4,264 matches
-
cântecul "Ave, maris stella", "Bucură-te, o, stea a mării". Eroarea nu trebuie regretată, deoarece a dat loc unei imagini poetice foarte frumoase. Unii savanți consideră, și nu fără motive, că "Maryam" nu este un cuvânt de origine ebraică, ci egipteană și datează din timpul captivității evreilor în pământul faraonilor. Conform acestei origini, cuvântul ar fi compus din două părți, dintre care prima înseamnă "a iubi, a alege pe cineva", iar a doua parte este numele zeului Amon. În transcriere grecească
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
fiind o inovație adusă prin aculturație. În Biblie, YHVH este folosit în exclusivitate pentru Dumnezeul lui Israel. În Orientul antic numele este însă întâlnit ca parte constituentă a unor nume de persoane (mai ales în forma sa prescurtată). Un document egiptean conținând o listă de nume de locuri, descoperită în templul lui Amon din Soleb din timpul lui Amenhotep III. (1402-1363 î. C.) se referă la „țara lui Șasu-"YHV"“. Și în timpul lui Ramses Ramses III. (1198-1166 î. C.) apare această
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
în Egipt au fost găsite ambele forme prescurtate în scrisori, formule de jurământ și texte de cult, de ex. "Te binecuvintez prin YHH și CHNM". Această formulă este un alt exemplu de sincretism, combinând Dumnezeul evreu cu un zeu local egiptean. Atât dovezile arheologice cât și textele biblice redau tensiunile dintre grupuri care acceptau adorarea lui Iahveh împreună cu zeități locale, ca Așerah si Baal, și cei care țineau la a-l adora numai pe Iahveh, în perioada monarhică. Sursa deuteronomistă oferă
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
amestecul simplu (fără adaosuri) se obținea o sticlă verde-maronie, asemănătoare ca aspect cu zahărul ars din zilele noastre. Pentru obținerea unei sticle transparente era nevoie de o temperatură de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obținute cu tehnologia egipteană. Realizarea vaselor din sticlă se făcea cu mare greutate. La capătul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut și nisip, de forma dorită. Sticla fierbinte, vâscoasă, se turna pe o masă din piatră și se întindea cu
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
numele arab oficial al Egiptului, este de origine semitică, însemnând probabil "o țară" sau "un stat". Numele Egipt își are originea în latinul "Aegyptus" derivat din cuvântul grecesc antic Αἴγύπτος "aiguptos", care la rându-i este derivat din antica frază egipteană "ḥwt-k3-ptḥ" ("Hut ka Ptah"), numele unui templu al zeului Ptah la Memphis. Regularitatea și bogăția revărsărilor Nilului, precum și o oarecare izolare determinată de deșerturile din est și vest, au condus la dezvoltarea uneia dintre cele mai importante civilizații ale antichității
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
milenii. Sub conducerile faraonilor Tutmes și Ramses, prin cucerirea Africii și Asiei, Egiptul devine un imperiu. Ultima dinastie nativă, a căzut sub dominația persanilor, în 595 î.Hr. și cucerit apoi de Alexandru cel Mare în 320 î.Hr. Nu numai arta egipteană și monumentele colosale au atras prin frumusețea tainică și prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi și pe romani, ca și pe noi cei de azi; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înțelepciunea egipteană" pe care au
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
320 î.Hr. Nu numai arta egipteană și monumentele colosale au atras prin frumusețea tainică și prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi și pe romani, ca și pe noi cei de azi; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înțelepciunea egipteană" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh. Arabii au cucerit Alexandria în 642 și în 647, completând astfel cucerirea musulmană a Egiptului și sfârșind 975 de ani de dominație greco-romană asupra Egiptului
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
Nu numai arta egipteană și monumentele colosale au atras prin frumusețea tainică și prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi și pe romani, ca și pe noi cei de azi; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înțelepciunea egipteană" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh. Arabii au cucerit Alexandria în 642 și în 647, completând astfel cucerirea musulmană a Egiptului și sfârșind 975 de ani de dominație greco-romană asupra Egiptului. Vezi și
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
