea erau asociate ideii că urbanizarea era o amenințare, conținea dezordine potențială. Abia după al Doilea Război Mondial, în paralel cu conversia țării la deliciile producției și consumului de masă, statul a considerat posibil să orienteze pozitiv creșterea orașelor. Planificarea urbană devenea mijlocul principal de modernizare a societății franceze și de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obligația "de a face locuitorii să se bucure de avantajele unei poliții bune, de curățenie, de salubritate, de siguranța pe străzi, în locuri și edificii publice" (art. 50). Celelalte trebuiau să compenseze provizoriu carențele serviciilor statului. Între ele aflăm, în dezordine: "repartiția și perceperea contribuțiilor directe, direcția lucrărilor publice, regia așezămintelor publice de utilitate generală, păstrarea proprietăților publice"4. Ele vor integra treptat competențele statului central. "Atribuțiile moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democratic s-a desfășurat în mare parte în mod inconștient. Marcel Gauchet 4 insista, pe bună dreptate, asupra faptului că, istoricește, democrația n-a avut nevoie să se cunoască pentru a exista, și ea a ieșit cu bine tocmai din dezordinea înfruntărilor și a compromisurilor. Dar din momentul în care toată lumea se reclamă de la ea, în configurări mai mult sau mai puțin perverse, ignoranța o amenință. Astăzi, a veghea la întărirea democrației nu înseamnă doar denunțarea abuzurilor puterii, ci și valorizarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din centru decât să se ducă în periferie. Această populație a secolului al XIX-lea rezumă Michelle Perrot are foarte puternicul sentiment că spațiul public îi aparține. Tot ceea ce cere este să-l poată utiliza după bunul plac, nediferențiat, acceptând dezordinea; dezordinea îi deranjează mult pe igieniști, pe primii urbaniști; muncitorului îi priește suplețea, varietatea utilizărilor necontrolate. Tocmai de aceea, noțiunea de echipamente colective aproprierea publică a spațiului în scopul folosirii lui precise nu a fost populară"3. Abia către sfârșitul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
centru decât să se ducă în periferie. Această populație a secolului al XIX-lea rezumă Michelle Perrot are foarte puternicul sentiment că spațiul public îi aparține. Tot ceea ce cere este să-l poată utiliza după bunul plac, nediferențiat, acceptând dezordinea; dezordinea îi deranjează mult pe igieniști, pe primii urbaniști; muncitorului îi priește suplețea, varietatea utilizărilor necontrolate. Tocmai de aceea, noțiunea de echipamente colective aproprierea publică a spațiului în scopul folosirii lui precise nu a fost populară"3. Abia către sfârșitul secolului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orice încercare revoluționară, îngrozind majoritatea moderată; acest fapt este clar în cazul guvernului Clemenceau, sub care forțele de ordine se simțeau într-o oarecare măsură încurajate la violență de atitudinea unui om ajuns la putere cu reputația de propagator de dezordine și care, din nevoia de a liniști majoritatea, voia să și-o facă aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da contur luptei de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de netăgăduit vor asigura locuitorilor bunăstarea locuințelor, facilitatea muncii și petrecerea plăcută a timpului liber. Sufletul orașului va fi înviorat de claritatea planului" (Carta de la Atena, articolul 86). Împotriva dezordinii din marile orașe prizoniere ale vechilor cadre, planificarea urbană astfel înțeleasă devenea cheia de boltă a bunăstării umanității. Urbanul, vector al modernizării acțiunii publice Predominanța rolului statului în dominarea urbanului Care a fost influența efectivă a urbanismului progresist asupra politicii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]