4,906 matches
-
provenind din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ensuite à Budapest dont il apporte et offre, pour la première fois, des détails. Invitat să particip la prezentul volum cu o contribuție, am ezitat inițial. Ulterior, însă, când am aflat că este vorba de omagierea unuia dintre cei mai distinși diplomați români din ultimele decenii, cu amplă și deosebit de rodnică activitate, inclusiv universitară, de profesorul-ambasador Ion M. Anghel, am acceptat cu toată plăcerea și devoțiunea. Trecând la fapte, pentru recuperarea timpului pierdut prin ezitarea amintită, am spicuit câteva momente inedite
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mare număr de specialiști din economie și nu numai, denumiți generic analiști de sistem. Disciplina intitulată Analiza Sistemelor a fost introdusă în programele analitice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică în anul universitar 1992-1993, având ca promotor pe distinsul profesor Gh. Boldur-Lățescu. După o absență de câțiva ani din planurile de învățământ, disciplina Analiza și diagnoza sistemelor economice este acum prezentă în ciclul de licență la specialitatea Cibernetică Economică. Acest fapt a fost posibil prin demersul colectivului de Cibernetică
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
financiar țin să le mulțumesc domnului conf. univ. dr. Costel Istrate (și pentru calitatea de referent științific În Comisia de susținere publică a tezei de doctorată și doamnei conf. univ. dr. Ionela-Corina Chersan. Sunt onorat și doresc să le mulțumesc distinșilor referenți științifici din componența Comisiei de susținere publică a tezei de doctorat: domnului prof. univ. dr. Horia Ion Neamțu - președinte al Camerei Auditorilor Financiari din România și domnului prof. univ. dr. Ion Anghel - director al Departamentului de Analiză și Evaluare
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
O a doua consecință a folosirii ei este subliniată de Sen (1970a): „nu este, probabil, evident modul în care condiția I (independentă față de alternativele irelevante) împiedica folosirea utilitarianismului. Numele de independență față de alternativele irelevante produce, într-un fel, confuzie. Trebuie distinse două aspecte: în primul rând, condiția I este violată atunci când în alegerea socială dintre x și y ierarhizările individuale privind o a treia alternativă, să-i spunem z în raport cu x sau y, devin factori relevanți. Acesta este aspectul de irelevanță
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
altor noțiuni perechi (vezi, de pildă, memorabila încercare a lui George Em. Marica ș1942ț de definire a satului prin raportare permanentă la urban). De asemenea, rezultatul unei astfel de abordări îl constituie o definiție flexibilă, prin care cele două genuri distinse nu sunt rigid separate, sugerându-se chiar o posibilă trecere de la unul la celălalt, în măsura în care o parte dintre condiții nu sunt (sau nu chiar întru totul) îndeplinite. Așadar, vom recunoaște că anumite tehnici ale anchetei se apropie de interviu, cum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
necesitățile cercetării impun realizarea unor comparații între caracteristicile diferitelor subpopulații (de exemplu, să se vadă cum votează bărbații în comparație cu femeile, românii comparativ cu ungurii, ruralii comparativ cu orășenii etc.), atunci aceste subpopulații - care pot fiinterpretate ca niște straturi - trebuie bine distinse și corect reprezentate în subeșantioane ce vor servi ca elemente de comparație. Aici se ridică însă o problemă. Dacă ponderile straturilor în populație sunt foarte diferite unele de altele, adică există subpopulații foarte mici comparativ cu altele, atunci subeșantioanele pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
datorită prezenței lor pregnante, dar, la o analiză atentă, se dovedește că din mulțimea combinațiilor posibile ale stărilor variabilelor implicate în definirea lor sunt folosite numai câteva, restul fiind ignorate sau înglobate automat în una ori mai multe dintre tipurile distinse, fie pe motiv că se presupune că nu sunt populate, fie pentru că nu prezintă interes pentru cercetare. Mai amintim în treacăt o procedură de construcție a tipologiilor care implică operații matematice ceva mai complicate, datorată tot lui Lazarsfeld: este așa-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ioanide avea toate cusururile din lume, că supărarea lui se documenta pe o lungă listă de crime mărunte, însă în atâtea zile umoarea neagră îi pierise în întregime și privind cu coada ochiului la doamna Ioanide o găsea inofensivă, necesară, distinsă. Simțea că se află