5,649 matches
-
cerea interzicerea construirii de spitale în oraș de către evrei 555. Încercarea de a limita pătrunderea acestora în Moldova, unde numărul lor se afla într-o permanentă creștere, era sesizabilă încă din deceniul patru al secolului al XIX-lea când Sfatul domnesc extraordinar al Moldovei părea a fi decis să realizeze o evidență mai clară a ocupațiilor avute de etnicii evrei din Moldova 556, fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o comandă din partea "ministerului de înlăuntru" de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
îi arăta și faptul că el fusese singurul proprietar din Fălciu care semnase pentru aducerea unui prinț străin 683. Nemulțumindu-se doar cu epistola trimisă liderului politic amintit, Mihail Kogălnicenau expedia, în primăvara aceluiași an, un nou protest către Locotenența Domnească în care-și exprima indignarea față de abuzurile electorale comise de prefect, dar și pentru nepublicarea listelor alegătorilor și nici a candidaților fapt care contribuise din plin la creșterea confuziei publice 684. Dincolo de subiectivismul celui care fusese primul sfetnic al lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru o situație precum cea amintită, un lucru devenea însă cert, și anume că cei autonumiți "salvatorii de la 1866" încep să acumuleze tensiuni între ei în același timp cu reapariția pe scena politică a unora din cei pe care locotența domnească îi dăduse în judecată: generalul Florescu, Nicolae Kretzulescu, Mihail Kogălniceanu etc. Aceștia dar și alți colegi de-ai lor încep să apară tot mai des în public și să-și prezinte punctele de vedere cu privire la evoluția vieții politice românești 732
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
str. Eroilor, nr. 15, tel. 0264 450130 Librăria Humanitas "Nicolae Steinhardt", Str. Universității nr. 4, tel. 0264 439475 CONSTANȚA Librăria Cărturești (City Park Mall), B-dul Al. Lăpușneanu nr. 116C, City Park Mall, Parter, tel. 0341 462879 GALAȚI Librăria Humanitas, Str. Domnească nr. 45, tel. 0236 468822 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr. 56, tel. 0232 270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232 412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței nr. 22, tel. 0232 270479 Librăria Avant Garde, str.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Astfel, raportându-ne numai la orașul Iași, numim doar câteva cercuri familiale care au menținut curajul și speranța unor zile când căldura soarelui Dreptății va Încălzi și destinul românilor. Familia Pr. Leonida Sava primea oaspeți În Casa Parohială, fostul palat domnesc de la Biserica Frumoasa din Iași. Invitații nelipsiți erau preoții cu familiile - Mihail Brumă, Loghin Turcanu, Mihail Grosu, V. Năvroteanu, medicii Nadejda Dobreanu, Iulian Grădinaru, Anton Dănăiță, profesorii universitari frații Cărăușu, ș.a. Cum toți invitații preoți aveau voci muzicale frumoase, datorită
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Iași. Invitații nelipsiți erau preoții cu familiile - Mihail Brumă, Loghin Turcanu, Mihail Grosu, V. Năvroteanu, medicii Nadejda Dobreanu, Iulian Grădinaru, Anton Dănăiță, profesorii universitari frații Cărăușu, ș.a. Cum toți invitații preoți aveau voci muzicale frumoase, datorită și profesiunii, răsuna palatul domnesc de glasurile și acordurile instrumentelor muzicale. Trebuie să menționăm că pianul care Însoțea vocile aparținuse după câte ni s-au relatat renumitului dirijor de cor Pr. Alexandru Cristea, care a compus excepționala melodie „Limba noastră” - devenită imnul național al Republicii Moldova
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Vodă apărută la Chișinău când poetul avea 21 de ani, În anul 1940. În continuare distinsul critic literar menționează toate scrierile poetului datate după consemnarea editorilor volume pe care le reproducem: În plin război se succed: Caravana lumiinilor și Porunci domnești (ambele În 1941); Țară de martiri și de profeți și Buciumă sângele (1942); Protiv - Verboten (1943ă și Ereditate (1944). Va urma câte un volum sau două: Vestala neagră (1945), Potirul profanat și Nu-s drumuri În apoi? (1946) În cumpăna
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile din nordul Bucovinei au fost ucranizate prin decizia de cancelarie, chiar În primii ani de la instalarea autorităților ucrainene. Asta Înseamnă că toți bbucovinenii sunt ucraineni? Pe scrut, biserica, și apoi cancelariile domnești, unde se folosea exclusiv slavona, au introdus cuvintele slave În limbă, toponimie, hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai un fenomen al trecutului. Fără biserici și școli În limba maternă, comunitățile românești izolate sunt supuse unui proces grav de deznaționalizare - În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a fi membru de onoare al Academiei Române, trebuie să facă un efort și să-și imagineze un om scund, îmbrăcat cu ie românească (cusută cu fir albastru), încins cu tricolor și purtând ochelari de vedere fumurii. Se află pe strada Domnească (fosta Iancu Flondor), urcat pe un piedestal și vorbește cu însuflețire celor prezenți. Voce din off: "Ne-am îndurat a ridica Bucovina la rang de ducat și i-am dăruit neatârnare administrativă, după ce nu reuși încercarea făcută în 1860 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și i-am dăruit neatârnare administrativă, după ce nu reuși încercarea făcută în 1860 de a o împreuna cu Galiția" (Franz Iosef I, Împăratul Austriei). În legătură cu data înființării ducatului Bucovinei, sunt vehiculate mai multe date. Dar să ne întoarcem pe strada Domnească din Cernăuți ("Mica Vienă"). Vedem același om scund, tescuit de cotidian, bolnav de românism ("boală" istorică de care au suferit Eminescu și alți iluștri înaintași), vorbind mai departe. Este duminică, 10 mai 2015. Stop cadru. Ne întoarcem cu 95 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
