14,427 matches
-
mor. Nu mă doare nimic, dar simt că mor. Cum naiba să interpreteze cineva starea asta a mea? Nu te doare nimic și simți, așa, dintr-o dată că mori. Și dacă nu vreau să mor? Cine mă obligă să mor? Dușmanii? Ehei, ar dori ei să mor, dar nu mă las eu! Gata, nu mai simt că mor! Nuuu! Dar când ți se întoarce stomacul pe dos, chiar de nu simți durere, simți că mori? Simți! Bat în lemn că nu
UNGHIA CHIREI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366189_a_367518]
-
la un cunoscut care avea vaci si am adus balegă proaspătă, bandajând nucul. A trebuit să schimb bandajul de câteva ori pentru a nu se întrerupe alimentarea cu sevă din rădăcinile nucului. La venirea primăverii, nucul a înfrunzit iarăși în ciuda dușmanului necunoscut, dar în toamnă nucile nu au mai avut calitatea dinaintea nedoritului accident. Nucul trăiește și acum, dar poartă pe tulpina sa cicatricele făcute în urmă cu mulți ani. Referință Bibliografică: Nucii copilăriei / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
Țării Românești.” Sentimentele de mândrie și de dragoste față de patrie, mai exprimă în versurile: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul ... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul/ Mi-e prieten numai mie/ iară ție dușman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste./ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! ” Pe fruntea oamenilor care nu-și cunosc limitele -orgolioșii -, nu
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
Ștefan cel Mare. Nuvelele „Bogdan Voevod” și„Petru Rareș” sunt hrănite de filonul unor epopei încărcate de mituri, au scene de război care însuflețesc acțiunea, din care nu lipsește miraculosul (cum ar fi scena salvării lui Ștefan Vodă din mâinile dușmanului de către Sfântul Procopie care l-a învăluit într-un sul de nori). Un alt personaj, Ștefăniță Vodă, crede în preziceri, vise, farmece și consultă „o hârcă bătrână, de națiune faraoană, numită Arifta”, care îi prezice că un pescar cu un
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
și-l aduseră în casă la părinții Halditei. Era a doua oară când ea aducea răniți în casă. De aceea părinții nu se mirară, ci săriră degrabă în ajutorul omului rănit, deși era roman, prin urmare era cel mai mare dușman al creștinilor armeni. După un timp de ședere la acei creștini atât de săritori, Flavius, soldatul roman, se mai întremă, și se pregătea să plece. Dar unde să plece? Părinții Halditei aflară că nu departe de cetatea dărâmată, cohortele romane
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
este poporul credul până la naivitate, ce îi și caracterieză pe moldoveni, fie ei din dreapta ori din stânga Prutului, adica în cazul dat, pe basarabeni. Din naivitate si neștiință, „moldovenismul” este în floare și face jocul lui Voronin, Stepaniuc, Stati și altor dușmani venali ai noștri, al românilor. Ce spune Iacob Cazacu-Istrati despre pericolul „moldovenismului primitiv” este adevărat sută la sută. Oare nu spun cuvintele dânsului Adevărul?! Citiți!: - „Proiectul moldovenesc” este o minciună inventată de comuniști, pentru a distruge acest popor al Daciei
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
și el, unul de al lor, este basarabean și educația și-a făcut-o ca comsomolist, fiind îndopat cu toată otrava bolsevică. Însă, dânsul s-a desmeticit și a văzut răul în care se scufundă, fiind împins de la spate de dușmanii noștri de veacuri. Iacob! Te felicit! Nu te lăsa deloc! Vorba noastră, a basarabenilor : NU TI DA NU TI LĂSA !!! Iacob Cazacu-Istrati a inventat un termen nou pentru Basarabia, pe care eu îl găsesc foarte potrivit- ROMÂNIA MICĂ, care este
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să mâncăm slană... (căci dacă nu beam însemna că îi suntem dușman!), nu ne plăceau deloc. Asta ne-ar fi obligat să fim mereu cu „capul plin”... adică beți! Greu ne-am acomodat în acest sens. Dar „am supraviețuit” și i-am iubit mult pentru puritatea lor! Acolo eram preocupat de literatura
