5,962 matches
-
ilustrează cel mai bine cele 1 C. noiCa, Creație și frumos în rostirea românească, Ed. Eminescu, București 1973, 129. 14 introduCere două concepții. Toți știm că există clădiri frumoase și că unele sunt adevărate opere de artă. Totuși, nu există edificii care să nu fi fost construite cu un scop anume 2. Se poate vorbi foarte mult de o emoție atunci când e vorba de artă. Mai ales de o emoție artistică și o emoție estetică. Emoția estetică este o emoție umană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
icoanei care totuși va continua să se bucure de interesul unor însemnați practicieni din rândul popu‑ lațiilor din Nord. Tot în secolul al XVIII‑lea, icoana asimilează de la ambien‑ tul latin, multe elemente: în mod special, gustul arhitecturii clasice, gustul edificiilor bogate în coloane cu draperii și perdele, cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană 106. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să le reprezinte. În pictură, artistul își folosește propria știință atât în privința formei și a modelului, cât și în cu‑ noașterea semnificației lor2. Una dintre trăsăturile esențiale ale artei egiptene este aceea că în toate lu‑ crările‑statui, picturi sau edificii - elementele par a fi așezate ca și cum s‑ar supune unei legi unice. Această lege unică de care par să asculte toate creați‑ ile unui popor este ceea ce numim un stil. Acesta e ușor de observat. Principi‑ ile care guvernează ansamblul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au putut fi concretizate atunci când papa Iuliu al II‑lea a hotărât dărâmarea venerabilei bazilici Sfântul Petru în anul 1506 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Petru, o funcție de mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei În imagine - Piața edificiului Campidoglio 73 Întors definitiv la Roma în 1534, Bounarroti începe și aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Întors definitiv la Roma în 1534, Bounarroti începe și aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să sistematizeze piața edificiului Campidoglio. Era vorba despre o adevărată in‑ tervenție urbanistică, respectiv planificarea - prima la Roma‑unui spațiu pu‑ blic pe baza unui proiect detaliat. Zona care interesa se desfășura pe colinele Capitoliului. În secolul al XV‑lea, zona era degradată iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
accesul dificil. Mi‑ chelangelo s‑a gândit să o transforme prin crearea unui spațiu care să permită vizualizarea monumentelor arhitectonice existente și să elimine obstacolele care împiedicau accesul facil la zonele de pe coline. În acest scop, artistul menține cele două edificii deja existente, respectiv Palatul Senatorial și Pala‑ tul Conservatorilor și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul mu‑ zeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tul Conservatorilor și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul mu‑ zeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
au jucat un rol important. În opera lui Michelangelo, pasiunea și credința sunt născute practic din același foc. Într‑unul dintre poemele sale scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39. Edificiul pe care a încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
practic din același foc. Într‑unul dintre poemele sale scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39. Edificiul pe care a încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de Sangallo, ale cărui desene se păstrează la Ufizzi 61. Realizarea proiectului a reprezentat încercarea din partea lui Michelangelo de a rezolva una dintre problemele de construcție frecvente de altfel în Renaș‑ tere, aceea de a adăuga fațadei principale neterminate un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Lorenzo (stânga) și al lui Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care definesc un spațiu nu prea mare, creează o ambianță de liniște corespunzătoare destinației edificiului. De remarcat este faptul că vestibulul reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din inovațiile lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a intra într‑un edificiu. 74 Șambrană - cadru decorativ al unei uși executat din tencuială, piatră sau metal. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 98 Palatul Senatorilor este încadrat de palatul nou într‑o parte, și de Palatul Con‑ servatorilor, în cealaltă parte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sca‑ ră frumoasă coaxială cu Palatul Senatorilor, străjuită la final de două grupuri statuare, care face legătura cu Piazza Aracoeli, așezată mai jos, în raport cu înălțimea la care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada actuală. Turnul sub forma în care se prezintă azi, a fost transformat între anii 1578‑1583 fără a se respecta proiectul inițial, în timp ce edificiile laterale au avut o soartă mai bună, fiind realizate aproape cu fidelitate după proiectul lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut unele modificări și divergențe, pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
etaj ritmat de aceeași succesiune a ferestrelor a provocat unele critici severe din cauza detaliilor care nu se încadrează ansamblului, cum ar fi forma în arc de cerc a ferestrelor și consolele duble pe care stau colonetele care mărginesc ferestrele. Întregul edificiu se termină printr‑o cor‑ nișă frumoasă bine proporționată cu masa generală. Aceasta este opera lui Michelangelo, caracterizată prin echilibrul dat de dimensiunile sale, ca și prin ritmul dat de elementele decorative, sobre și discrete, fiind unul din exemple‑ le
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în pictură, 36‑38. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 101 evenimentelor care au frământat anii acestui secol, fapt care a condus la pier‑ derea unității de concepție. De la planul lui Bramante din interior, care contu‑ ra un edificiu central dezvoltat pe o schemă geometrică, se trecuse la cel care aparținea lui Raffaelo și care marca părăsirea planului de tip central pentru un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pier‑ derea unității de concepție. De la planul lui Bramante din interior, care contu‑ ra un edificiu central dezvoltat pe o schemă geometrică, se trecuse la cel care aparținea lui Raffaelo și care marca părăsirea planului de tip central pentru un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]