noastră, că statul român de mai mulți ani nu poate găsi limbă comună cu statul ucrainean privind deschiderea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, a procurat pe banii, pe economiile sale proprii un spațiu de 200 m. p. pe fosta stradă Domnească, acum Olga Kobyleanska nr. 9, stradă pietonală, situată în zona ultracentrală a orașului pe care l-a pus la dispoziția organizației noastre. Mai mult, în spațiul de care dispune a fost inaugurată Librăria "Mihai Eminescu" și cafeneaua literară "București". La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
granițele. Peste urbe, norii destramă hărți imperiale În curând va veni din nou întunericul, cu infanteriștii și cavaleria Noaptea aceasta e încă o femeie tânără: spală, absentă, dușumelele muzeului Umbrele se îmbrățișează incestuos într-un târziu, voi adormi cu pietrele domnești în mută conviețuire LUCIANOGRAMĂ (6) Am visat-o pe Mama. Mă purta orologiu în pântece. Dimineață, am găsit clepsidra spartă în locul în care ai dormit tu, o, Iluzie! DE FOARTE DEPARTE De foarte departe se vede: carnea mea fumegă miroase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
decadente de la începutul secolului al XIX-lea. La curtea postelnicului (demnitar ce pregătea audiențele domnitorului) Andronache Tuzluc, fanariot venit în Țara Românească în suita lui Caragea Vodă, vine și Dinu Păturică, fiul treti-logofătului (cel mai mare demnitar, șef al cancelariei domnești) Ghinea Păturică, dornic să parvină în demnități înalte și să se îmbogățească. Inteligent, tenace, viclean, fără scupule, Dinu Păturică își observă stăpânul, îi identifică slăbiciunile pentru a i le specula. Se face prețuit de postelnic, simulează docilitatea și fidelitatea, își
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să i le aducă lui pe câmp, la plug. Moaștele acestei fecioare au fost aduse la Curtea de Argeș, cu mare alai domnesc, în secolul XVI. Ea este zugrăvită cu securea la picioare. Prafu’ de pe salcie “Așa am aflat: am plătit și m-am rugat la Dumnezeu. N-a trecut nici o o săptămână și cei trei securiști au intrat cu mașina-n salcie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Socola?” Am aflat eu că acest nume ar veni de la cuvântul „Sokoli” - șoim în limba slavonă. Asta ne duce la presupunerea că aici, în vremi ce merg în afund de istorie, s-a aflat o crescătorie de șoimi pentru curtea domnească din Iași. De acum, dacă am spart gheața, hai să mergem mai departe...Se spune că într-o poiană din întinșii codri ai Buciumului, care coborau până pe la fosta barieră a Socolei, a existat un schit de călugărițe. Poate că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dușmanii; erau acești codri ca niște ziduri bine întărite, ce apărau vechea capitală a Moldovei împotriva nenumăratelor năvăliri ale barbarilor și dușmanilor țării...” Prin acești strașnici codri treceau două drumuri. Unul era cel al Vasluiului, care se întâlnea cu cel domnesc al Bârnovei. S-a nimerit ca tocmai acolo unde se întorlocau cele două drumuri să se deschidă o poiană luminoasă, unde soarele își arată fața roșie spălată în roua dimineții abia după ce scapă de creasta Repedii. Un loc mai frumos
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat 1 sept 1671-10 august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin Cantemir voievod a întărit Mănăstirii Sf. Ioan Zlataust stăpânirea asupra moșiei Prisăci: „Adec(ă) domniia mea m-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că din Testamentul lui Miron Barnovschi Moghila, întocmit înainte de 22 iulie 1633, aflăm că: „Pentru sfânta Mănăstire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nime nu va putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi să aibă acești boieri a o socoti și a o întări
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sus. În turnul clopotniță de la poartă, se găsește un clopot turnat în 1614. Acesta este pus în legătură cu vechimea bisericii din lemn, dar clopotul a fost comandat de Ștefan Tomșa voievod, pentru „ biserica de pe poartă” din turnul de intrare în Curtea Domnească din Iași. Vorbind despre Miron Barnovschi, Miron Costin spune că: „mănăstiri și biserici câte au făcut, așa în scurtă vreme, nici-un domn n-a făcut”. În 1729, Grigore Ghica voievod a refăcut casele din incinta mănăstirii și zidul înconjurător mutându
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar prin 1741 „de dingios de mănăstire” - adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești pe formă de Țarigrad”. Acesta a fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și poate nu întâmplător. Virgil Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un postament din piatră în stânga intrării pe sub turnul clopotniță. Pe rotunjimea clopotului se poate citi: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Datorită poziției pitorești, dar și întăriturii de cetate, mănăstirea a servit de reședință domnească, fiind mult căutată. Din ansamblul mănăstiresc s-au păstrat toate construcțiile: palatul domnesc, baia sau poate cuhnea, sala gotică,, turnul „Cina pelerinului” și altele. Se spune, iubite prieten, că în vremuri de mult apuse - înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
poate citi: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Datorită poziției pitorești, dar și întăriturii de cetate, mănăstirea a servit de reședință domnească, fiind mult căutată. Din ansamblul mănăstiresc s-au păstrat toate construcțiile: palatul domnesc, baia sau poate cuhnea, sala gotică,, turnul „Cina pelerinului” și altele. Se spune, iubite prieten, că în vremuri de mult apuse - înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel, care pleca din Curtea Domnească din Iași și, trecând pe sub Bahlui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]