3,359 matches
-
O cocioabă strălucitoare. Cocioabă, din cauza neîngrijirii, strălucitoare, datorită tablourilor. Nu, refuz să-ți descriu amănunțit acea înspăimântătoare dezordine, acele canapele și divanele desfundate, covoarele uzate sau scoase, parchetul ascuns sub un strat de praf și, în același timp, acea inexplicabilă eleganță care domina totul, în ciuda bietelor lor rochii pătate, greșit în cheiate și de o curățenie îndo ielnică. Nu știu prin ce stranie asociație de idei îmi vine în minte pen siunea Vauquer a lui Moș Goriot. Nici un fel de grijă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct de vedere vestimentar, bineîn țeles, decât pantofii scâlciați. Aici, aproape că nu mai contează, dar la Paris și în lumea capitalistă este ceva foarte important. Ia te uită unde zăcea arbitrul eleganței! M. 51/1950 I 5 noiembrie [1950], duminică Se apropie ziua ta, copila mea. A patra aniversare departe de mine. Îmi vine să strig: la ce bun să trăiesc, să mătur, să gătesc, dacă toate astea nu mai au nici un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mine sunt pantofii mei Christian Louboutin, care nici măcar nu se văd. Dar nu-mi pasă. Arăt exact așa cum îmi doresc să arăt. Ne-am fotografiat lângă cireșul înflorit și mami a plâns tot timpul cât i s-a aplicat machiajul Eleganță Văratică și acesta a trebuit să-i fie complet refăcut. Iar acum toată lumea a pornit deja spre biserică. Nu am mai rămas decât eu și tati. — Gata? mă întreabă, în momentul în care un Rolls-Royce alb oprește în fața casei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În cârciumi, nici În casele boierești. Într-o casă de boier fanariot din Bucureștii Începutului de veac XIX, anume „două țigance tinere și frumușele erau Însărcinate a turna prin pahare [...] vin și rachiu” <endnote id="(657, p. 99)"/>. Frumusețe și eleganță Documentele spun că, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, la Târnovo, țarul bulgar din dinastia Șișmanizilor Ivan Alexandru (1331-1371) a repudiat-o pe țarina Theodora (fiica domnului Țării Românești Basarab I) și a trimis-o la mănăstire, pentru a lua de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Bucovina și Moldova, Sulzer mai adaugă că „În majoritatea lor sunt Înstăriți” și că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre „splendoarea făpturilor de o desăvârșită eleganță și cu forme clasice”, indiferent dacă se referă la „românca, armeanca, grecoaica sau evreica” din Iași <endnote id="(299, pp. 120-121)"/>. Incendiul din 1711, care a pustiit ghetoul din Frankfurt pe Main, a fost perceput de evreii din oraș ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri similare se regăsesc și În alte locuri din Europa. Heinrich Heine vorbește despre eleganța deosebită a evreicelor din Germania medievală <endnote id="(367)"/>. La rândul său, descriind perfecțiunea fizică a evreicei Esther, Honoré de Balzac (Splendeurs et misères des courtisanes, 1838) susține că evreicele vin din „patria frumu seții” și că prin ele „s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate evreicele sunt urâte). H. Stahl Îi receptează pe locuitorii cartierului evreiesc al Bucureștiului cu o antipatie fățișă : „La ferestre sau În fața caselor, [...] stau evreicele gătite, cele tinere dezghețate, cochete, enervante ; cele bătrâne diforme de grăsime, cu mutre leneșe, obosite”. Eleganța lor este percepută ca un lux ostentativ : „Nu sunt neveste cu haine mai scumpe pe ele, cu mai multe inele la toate degetele, cu blănuri mai scumpe de astrahan veritabil iarna, decât evreicele. Te miri de unde scoate atâția bani pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu mai multe inele la toate degetele, cu blănuri mai scumpe de astrahan veritabil iarna, decât evreicele. Te miri de unde scoate atâția bani pentru luxul balabustei [...] evreul sărăcăcios și trist” <endnote id="(843, pp. 118 și 122)"/>. Despre frumusețea și eleganța fără seamăn a evreicelor scrie la superlativ și călătorul englez Thomas Coryat, În memoriile vizitei sale din 1607 În nord-estul Italiei : „[În sinagogile venețiene erau] multe femei evreice, unele dintre ele fiind mai frumoase decât orice altă femeie pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Malta (1589-1590). Ea este „frumoasă la Înfățișare” ca omonima sa biblică (I Samuel 25, 3). Spre deosebire de evreii așkenazi din Galiția, Bucovina, Moldova și Transilvania, cei din bazinul mediteranean erau, În marea lor majoritate, de „rit spaniol” (sefarzi). La frumusețea, eleganța și bogăția evreicelor sefarde - din București, de data aceasta - se referea cu superlative și Iuliu Barasch, la jumătatea secolului al XIX-lea : „Femeile [sefarde] au o frumusețe frapantă... Există un respect deosebit acordat femeilor. Soția este considerată ca o adevărată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576)"/>. După cum se vede, În urmă cu vreo două-trei secole, unul dintre elementele esențiale ale eleganței femeilor evreice (și nu numai) era mătasea. Or, În secolele XVII-XIX, mătasea naturală era foarte scumpă, fiind adusă din Orient sau de la marile iarmaroace occidentale (de exemplu, Leipzig/Lipsca, cu marfă importată de comercianții „lipscani”). Într-o listă de prețuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Constant și sigur de-a lungul tuturor vîrstelor, ritmul în care mîna așterne cuvintele îți evocă personalitatea corespondentului: un om moderat, comprehensiv, prevenitor; un om de „consonanțe sufletești”. Analiza lexicului (în care revin cuvinte ca „luminos”, „delicat”, „fin”, „afectuos”, „căldură”, „eleganță” etc.) întărește această impresie. Inconfundabilă sub toate aspectele, scrisoarea devine documentul de la care se poate începe un portret. Ajuns aci, mă încearcă îndoiala că, pe cel schițat acum, l-am început bine. Trebuia, poate, să spun, mai întîi, că Profesorul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și rîndurile pe care ai avut amabilitatea să mi le trimiți și pentru care îți mulțumesc călduros. Cît despre frumosul comentariu consacrat persoanei mele, trebuie să afirm că m-a mișcat comprehensiunea cu care ai subliniat exact - cu căldură și eleganță - ceea ce era de remarcat. Ca unul care n-am organizat niciodată publicitatea în jurul propriilor lucrări, sînt bucuros cînd cineva recunoaște în ele buna credință și probitatea intelectuală. Nu frecventez decît rareori redacțiile și editurile, nu din alt motiv, ci doar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu scrisorile lui Camilar. Bănuiesc ce interesante sunt după scrisorile cunoscute de mine către altcineva. N.B. Pe foaia alăturată încă un P.S. P.S. Deși potrivit discuției noastre de acum o lună și ceva, m am purtat cu și mai mare eleganță, „amicul” I. Const[antinescu] a ajuns unde presimțeam de multă vreme: m-a atacat și pe mine în public! (acum aproape 3 săptămîni). Nu i-am zis nimic deoarece a devenit mult prea arogant ca să se poată discuta cu el
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
spirit nobil (se simte un fior uman, o vibrație caldă, înaripată, în scrisul său, se simte afecțiunea, o anume distincție, un inviolabil respect pentru om) într-un stil îngrijit, ponderat, adecvat profilului inerent al lucrării, de o rară decență și eleganță, autorul reînvie figuri, grupări, școli științifice, astfel cartea sa putând servi ca un prețios punct de plecare pentru cercetătorii locali, ca un cert remediu împotriva uitării. Astfel, pe bună dreptate, într-o lume în care parcă tot mai mulți oameni
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și CHIRIAC, ION, Istoricul chirurgiei românești (III), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași2000-vol. 104, nr. 3, p. 161 -ANUAR CENTENAR I.M.F. Iași (1879-1979), p. 141, 153, 163 FILIPESCU, PUIU-FILIP (1935-2002) PROFESOR Dascăl de elită, de o aleasă distincție și eleganță în ținuta intelectuală, profesorul doctor Puiu-Filip Filipescu a continuat tradiția prestigioșilor dascăli ai Liceului Internat Costache Negruzzi din Iași, reprezentând un adevărat model. S-a născut la 18 iulie 1935, în comuna Burdusaci, județul Bacău, unde a urmat școala primară
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