ea fiind obligată să urmeze cursuri religioase islamice. Musulmanele nu au voie să se căsătorească cu un creștin sau evreu. Legile Egiptului permit poligamia, fapt ce are efecte perverse: un studiu realizat de centrul Ibn Khaldun interogând 500 de femei egiptene, a arătat că unul dintre motivele principale pentru care femeia egipteană dorește să aibă copii este faptul că asta face mai improbabilă repudierea (permisă de legea islamică) și poligamia. (64 la sută). Ca în aproape toate țările islamice, femeia are
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
voie să se căsătorească cu un creștin sau evreu. Legile Egiptului permit poligamia, fapt ce are efecte perverse: un studiu realizat de centrul Ibn Khaldun interogând 500 de femei egiptene, a arătat că unul dintre motivele principale pentru care femeia egipteană dorește să aibă copii este faptul că asta face mai improbabilă repudierea (permisă de legea islamică) și poligamia. (64 la sută). Ca în aproape toate țările islamice, femeia are dreptul la jumătate din moștenirea la care este îndreptățit legal un
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
israeliano-egiptean la Camp David în 1978, fapt ce i-a atras ura celorlalte state arabe, care l-au și sancționat de altfel, muncitorii egipteni fiind trimiși acasă din statele petroliere ale Golfului. Același lucru s-a repetat și când regimul egiptean s-a aliniat politicii americane în timpul primului război din Golf contra Irakului. Un alt drept încălcat de către autorități este libertatea presei: ca în România de altă dată, în Egiptul contemporan există un oficiu al cenzurii sub privirile căruia trec toate
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
chestiunea "moralei" în sens musulman. Astfel, în Egipt există tot timpul două cozi, una pentru bărbați, alta pentru femei. În metroul cairiot există vagoane rezervate femeilor, iar dacă, spre exemplu, într-un lift se află deja două femei singure, bărbatul egiptean va refuza să urce. Egiptul este împărțit în 27 de regiuni: "Articol principal: Geografia Egiptului, Geografia Egiptului antic" Pe lângă capitala Cairo, alte orașe importante ale Egiptului sunt Alexandria, al-Mansurah, Aswan, Asyut, El-Mahalla El-Kubra, Giza, Hurghada, Luxor, Kom Ombo, Port Safaga
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
are o populație de aproximativ 78,5 milioane de persoane. Majoritatea populației este concentrată de-a lungul Nilului, fiind în proporție de 80% de religie islamică, restul fiind creștini (în principal copți)- 17%. Mai mult de jumătate din studenții universităților egiptene sunt femei. Fauna Egiptului este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
fiind creștini (în principal copți)- 17%. Mai mult de jumătate din studenții universităților egiptene sunt femei. Fauna Egiptului este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus foarte des despre arta egipteană că este o artă hieratică, care prezintă reprezentarea personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În realitate
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus foarte des despre arta egipteană că este o artă hieratică, care prezintă reprezentarea personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În realitate este mai degrabă o artă funerară, a artă ale cărei monumente erau destinate cultului morților sub diferite forme
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În realitate este mai degrabă o artă funerară, a artă ale cărei monumente erau destinate cultului morților sub diferite forme. Ar fi inexact să considerăm operele de artă egiptene ca o expresie a vieții religioase intense. Sigur este însă că arta egipteană există de peste trei zeci și trei de secole, adică, după cum afirma E. Drioton și P. du Bourguet în studiul lor "Arta faraonilor", mai mult decât oricare alta
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
realitate este mai degrabă o artă funerară, a artă ale cărei monumente erau destinate cultului morților sub diferite forme. Ar fi inexact să considerăm operele de artă egiptene ca o expresie a vieții religioase intense. Sigur este însă că arta egipteană există de peste trei zeci și trei de secole, adică, după cum afirma E. Drioton și P. du Bourguet în studiul lor "Arta faraonilor", mai mult decât oricare alta din lume. Lucrul remarcabil este că de la ea ne-a rămas cel mai
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
