4,125 matches
-
potențială a unui electron într-un atom este negativă, dependența ei față de poziție ajungând la un minim (valoare absolută maximă) în interiorul nucleului, și dispărând atunci când distanța de la nucleu tinde la infinit, aproximativ invers proporțional cu distanța. În modelul cuantic-mecanic, un electron legat poate ocupa doar o mulțime de centrat pe nucleu, și fiecare stare corespunde unui anumit ; vezi ecuația lui Schrödinger independentă de timp pentru o explicație teoretică. Un nivel de energie poate fi măsurat prin cantitatea de energie necesară pentru
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
ocupa doar o mulțime de centrat pe nucleu, și fiecare stare corespunde unui anumit ; vezi ecuația lui Schrödinger independentă de timp pentru o explicație teoretică. Un nivel de energie poate fi măsurat prin cantitatea de energie necesară pentru a dezlega electronul din atom, și este, de obicei, dată în unități de electronvolți (eV). Cel mai mic nivel de energie al unui electron legat se numește stare fundamentală, sau , în timp ce o tranziție a unui electron la un nivel superior se soldează cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pentru o explicație teoretică. Un nivel de energie poate fi măsurat prin cantitatea de energie necesară pentru a dezlega electronul din atom, și este, de obicei, dată în unități de electronvolți (eV). Cel mai mic nivel de energie al unui electron legat se numește stare fundamentală, sau , în timp ce o tranziție a unui electron la un nivel superior se soldează cu o stare excitată. Energia electronilor crește atunci când "n" crește, deoarece distanța (medie) față de nucleu crește. Dependența energiei de ℓ este cauzată
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cantitatea de energie necesară pentru a dezlega electronul din atom, și este, de obicei, dată în unități de electronvolți (eV). Cel mai mic nivel de energie al unui electron legat se numește stare fundamentală, sau , în timp ce o tranziție a unui electron la un nivel superior se soldează cu o stare excitată. Energia electronilor crește atunci când "n" crește, deoarece distanța (medie) față de nucleu crește. Dependența energiei de ℓ este cauzată nu de potențialul electrostatic al nucleului, ci prin interacțiunea între electroni. Pentru ca
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de obicei, dată în unități de electronvolți (eV). Cel mai mic nivel de energie al unui electron legat se numește stare fundamentală, sau , în timp ce o tranziție a unui electron la un nivel superior se soldează cu o stare excitată. Energia electronilor crește atunci când "n" crește, deoarece distanța (medie) față de nucleu crește. Dependența energiei de ℓ este cauzată nu de potențialul electrostatic al nucleului, ci prin interacțiunea între electroni. Pentru ca un electron să , de exemplu de la starea fundamentală la primul nivel excitat
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
unui electron la un nivel superior se soldează cu o stare excitată. Energia electronilor crește atunci când "n" crește, deoarece distanța (medie) față de nucleu crește. Dependența energiei de ℓ este cauzată nu de potențialul electrostatic al nucleului, ci prin interacțiunea între electroni. Pentru ca un electron să , de exemplu de la starea fundamentală la primul nivel excitat (ionizare), acesta trebuie să absoarbă sau să emită un foton la o energie egală cu diferența de energie potențială între aceste niveluri, conform modelului lui Niels Bohr
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
un nivel superior se soldează cu o stare excitată. Energia electronilor crește atunci când "n" crește, deoarece distanța (medie) față de nucleu crește. Dependența energiei de ℓ este cauzată nu de potențialul electrostatic al nucleului, ci prin interacțiunea între electroni. Pentru ca un electron să , de exemplu de la starea fundamentală la primul nivel excitat (ionizare), acesta trebuie să absoarbă sau să emită un foton la o energie egală cu diferența de energie potențială între aceste niveluri, conform modelului lui Niels Bohr, care poate fi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
primul nivel excitat (ionizare), acesta trebuie să absoarbă sau să emită un foton la o energie egală cu diferența de energie potențială între aceste niveluri, conform modelului lui Niels Bohr, care poate fi calculată cu precizie prin ecuația lui Schrödinger. Electronii trec între orbitali într-o manieră similară particulelor. De exemplu, dacă un singur foton ar lovi electronii, numai un singur electron și-ar schimba starea ca răspuns la foton; a se vedea proprietățile electornului. Energia emisă de un foton este
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cu diferența de energie potențială între aceste niveluri, conform modelului lui Niels Bohr, care poate fi calculată cu precizie prin ecuația lui Schrödinger. Electronii trec între orbitali într-o manieră similară particulelor. De exemplu, dacă un singur foton ar lovi electronii, numai un singur electron și-ar schimba starea ca răspuns la foton; a se vedea proprietățile electornului. Energia emisă de un foton este proporțională cu frecvența sa, astfel încât aceste nivelurile de energie specifice apar ca benzi distincte în cadrul spectrului electromagnetic