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând pe o scară, îl pusese înapoi în cuib, spre marea mulțumire a păsărilor părinți, care, cu ciripitul lor melodios, parcă mulțumeau pentru
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
s-a opri. Treci, te rog, la pătrunjel, Morcov crud și dovlecel. Mere și cu portocale, Fără porc ,cîrnați, sarmale. Pește poți să ai la masă, Că acela nu îngrașă. Dulciuri,junk food dacă ai, Dă-le și tu la dușmani. Nu-ncerca să treci măsura, Că acuși te dau de-a dura. Referință Bibliografică: NU TE ÎNGRĂȘA / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lucia Tudosa Fundureanu
NU TE ÎNGRĂŞA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361607_a_362936]
-
prilejuite de preluarea de către greco-catolici a Catedralei episcopale "Schimbarea la Față"din Cluj, la 13 martie 1998, în urma unei hotărâri judecătorești definitive. Marșul din 20 martie 1998 a celor 3000 de preoți ortodocși din Transilvania, chemați la Cluj să se "roage pentru dușmanii neamului"(care ar fi "greco-catolicii"), a fost considerat un avertisment semnificativ pentru puterea seculară. Prin restituirea lăcașurilor de cult și a caselor parohiale către Biserica Română Unită cu Roma, nu se împiedică exercitarea dreptului la libertate religioasă pentru un număr
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Și străinul te tot paște/ De nu te mai poți cunoaște;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Și-au făcut dușmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele /Numai vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici îi merge, nici se-ndeamnă/ Nici îi este toamna toamnă,/ Nici e vară vara lui/ Și-i străin în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici îi merge, nici se-ndeamnă/ Nici îi este toamna toamnă,/ Nici e vară vara lui/ Și-i străin în țara lui.// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și se-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier,/ Toate cântecele pier,/ Zboară păsările toate/ De neagra străinătate./ Numai umbra spinului/ La ușa creștinului./ Își dezbracă țara sânul,/ Codru frate cu românul/ De săcure se
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din mormânt/ Să te-aud din corn sunând/ Și Moldova adunând!/ De-i suna din corn odată/ Ai s-aduni Moldova toată,/ De-i suna de două ori/ Îți vin codrii-n ajutor,/ De-i suna a treia oară/ Toți dușmanii ori să piară,/ Din hotară în hotară/ Îndrăgi-i-ar ciorile/ Și spânzurătorile!// (Mihai Eminescu, Pagini Alese, Ed. Regis, București, p. 173) Într-o pagină din amintirile sale, scriitorul Alexandru Hodoș unul din apropiații poetului Octavian Goga, povestește: „Era spre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
unirii Transilvaniei cu România, Regimul de la București a dat dreptul de proprietate asupra bogățiilor subsolului Transivaniei puterilor străine în detrimentul poporului român (redevența e taxă pe folosință și nu preț pe proprietate). Într-o lume cu trădători prefer o lume cu dușmani . Știți proverbul „Doamne, apără-mă de prieteni, că de dușmani mă apăr eu!” De fapt, că se vrea, că nu se vrea, în final se pare deznodământul va fi acesta: dezlipirea Transilvaniei de România. Nu cred ca în lume să
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
de proprietate asupra bogățiilor subsolului Transivaniei puterilor străine în detrimentul poporului român (redevența e taxă pe folosință și nu preț pe proprietate). Într-o lume cu trădători prefer o lume cu dușmani . Știți proverbul „Doamne, apără-mă de prieteni, că de dușmani mă apăr eu!” De fapt, că se vrea, că nu se vrea, în final se pare deznodământul va fi acesta: dezlipirea Transilvaniei de România. Nu cred ca în lume să mai existe un putregai așa de adânc în putreziciune ca
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