cunoaștem noi astăzi. Artiștii lor, sculptori sau pictori, se confundau cu artizanii. De abia în Grecia din secolelor VI-V î.H. sculptorul și pictorul capătă un statut aparte în rândul artizanilor. Cea mai mare parte a operelor de artă egiptene sunt anonime tocmai fiindcă artistul nu era socotit demn de o cinste deosebită. Pe de altă parte, arta egipteană era o artă angajată, având scopuri precise. Ea nu urmărea realizarea frumosului ci să reprezinte o alegorie a binelui, a virtuții
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
V î.H. sculptorul și pictorul capătă un statut aparte în rândul artizanilor. Cea mai mare parte a operelor de artă egiptene sunt anonime tocmai fiindcă artistul nu era socotit demn de o cinste deosebită. Pe de altă parte, arta egipteană era o artă angajată, având scopuri precise. Ea nu urmărea realizarea frumosului ci să reprezinte o alegorie a binelui, a virtuții. În ceea ce privește conceptul de “frumos” în egipteană se știe că acest termen are și sensul de “bun” (moral și utilitar
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
sensul de “bun” (moral și utilitar) și sensul de “frumos” (estetic). Aceste tendințe sunt vizibile încă din imperiul vechi, unde cele două sensuri coexistă. În greacă termenul “frumos” - "kalos" capătă sensul de “bun” doar în epoca creștină. Opera de artă egipteană nu trebuie admirată pentru frumusețea ei, ci înțeleasă, interpretată prin degajarea sensului magic și mitic pentru care a fost creată. Mesajul ei trebuie citit și pus în relație cu împrejurările, locurile, personajele, zeitățile, episoadele mitice sau acțiunile magice la care
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
ci înțeleasă, interpretată prin degajarea sensului magic și mitic pentru care a fost creată. Mesajul ei trebuie citit și pus în relație cu împrejurările, locurile, personajele, zeitățile, episoadele mitice sau acțiunile magice la care se referă. O operă de artă egipteană trebuie așadar nu admirată pentru frumusețea ei, ci citită, înțeleasă în sensul în care scrie Spinoza: “Non ridere, nec flere; neque mirari sed intelligere” (“Să nu râzi, să nu plângi, nici să admiri, ci să înțelegi”). Este de remarcat imobilismul
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
așadar nu admirată pentru frumusețea ei, ci citită, înțeleasă în sensul în care scrie Spinoza: “Non ridere, nec flere; neque mirari sed intelligere” (“Să nu râzi, să nu plângi, nici să admiri, ci să înțelegi”). Este de remarcat imobilismul artei egiptene, faptul că nici variații de gust, nici influențe exterioare nu au putut să modifice vreodată această artă. Acest imobilism nu trebuie pus pe seama imobilismului credințelor și religiilor egiptene, ci pe stabilitatea și constanța modului de producție tributal, care s-a
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
plângi, nici să admiri, ci să înțelegi”). Este de remarcat imobilismul artei egiptene, faptul că nici variații de gust, nici influențe exterioare nu au putut să modifice vreodată această artă. Acest imobilism nu trebuie pus pe seama imobilismului credințelor și religiilor egiptene, ci pe stabilitatea și constanța modului de producție tributal, care s-a menținut până în vremea dominației bizantine și arabe. Neschimbate au rămas și interdicțiile ritualice, vrăji, descântece, mituri, ceremonii sacre și practici magice pe care le putem numi “religiile egiptene
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
egiptene, ci pe stabilitatea și constanța modului de producție tributal, care s-a menținut până în vremea dominației bizantine și arabe. Neschimbate au rămas și interdicțiile ritualice, vrăji, descântece, mituri, ceremonii sacre și practici magice pe care le putem numi “religiile egiptene”. Odată cu declinul statului egiptean și cu biruința creștinismului se dezvoltă o altă artă, diferită de cea “arhaică” egipteană. Câteva caractere esențiale ale creației egiptene de-a lungul veacurilor ar fi: Pentru studierea artei egiptene criteriul cronologic este lipsit de semnificație
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
și constanța modului de producție tributal, care s-a menținut până în vremea dominației bizantine și arabe. Neschimbate au rămas și interdicțiile ritualice, vrăji, descântece, mituri, ceremonii sacre și practici magice pe care le putem numi “religiile egiptene”. Odată cu declinul statului egiptean și cu biruința creștinismului se dezvoltă o altă artă, diferită de cea “arhaică” egipteană. Câteva caractere esențiale ale creației egiptene de-a lungul veacurilor ar fi: Pentru studierea artei egiptene criteriul cronologic este lipsit de semnificație din două motive. Primul
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]