într-o situație ridicolă. Dar motivul principal de agasare îl constituia faptul că uitase cauza inițială a supărării, cu toate că n-avea nici o îndoială de soliditatea ei. Dacă acum Ioanide sta absorbit în farfurie ori în jurnal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curent cu toată onesta intrigă. G. Călinescu Sultana trebuia măritată, îndepărtată din calea sa, și Kevorg, tânăr cult, agreabil și foarte solid corporal, prezenta șanse de a-i conveni. - Am auzit de el, continuă; e un tânăr dintre cei mai distinși... admirabil... - Este, mărturisi Sultana în modul cel mai simplu, însă mie îmi placi tu. Ioanide avu o tresărire pe fața sa în general imperturbabilă și aruncă o privire anxioasă spre ușă. Limbajul acesta pasional și direct, acum mai brutal ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de speteaza unui scaun de paie ordinar. - Este un Ingres, nu mai încape îndoială, zise unul dintrecei patru, un bărbat cu părul roșcat, tăiat scurt, rotund la față și nas, părând un contabil. Nuanța tabac a hainelor sale, o blîndeță distinsă a privirilor infirmau această ipoteză. Era un critic de artă și un artist discret, care-și neglija opera, deși mai valoroasă decât își închipuia însuși, și căruia, din cauza priceperii lui în materie de istoria artelor, amicii îi ziceau Expertul. Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îngrămădească lucrurile în casă ca într-un depozit, conștient de provizoratul lor, în vreme ce în depozitul veritabil le desfășura ca într-un interior, cu regretul parcă de a se despărți de ele. Saferian avea spiritul unui negustor nomad. Sub acest trafic distins și amical, înlesnit de întinsele lui relații, Saferian poseda trei magazine în puncte deosebite, al căror beneficiu îi asigura veniturile normale: un magazin de anticărie și obiecte de artă pe Calea Victoriei, un altul de covoare orientale pe aceeași stradă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
foarte bun mecanic. - Nu vi s-a părut nimic suspect în purtarea lui? - Nu. - Nici faptul de a arăta așa de distins la față, de a vorbica un om cult? - Educația personalului de serviciu e un lucru obișnuit înfamiliile mai distinse și am crezut că șoferul, fiind recomandat de domnul Hangerliu, a servit la case mari. - Nu l-ați surprins vorbind o limbă străină, nemțește bunăoară? G. Călinescu - Ba mi se pare că da, odată a dat informații unui neamț pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gură, lingîndu-și apoi tacticos degetul. "E bună, tanti", fu toată scuza sa, admonestat cu un îngăduitor "Ești teribil de rău-crescut, Max! Labele jos!" În treacăt fie zis, în cercul Hangerliu expresia "Labele jos!" era în vogă, preferată de cele mai distinse membre feminine, chiar de the Countess și de the Marchioness, în țară și în străinătate, cu sentimentul de a comite o mitocănie exquise 1. Astfel, în timp ce în mediile populare pe care le frecventa Hangerliu oamenii se fereau de expresiile mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un compozitor bun și unul vulgar și avea instinct muzical, nu suferea pentru imaginile lui Mozart, Beethoven sau Chopin. Emoția ei era fizică, sub durata cântecului, când trupul intra într-o erecție musculară, care înnobila toată ființa. Momentele cele mai distinse ale Indolentei se ghiceau a fi tocmai cele mai riscate, convulsiunile erotice. După acest entuziasm secret, cădea ziua într-o apatie decentă și inexpresivă. Iui Pomponescu îi era frică de femeile petulante, de formulă instabilă și cu inițiativa brutală. Astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
invidie și mizantropie, și care nu trecea niciodată, în antipatiile sale, la gesturi violente și vulgare. Existența lui Ioanide îl indispusese totdeauna secret, cu toate acestea compania lui nu-i era displăcută și Pomponescu uza față de arhitect de cea mai distinsă colegialitate. Antipatia față de Ioanide se făcu acută prin incidentul Indolenta, când Pomponescu se simți jignit în demnitatea lui virilă. Ar fi reacționat energic dacă ar fi avut vreun pretext exterior. Căci Pomponescu, constrâns de educația lui, ținea cu orice chip