fost nevoită să-l reclame tocmai acestuia, care auzind de necazul din secție, i-a dat dispoziție lui Sandu ca mai întâi să repare mașinile de cusut și apoi mașina sa. Sandu și-a găsit imediat în inginera stagiară un dușman de temut. Norocul său era că nu depindea de ea, ci de inginerul șef și cum au început să se șicaneze unul pe celălalt, au ajuns la concluzia că trebuie să facă pace între ei, acest război neavând niciun avantaj
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
tătari, porni ca vântul spre hotarele împărăției. Și unde erau primejdii mai mari acolo soarta îl purta cu bucurie și unde erau luptele mai încinse acolo se avânta de îndată. Se lupta ca un leu printre săbiile, caii și lăncile dușmanilor până își găsi un eroic sfârșit! La răscrucea de drumuri din pustiuri, pe culmea unui deal, poporul tătar înalță un gurgan de pământ peste mormântul viteazului lor erou. Iar pe creasta acelui gurgan au sădit vreo zece, ba douăsprezece pini
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Sale dobândite în clipa răstignirii, vrând să arate prin aceasta că și la venirea a doua oară în lumina orbitoare va fi pentru robii Săi același răstignit și împuns, rănile acestea ți-nând loc de podoabe împărătești. Nicolae Cabasila - Invidiosul este dușman al celor prezente, dar prieten al celor pierdute. Sfântul Vasile cel Mare - Un om nu trebuie să se abată din drumul sau numai pentru că latră câinii. H. M. Stanley - Cea mai rea boală a sufletului este necredința și necunoștința lui Dumnezeu
CITATE MEMORABILE (53) de ION UNTARU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361699_a_363028]
-
se repeta. Uneori dura luni de zile. Dar nu cred că a refuzat cineva, doar dacă murea între timp. Unii se angajau să colaboreze. Ieșeau afară. Nimeni nu-i credea, dar erau urmăriți, folosiți. Eu nu i-aș fi lăsat. Dușmanul este dușman. Așa s-a născut el. Mie îmi place muzica- Beethoven, Brahms, Chopin. La Chopin chiar plâng. Marșul funebru mă tulbură. Nu mă sperie moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
Uneori dura luni de zile. Dar nu cred că a refuzat cineva, doar dacă murea între timp. Unii se angajau să colaboreze. Ieșeau afară. Nimeni nu-i credea, dar erau urmăriți, folosiți. Eu nu i-aș fi lăsat. Dușmanul este dușman. Așa s-a născut el. Mie îmi place muzica- Beethoven, Brahms, Chopin. La Chopin chiar plâng. Marșul funebru mă tulbură. Nu mă sperie moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
Așa s-a născut el. Mie îmi place muzica- Beethoven, Brahms, Chopin. La Chopin chiar plâng. Marșul funebru mă tulbură. Nu mă sperie moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
repeta doar că istoria a fost nedreaptă cu săracii. Bun, acum mai sunt săraci? Sunt. Atunci? Da, dar nu sunt atât de săraci ca înainte. Omul era condamnat la sărăcie. Nu știu. Mă rog. Dar de ce avem noi treabă cu dușmanul de aici? Pentru că dușmanii de aici așteaptă să vină capitaliștii. Păi, să-i lăsăm să plece. Omul zâmbi. Adică să-i ajutăm pe imperialiști? Dar câți or fi? Dacă pleacă unii, vor și alții. Aha, deci dincolo e mai bine
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
a fost nedreaptă cu săracii. Bun, acum mai sunt săraci? Sunt. Atunci? Da, dar nu sunt atât de săraci ca înainte. Omul era condamnat la sărăcie. Nu știu. Mă rog. Dar de ce avem noi treabă cu dușmanul de aici? Pentru că dușmanii de aici așteaptă să vină capitaliștii. Păi, să-i lăsăm să plece. Omul zâmbi. Adică să-i ajutăm pe imperialiști? Dar câți or fi? Dacă pleacă unii, vor și alții. Aha, deci dincolo e mai bine. Pare mai bine, dar
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
vom învinge. Care noi? Aici discuția începea să lâncezească. Între noi, voi, ei erau granițe subțiri. Eu cine eram? Un ofițer căruia îi creștea salariul cam la un an, doi. Ce nevoie aveam să mă lupt cu cineva, decât cu dușmanul. Adesea mă gândesc la discuția cu ilegalistul, apoi adorm. Mă trezește câinele, mă trage în pat. Bine de el, nu are probleme. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Dom” colonel / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]