afară, iar casa largă octogonală este casa de ceremonii. Jorge mă conduce prin grădină și îmi arătă cu mândrie parcele cu tot felul de plante medicinale. Grădina arăta mult mai puțin pedichiurat față de cea din Takiwasi și mă întreb dacă eleganța din Takiwasi este rezultatul influenței franceze sau a pasiunii grădinarului. Mergem într-un colț de grădină unde câteva liane șerpuiesc de-a lungul arborilor și recunosc forma inconfundabilă a Banisterios Caapi, ingredientul principal din ayahuasca. Jorge a format Soncco Wasi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pic mai bun pe vremea cînd făcea Cu mîinile curate, asta e din cauză că pe-atunci încerca să imite economia narativă a vechilor filme hollywoodiene. încă nu descoperise Frumosul. Acum are o idee clară despre Frumos (în cazul de față, despre eleganța Bucureștiului interbelic) și e la fel de infantilă ca ideea lui despre aventură. Deci nu, nu s a prostit pe parcurs ; n-a fost niciodată mult mai bun ca acum. Pur și simplu a avut noroc cu comunismul : pe vremea cînd n-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de satisfacerea nevoilor fiziologice devin aici detalii spectaculare, pentru că, la un film cu doi protagoniști (un el și o ea) prinși într-un lift, spectatorul chiar vrea să știe cum își fac nevoile lucrurile astea fac parte din entertainment. Apreciez eleganța lui Pintilei și a lui Dorobanțu de a se concentra pe entertainment de a nu încerca, de pildă, să ne vîndă liftul ca pe o metaforă a condiției umane. Rezultatul ar fi fost, probabil, găunos. Dar așa ajung la ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
au nici un cuvînt bun de spus despre cariera lui ulterioară, eu am impresia că parfumul de serie B al ultimelor lui filme e simpatic și i se potrivește, dar nu pot să nu mă întreb ce s a întîmplat cu eleganța formală demonstrată în filmul lui de debut, Shallow Grave. E ca și cum s ar fi molipsit de anarhismul eroilor săi din Trainspotting, de alergia lor la onorabilitate și disciplină și, oricît ar vrea (deși nu sînt sigur că vrea), nu mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
unii de alții, de sărbătoriți și de Dumnezeu. Mă întreb cum ar fi fost întâlnirea fără prezența dumnealui? Puținele cuvinte folosite pentru a descrie nunta de argint a familiei Turturică nu pot vorbi pe deplin despre abundența de flori, despre eleganța sălii, despre bunul gust cu care a fost pregătită masa și, nu în ultimul rând, despre nostalgica reîntoarcere în timp în istoria familiei prin intermediul imaginilor. Când întreaga familie și-a plecat capul în rugăciune, ca să mulțumească lui Dumnezeu pentru belșugul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Este vorba de un dandy de mahala, emfatic și limbut, care se comportă ca și cum s-ar adresa deopotrivă unei instanțe și unui auditoriu. Caragiale subliniază „aerul și manierele de mic impiegat” ale personajului, prin urmare un funcționar de rang mărunt. Eleganța, chiar dacă venită pe un fond de penurie, reclamă însă aspirațional un model, pe cel al dandy-ului, înarmat cu „mănuși ; țilindru ; floare-n piept ; baston subțire”. De obicei, trecem cu ușurință peste aceste detalii, însă ele au ponderea lor în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
panică ? Știm doar ceea ce ne spune îmbră- cămintea lui. La rândul său, adoptă semnalmentele vesti- mentare ale unui dandy : „umbla gătit, cu guler nou, cu țilindru, cu un baston de păr nodoros și cu mănuși - și dăduse și cu parfum”. Eleganța, ferchezuiala, scot în evi- dență un bărbat atent la detalii și nu neapărat nesigur pe el în spațiul social. Pe de altă parte, costumația constituie o replică modernă la carnavalesc. Mișu apare cum spune Mateiu Caragiale despre Pașadia în Craii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
detalii și nu neapărat nesigur pe el în spațiul social. Pe de altă parte, costumația constituie o replică modernă la carnavalesc. Mișu apare cum spune Mateiu Caragiale despre Pașadia în Craii de Curtea‑Veche, „ferchezuit la deznădejde”. Genul acesta de eleganță exce- sivă împinge costumația spre deghizament. Cel de-al doilea episod evoluează însă dramatic, apariția inopinată a lui Mitică luând prin surprindere cuplul de amanți determină o reacție promptă și neașteptată din partea lui Mișu care-l lovește pe rival cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]