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bună pentru nepoata lui. Chiar din punct de vedere profesional îi surâdea ideea de a domestici pe inamicul său științific, trecîndu-l printre elevii săi. Conțescu redacta mental o notă în felul acesta: "Domnul Gonzalv Ionescu, fost elev al nostru, actualmente distins cercetător și profesor..." I-ar fi creat o catedră. Deci stimulă pertractările dintre Gonzalv și madam Conțescu, ajungând descoperit la faza ipotezei unei căsătorii între Gonzalv și nepoată. În urmă interveni o schimbare de proiecte. Conțescu avea la îndemînă pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de oameni care au studiat de-a lungul anilor în Statele Unite constituie o rezervă formidabilă de apreciere față de țara noastră."42 Mulți dintre foștii studenții ajung în cele din urmă în poziții de unde pot determina rezultate politice importante pentru America. Distinsul diplomat și autor american George Kennan se dovedește un gânditor realist cu principii tradiționaliste atunci când își exprimă interesul față de o politică a balanței de putere, însă el a pus mare accent pe "contactul cultural ca modalitate de combatere a opiniilor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
polul opus, ale închiderii și ale izolării etnografice par serios perimate. Formele de interdependență globală vizibile în cotidian nu prea mai lasă refugii, desigur, în afara celor, pentru a istoriciza, de exemplu, ale fostelor curți regale africane sau asiatice cu arte distinse, distruse de colonizare, de independențe și / sau de năvălirea comunistă. Conservarea lor în scopuri muzeografice sau patrimoniale servește acum unor interese politico-ideologice clare, statele fragilizate de globalizarea economică având mai mult ca oricând nevoie să-și asigure un capital cultural
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ar fi ajuns muzica în Franța fără Teatrul Italian și fără Conservator; pictura și sculptura, fără colecțiile și muzeele noastre. Putem să mergem mai departe și să ne întrebăm dacă, fără centralizarea și prin urmare subvenționarea artelor frumoase, acest gust distins, care este apanajul nobil al muncii franceze și care impune produsele sale universului întreg, s-ar fi dezvoltat. În prezența unor astfel de rezultate, nu ar fi oare o mare imprudență renunțarea la această modică cotizație a tuturor cetățenilor care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
socialism este un pas către egalitate. Dacă vrem să înțelegem relația dintre măsurile de politică și rezultate, trebuie ținut minte că proprietatea este un concept legal; bogăția este un concept economic. Cele două sunt adesea confundate, dar ele ar trebui distinse. Procesele de piață redistribuie de regulă bogăția la o scară enromă. În schimb, redistribuirea nedorită de proprietate (care este cunoscută sub numele de "furt", când este realizată de cetățeni) este interzisă sub regulile care guvernează piețele libere, care reclamă ca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scopul principal în istoria modernă a esteticii. Despre snobism nobul este o persoană care, fără să fie obligatoriu nesinceră sau prefăcută, etalează maniere, un mod de viață, de exprimare, îm prumutate fără discernământ dintr-un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său. Snobismul este o stare de mediocritate care se dorește de superioritate. Este o tendință social-estetică, formată și călăuzită de anumite imagini personale a ceea ce este distinctiv prin participarea la alt grup decât
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ca arborii.") Acest stil i-a enervat întotdeauna pe specialiști. La Sibiu ne așteaptă pe peron Relu Cioran, fratele marelui înrăit. E un bărbat plăcut, cu vorba tărăgănată și puțină, extrem de discret ("Este Pilade", îmi spusese Noica în tren). Un distins care trăiește în umbra propriului destin și a celui fratern. E pensionar, citește filozofie și face excursii. Un microbuz ciudat ne duce, pe Noica și pe mine, la Păltiniș. "De ce nu a făcut oare Andrei Pleșu filozofie în Germania? O să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Regală îl învăluie cu o privire caldă, apăsîndu-i scurt mâna, care acum se odihnește pe genunchi, cu podul palmei sale. Adică: "Ai fost minunat!" Simt că la rândul meu se cuvine să fac, să spun ceva. Dar ce? Țeapăn și distins, rămânând la o distanță respectuoasă, îmi înclin trunchiul către urechea dreaptă a principelui și întreb, cu un mic vibrato în voce: "Cînd ați scris paginile acestea?" Sânt foarte mândru de mine, adică de soluția pe care am găsit-o. Întrebând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
soare au luminat, în alt colț al străvechei Moldove, ducerea la mormânt a rămășițelor unuia din cei mai mari, mai iubiți fii ai poporului românesc. Poet și prozaist eminent, patriot bun cu inimă dreaptă și fără patimă, și cel mai distins diplomat al țărilor românești, Constantin Negri trăia retras în târgușorul Ocnei în reamintirea unei vieți bogate, închinate întreagă acestui popor, acestei țări. Dar se vede că deodată cu toamna anului acestuia a fost scris să vie și toamna acestei vieți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]