4,139 matches
-
Vadim Tudor apar trei însem nări, toate din 2009. Contul @ebasescu, aparținând Elenei Băsescu, conține o însemnare, de pe la jumătatea lui 2009, ce anunță lansarea site ului wwww.ebasescu.ro (chiar așa, cu patru w-uri). Celălalt cont de Twitter al Elenei Băsescu nu conține nici o însem nare. Ioan Mircea Pașcu figurează și el pe Tweet your MEP, dar este complet inactiv pe Twitter, în timp ce contul de Twitter al celui de-al cincilea europarlamentar român de pe site, George Becali, pare a fi
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și oase, ci doar o figură alegorică. El personifică poezia, care nu e legată nici de timp, nici de loc și nici de vreo persoană“). I. Negoițescu dă fantasmalei ființe a lui Euphorion un substanțial trup cultural: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion s-au contopit spiritul grecesc apolinic (limitele, ordinea elină) și fausticul modern al europeanului, adică dinamismul, avântul nesăbuit“ (v. corespondența din Un roman epistolar). Definiția lui I. Negoițescu este una schilleriană, iar euforionismul, într-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de Gh.I.Năstase în prima etapă și amplificat de Ion Șandru în a doua etapă, beneficiază acum de o creștere evidentă a numărului de cadre: Veronica Giosu, C.Blaj, P.Poghirc, M.Apăvăloae, V.Nimigeanu, D.Chiriac, Cazimir Swizewski, temporar Elena Balaban și Iulia Văcărașu, în frunte cu prof.univ.emerit Ion Șandru și prof.univ.emerit. Al.Ungureanu membru al Academiei Române. Spre sfârșitul etapei, a început să se contureze și geografia mediului înconjurător, ce va deveni obiect de sine stătător până la nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
legătură. Ea este totuși făcută prin intermediul poetului respectiv, care a ajuns pe meleaguri tomisane cu un veac înainte de Christos, iar creația sa a intrat în panteonul spiritualității universale alături de cea a unor mari gânditori, ca Socrate sau Heraclit aparținând epocii elene, sau ca Lucretius sau Galenus din vechea Romă. Legătura este totuși căutată în contextul în care cunoașterea științifică psihologică nu ezită să-și caute trecutul ei îndepărtat în gândirea filosofilor antici și, contrar unor critici literari ca Tudor Vianu, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ultimele clipe ale vieții. Medalioane ale profesorului Alexandru Climescu au fost prezentate în cărțile: Personalități ieșene vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.122-124 ; O istorie a culturii ieșene în date, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, p. 376 ; Amintiri din Bibliotecă Seminarului Matematic din Iași de Dan I. Papuc, Editura Mirton - Timișoara, 2010, pp.66-67. Profesorul Dan Papuc, în calitate de fost student al lui Alexandru Climescu dar și în continuarea vieții universitare
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
doctorat ale unor ingineri. Medalioane ale lui Ștefaniei Ruscior au fost publicate în cărțile: PERSONALITĂȚI IEȘENE vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.280-281 ; O ISTORIE A CULTURII IEȘENE ÎN DATE, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, pp. 417-418. S-a pensionat în anul 1979, la vârsta de 60 de ani, după o rodnica activitate didactica și științifică de 37 de ani. Profesor univ. Dr. Ing. Ștefania Ruscior a decedat la 3
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
București 1981, p.107. Medalioane ale lui Viorel Murgescu au fost publicate în cărțile: PERSONALITĂȚI IEȘENE vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.230-231 ; O ISTORIE A CULTURII IEȘENE ÎN DATE, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, pp. 468-469 ; AMINTIRI DIN BIBLIOTECĂ SEMINARULUI MATEMATIC DIN IAȘI de Dan I. Papuc, Editura Mirton - Timișoara, 2010, pp.75-77. Viorel Murgescu a păstrat toată viața o profundă recunoștință foștilor săi profesori, iar pentru profesorul sau
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și în cel iudaic (v. Graham Anderson, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000, pp. 24-42). 422 În ultimă instanță, o atare "disonanță" rămâne o proprietate constitutivă a dialogului in general. V. în acest sens considerațiile edificatoare ale Elenei Dragoș: "dialogul se naște mai cu seamă din neconcordanța sau opoziția atitudinii propoziționale a participanților la dialog și trebuie să ducă la schimbarea universului de discurs al lui De [destinatarul - n.n.] într-o măsură în care dialogul să nu devină
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936), Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955) MEDIC Este una dintre personalitățile cele mai proeminente care au militat, au organizat și realizat actul istoric din 27 martie 1918 al Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. S-a născut în mai 1875, în satul Vaisal, județul Izmail, sat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
