3,286 matches
-
de albastru și să nu poți să uiți, să nu poți să ierți, să deschizi ochii doar pentru a privi sumbru cerul, să deschizi buzele doar pentru a murmura că nimeni nu poate fi egalul zeilor decît după ce-a disprețuit frica și și-a contemplat mîinile, toate acestea cer, firește, un Înțeles mai adînc ca să aibă dreptul la glorie. Prometeu se crispează pentru a nu urla, dar mai ales pentru a nu regreta pricina suferinței sale. Îl doare carnea sfîșiată
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mi redau libertatea față de cerul indiferent de deasupra mea. Cunosc un secret, fatal pentru desfrînatul stăpîn al Olimpului, În schimbul căruia el l-ar trimite Îndată pe Heracles să mă dezlege. Dar zeii nu pot fi detronați decît astfel. A-i disprețui Înseamnă a-i face vulnerabili. Căci din moment ce ei au trimis vulturul, Înseamnă că nu mi-au iertat Întîmplarea cu focul. Îi Înfurie memoria mea și vor s-o rupă În bucăți; dar vrînd să-mi ucidă amintirile, mi le Îndîrjesc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
oricîtă singurătate aș Întîlni acolo; să spun că exist și știu cit sînt de singur În fața unor Întrebări care Îmi amintesc că voi muri; dar vreau să clădesc o piramidă măcar cu sîngele meu. Și atîția vor spune că am disprețuit dragostea, că am respins dragostea nimfei Echo, cînd, de fapt, pe mine mă aștepta această fîntînă cum Îl aștepta pe Oedip sfinxul...) Narcis a urmat Îndemnul filosofiei grecești fără să aibă vocația echilibrului din arta greacă. Singurătatea lui secetoasă rodește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trecătoare ca și mine, fierbinte și vie care nu mă apără Împotriva timpului, ci Îl acceptă și curge odată cu el. În astfel de ceasuri, sufletul meu devine poros și se Îmbibă de liniște, rătăcind vag după zei vechi care nu disprețuiau viața și omorau cu candoare. Și dacă pronunț numele lui Apolo o fac pentru a mă Îndepărta și mai mult de orice scepticism. Căci nimic În sculptura greacă nu trădează Îndoiala. Din contră, totul caută s-o ascundă. Așa cum Îl
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu e, În fond, altceva decît o dublă renunțare. Nici una din cele două aspirații, spre trecut sau spre viitor, nu rămîne la el liberă, aripa fiecăreia e Încătușată de cealaltă, astfel că zborul devine cu neputință În ambele sensuri. Ianus, disprețuit pentru duplicitate, trăiește În realitate această veșnică sfîșiere. El nu-și va cîștiga niciodată libertatea pentru că principiul captivității se găsește În efortul său Împărțit În două direcții contrare. Ceea ce părea un privilegiu se dovedește a fi doar o formă de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o aduce epigonul. Vocația acestuia e să nu ajungă niciodată primul și să se despartă greu. Dacă se așază Între ruine, le va Îngriji sau va reconstrui casa dărîmată a exploratorului. Și totuși de atîtea ori a fost nedreptățit și disprețuit. Chiar pionierul a trebuit să plătească acest tribut cînd n-a ajuns primul; după drumul halucinant la Polul Sud, unde a găsit fluturînd drapelul Înfipt de Amundsen cu cîteva zile Înainte, Robert Scott a murit Înghețat În zăpadă scriind pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să destrame alibiurile confortabile. Dacă-l citim pe Aristofan, vom afla că femeile ateniene nu arătau cum ni le propun siluetele de pe friza Parthenonului; marmura a păstrat chipuri de o nobilă simplitate, În vreme ce, În realitate, se pare că atenienele nu disprețuiau deloc, dimpotrivă, un gen de cochetărie mai puțin adecvată imaginii noastre despre gustul elin, vopsindu-și părul În galben și colorîndu-și obrajii În roșu. Însă n-are sens să neg ceea ce Îmi propune marea, În numele faptului că Afrodita n-a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care pîndește dincolo de pasiunea acestor ceasuri cînd doresc pînă la durere să mă risipesc În realitate, liber de orice tristețe. Negația Îmi poate arăta ce nu vreau să fiu și ce nu vreau să fac, ce-mi repugnă și ce disprețuiesc. Dar trebuie să știu ce vreau să Înflorească În ceea ce apăr. Între ruinele unei negații se impune o afirmație. Sfinxul așteaptă un răspuns. Și dacă Întrebarea sfinxului este aceeași, de fiecare data e alt destin În joc. Heracles Povestea despre