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
potențială între aceste niveluri, conform modelului lui Niels Bohr, care poate fi calculată cu precizie prin ecuația lui Schrödinger. Electronii trec între orbitali într-o manieră similară particulelor. De exemplu, dacă un singur foton ar lovi electronii, numai un singur electron și-ar schimba starea ca răspuns la foton; a se vedea proprietățile electornului. Energia emisă de un foton este proporțională cu frecvența sa, astfel încât aceste nivelurile de energie specifice apar ca benzi distincte în cadrul spectrului electromagnetic. Fiecare element are un
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
vedea proprietățile electornului. Energia emisă de un foton este proporțională cu frecvența sa, astfel încât aceste nivelurile de energie specifice apar ca benzi distincte în cadrul spectrului electromagnetic. Fiecare element are un spectru caracteristic care depinde de sarcina nucleară, subînvelișurile ocupate de electroni, interacțiunile electromagnetice dintre electroni și de alți factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
emisă de un foton este proporțională cu frecvența sa, astfel încât aceste nivelurile de energie specifice apar ca benzi distincte în cadrul spectrului electromagnetic. Fiecare element are un spectru caracteristic care depinde de sarcina nucleară, subînvelișurile ocupate de electroni, interacțiunile electromagnetice dintre electroni și de alți factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de sarcina nucleară, subînvelișurile ocupate de electroni, interacțiunile electromagnetice dintre electroni și de alți factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care rămân legați de atom emit spontan această energie sub forma unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel inferior de energie. Astfel
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
electromagnetice dintre electroni și de alți factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care rămân legați de atom emit spontan această energie sub forma unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel inferior de energie. Astfel, atomii se comportă ca un filtru care formează
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
intensității și lățimii liniilor spectrale atomice permit identificarea compoziției și proprietăților fizice ale unei substanțe. Examinarea atentă a liniilor spectrale relevă că unele prezintă o divizare a . Acest lucru se întâmplă din cauza , care este o interacțiune între spin și mișcarea electronului cel mai exterior. Când un atom se află într-un câmp magnetic exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
exterior. Când un atom se află într-un câmp magnetic exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe linii spectrale. Prezența unui câmp electric extern
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe linii spectrale. Prezența unui câmp electric extern poate provoca un nivel comparabil de divizare și deplasare a liniilor spectrale prin modificarea nivelurilor de energie ale electronilor, un fenomen numit . Dacă
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe linii spectrale. Prezența unui câmp electric extern poate provoca un nivel comparabil de divizare și deplasare a liniilor spectrale prin modificarea nivelurilor de energie ale electronilor, un fenomen numit . Dacă un electron legat este într-o stare excitată, un foton care interacționează cu el și are energie corespunzătoare poate provoca o emisie stimulată a unui foton cu nivelul de energie potrivit. Pentru ca acest lucru să apară
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe linii spectrale. Prezența unui câmp electric extern poate provoca un nivel comparabil de divizare și deplasare a liniilor spectrale prin modificarea nivelurilor de energie ale electronilor, un fenomen numit . Dacă un electron legat este într-o stare excitată, un foton care interacționează cu el și are energie corespunzătoare poate provoca o emisie stimulată a unui foton cu nivelul de energie potrivit. Pentru ca acest lucru să apară, electronul trebuie să coboare la o
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
un fenomen numit . Dacă un electron legat este într-o stare excitată, un foton care interacționează cu el și are energie corespunzătoare poate provoca o emisie stimulată a unui foton cu nivelul de energie potrivit. Pentru ca acest lucru să apară, electronul trebuie să coboare la o stare de energie mai mică, astfel încât diferența de energie să fie aceeași cu energia de fotonului cu care interacționează. Fotonii emiși și fotonii care interacționează pornesc apoi în paralel și în fază; adică, modelele de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
frecvență îngustă. Valența este puterea de combinare a unui element. Aceasta este egală cu numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru legăturile care se formează între atomi care au un singur electron mai mult decât stratul exterior complet, și un altul căruia îi lipsește un electron pentru a-și completa ultimul strat, astfel cum
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]