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o otravă luminoasă și fierbinte Îi curgea În sînge, scoțîndu-l din minți. CÎnd a aprins rugul și s-a urcat pe el a intrat parcă Într-un fel de nebunie a luminii ce ne-a zăpăcit de tot. El, care disprețuia suferința, a murit În chinuri Îngrozitoare, răcnind de se cutremurau arborii din apropiere. Nu mai era strigătul ce Înfricoșase odinioară leul din Nemeea, ci răcnetul unui om care s-a trezit singur În fața morții. Crezuse că puterea sa n-are
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și avea o expresie a feței ce nu putea fi citită de nici un jucător. Își concentra la maxim fiecare neuron, încercând să-și țină în funcțiune toți centrii energetici și să-și valorifice creierul la nivel superior. Adversarii stăteau încruntați, disprețuindu-l cu privirea așa cu procedează marii domni de la oraș când privesc persoanele de la țară, ca pe niște persoane fără de importanță. Bărbatul însoțit de femeia plină de bijuterii pierduse rând pe rând banii, bijuteriile doamnei, iar acum ajunsese la bolidul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
atitudinea lui. La rândul ei își aplică o terapie proprie. Își făcu un duș alternativ pentru a-și liniști toate simțurile. Își dădu seama singură că nu putea să intervină între părinții ei. Era drept că era geloasă și egoistă, disprețuind legătura lor de suflet cu alte persoane. Lăsă gândurile să cutreiere nestingherite, întrebându-se din ce sunt unii oameni creați atunci când devin de nerecunoscut în anumite situații, mai ales în cele ridicole. Doar timpul este constant, restul se abate de la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu el. Există două paradoxuri în cinemaul românesc : 1. deși se fac tot mai puține filme de la an la an, o treime se văd totuși încununate cu laurii marilor festivaluri (cum ar fi Cannes-ul) ; 2. deși regizorii (sub)mediocri disprețuiesc premiile alea (nevăzând în ele decât o modă dictată de internaționala festivalurilor și a criticilor aferenți), ei continuă totuși să facă filme, chit că acestea sunt ocolite și de critici, și de spectatorii obișnuiți... Din punctul de vedere al cifrelor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ieși cât vrei cu mai multă lume. Să nu ai încredere. Tu ești străină, deci, pentru toată lumea, o pradă ușoară. Toți sunt înclinați să-și închipuie că o tânără singură la Paris e neapărat o aventurieră, și ei n-ar disprețui o asemenea aventură. Monique mi-a spus: „Cum ați avut curajul s-o lăsați singură în Paris?“ Fiindcă am încredere în tine, Monica mea dragă; știu că ești incapabilă de josnicii; tu ești mândria mea și ultimul vlăstar al unui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun a propus o metodă geometrică, Împărțind chipul animalelor și al oamenilor În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie tratat ca atare : „Orice om trebuie să-și spele zilnic fața, mâinile și picioarele, din respect pentru Creatorul său”, „«Sfințiți-vă», adică spălați-vă mâinile Înainte de mese, «și fiți sfințiți», adică spălați-le și după mese”, „Un om care disprețuiește spălarea mâinilor Înaintea meselor trebuie excomunicat”, „Binecuvântat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru [...], care ne- ai poruncit să ne spălăm mâinile”, „Clătiți paharul Înainte de a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id="(754, II, p. 144)"/>. De altfel, În Evul Mediu european, situația nu a fost radical diferită. Imaginarul colectiv al Europei prerenascentiste a generat un portret „esențial negativ” al negustorului <endnote id=" (515, p. 188)"/>. Pentru Toma d
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor stare În amândouă provinciile” <endnote id="(210)"/>. Cam În același spirit pozitiv va scrie peste jumătate de secol și nobilul ruso-francez Anatole de Demidoff, după călătoria sa În Țara Românească : „Meseriașii din București, muncitorii și hamalii nu par să disprețuiască munca grea, dar ceea ce Însuflețește cu adevărat acest oraș este numărul mare de evrei care locuiesc În el. Activi, Îndatoritori, optimiști, ei emană viață și acțiune, pentru că nici formalitățile, nici extenuarea nu-i descurajează dacă speră să obțină o minimă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice evreu un manipulator de bani și-i considera pe toți cămătarii ca fiind evrei era o gândire bazată pe un stereotip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (735)"/>. În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de apărare” a evreului față de „popoarele ce-l disprețuiau și prigoneau”. În caz contrar, ar fi fost „amenințat a peri În noianul de dușmani și hărțuieli” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Cu zece ani Înainte, În 1882, Încercând să determine trăsăturile „etnico- psichologice” ale evreului, așa cum reies ele din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au avut grijă să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii”. „Evreii sunt așa cum erau În Evul Mediu : elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu) se spunea că „inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales cel din eseul Vom Volke Israel (Despre poporul Israel). Filozoful german vorbea și el despre „curajul evreilor”, ascuns „sub haina unei supuneri umile”, și despre „eroismul lor”, care „Întrece virtuțile tuturor sfinților”, având la bază principiul sperneri se sperni („disprețuiește faptul că ești disprețuit”). Posedând „anumite virtuți, care ar fi taxate astăzi cu plăcere drept vicii”, evreii vor ajunge să „domine Europa” - credea Nietzsche -, dar nu „prin forță fizică” și nici purtând „arme frumoase În jurul corpului”, nu prin „cucerirea Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vom Volke Israel (Despre poporul Israel). Filozoful german vorbea și el despre „curajul evreilor”, ascuns „sub haina unei supuneri umile”, și despre „eroismul lor”, care „Întrece virtuțile tuturor sfinților”, având la bază principiul sperneri se sperni („disprețuiește faptul că ești disprețuit”). Posedând „anumite virtuți, care ar fi taxate astăzi cu plăcere drept vicii”, evreii vor ajunge să „domine Europa” - credea Nietzsche -, dar nu „prin forță fizică” și nici purtând „arme frumoase În jurul corpului”, nu prin „cucerirea Europei” și nici prin „vreo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
realitate, Îi iubesc pe evrei en masse ; en détail mai degrabă Îi evit”. Dar, pe la Începutul secolului al XIX-lea, von Humboldt „se situa - cum observă Hannah Arendt - În opoziție cu moda dominantă, care-i favoriza pe evreii individuali și disprețuia poporul evreu”. Și aceasta pentru că, „fiind un adevărat democrat - conchide Hannah Arendt -, el dorea să elibereze un popor oprimat, și nu să acorde privilegii unor indivizi” <endnote id="(434, p. 49)"/>. Într-adevăr, În epocă, alta a fost „moda dominantă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici un stereotip nu este atât de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că fură copii creștini și Îi omoară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amestecă În neamul nostru și că stau tot timpul la o parte. Pe lângă toate acestea, nu dau voie clasei mijlocii să se formeze : căci pe țăran Îl duc la sărăcie, Împingându-l la viciu, iar pe boier Îl Învață să disprețuiască industria și comerțul : iată cum nefericita lor activitate face, ca să zic așa, un gol În mijlocul societății, mărind distanța dintre țăran și boier, În loc s-o micșoreze, așa cum ar face o burghezie ce s-ar ocupa cu industria și comerțul” (363
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]