stins din viață la 25 octombrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Prin opera sa științifică și prin activitatea didactică, Constantin H. Budeanu s-a înscris printre reprezentanții de seamă ai științei și învățământului românesc. BUDEANU, ELENA (1916-1992) CHIMISTĂ Slujitoare a învățământului și a cercetării științifice ieșene, timp de aproape patru decenii, prof.univ.dr. Elena Budeanu s-a înscris printre personalitățile de seamă ale Universității Al.I.Cuza. Născută la 20 mai 1916, în Chișinău, Elena Budeanu a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a amplei și valoroasei sale activități, a fost aleasă ca membru al Academiei de Științe Medicale din România în anul 1993. Dr. Olga Zavate a trecut în neființă la 23 ianuarie 2000, fiind înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZUBATĂI-IONESCU, ELENA (1914-1986) MEDIC O personalitate distinctă, plină de viață și dăruire idealului de sănătate a semenilor, doctor Elena Ionescu a înnobilat cu prezența ei caldă lumea medicală a Iașului, slujind cu un devotament fără egal cauza medicinii, cauza binelui tuturor, atât
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pp. VII-XXIII. Berejan 2002/2005 = Silviu Berejan, B.P. Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș, Editura Eminescu, București, 1972. Brâncuș 1988 = Grigore Brâncuș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
R.G. Collingwood, The Idea of Nature, Oxford University Press, London Oxford New York, 1960. Collingwood 1946/1956 = R.G. Collingwood, The Idea of History [1946], Oxford University Press, London Oxford New York, 1956. Coseriu 1951/1999 = Eugenio Coseriu, Introducere în lingvistică, Traducere de Elenă Ardeleanu și Eugenia Bojoga, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Ediția a II-a, Editura Echinox, Cluj, 1999. Coseriu 1954/1967 = Eugenio Coseriu, Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje [1954], în Eugenio Coseriu, Teoría del lenguaje y lingüística general. Cinco
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pot admira acum camera și salonașul de oaspeți, salonul de recepție, cămara bufet și sufrageria în care domnitorul și soția Elena Cuza își primeau invitații. La etaj se află biblioteca, biroul, camerele de toaletă și dormitoarele lui Alexandru și ale Elenei Cuza, dar și camerele copiilor.
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
matematica și 9 licențiate în domeniul științelor sociale 122. Să mai spunem în acest context că am identificat patru studente originare din România și una din Transilvania, care au urmat o seama de cursuri la Universitatea Liberă. Este vorba de Elenă Niculescu (București), participanta la două examene succesive de candidatură pregătitoare pentru medicina (1898-1899 și 1899-1900), Ema și Olga Sakellarides (Iași), care au fost înscrise într-un program de candidatură în filosofie (1891-1892), Amelia Salmen (Târgoviște), ce ajungea chiar să dea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Trandafir / 125 Dobrescu, Aurel / 127, 128 Dontchilo, Ludmila / 127 Dragomirescu, Mihai / 170, 177 Dragomirescu, Radu / 61 Dragoslav / 170 Dreyfus, Alfred / 65 Dristoreanu, Constantin Alexandru / 61 Ducă, Ioan / 56 Duguit, Léon / 30 Dumitriu, Dimitrie / 56 Dumitru / 127 E Eftimiu, Victor / 170 Elenă Doamna / 176 Eminescu, Aglaia / 170 Eminescu, Didona / 170 Eminescu, Ecaterina / 161 Eminescu, Eugenia / 170 Eminescu, Gheorghe / 161, 169, 170 Eminescu, Hanibal / 161 Eminescu, Lelia-Sapho / 161 Eminescu, Natalia / 170 Eminescu, Raluca / 170 Eminescu, Matei / 134, 161, 192 Eminescu, Mihai / 13, 161
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
N Neaju, Nicolae / 84 Negoescu, Christu / 73, 75, 95 Nemetescu, Gheorghe / 62 Nenițescu, Dimitrie / 61, 64, 65, 73, 74, 95, 113, 188, 210 Nicolaescu, Constantin / 73 Nicolau, Dimitrie / 84 Nicolau, Mihail / 128, 129 Nicoleanu, Ioan / 57 Niculescu, Alexandru / 69 Niculescu, Elenă / 51, 52 Niculescu, Iosif (fondul) / 145 Nollet / 40 Nys / 30, 173 O Octors / 159 Olin, X. / 28 Ollănescu, Dimitrie C. / 56, 59, 95, 112, 189, 211 Oncu, Nicolae / 69, 70 Oreanu, Romulus / 69 Orleanu, Gheorghe / 61 P Pacu, Moise Nicolae
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Missir rămâne în istoria recentă a literaturii române "o cronică de tulburătoare autenticitate a primului război mondial". Ion Sângiorgiu apare ca "cel mai important germanist al nostru, precum și un important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mozaism. Trebuie menționată povestea cetății Skithopolis(orașul sciților sau Beth Skean în ebraică) din sudul Galileei care a fost atacată de mai multe ori de către fanaticii iu-dei fără a reuși să o cucerească și să aducă Neamurile scitice, arimine și elene din ea, cu sabia la sînul lui Iahwe Romanilor nu le venea a crede că primeau asemenea recunoștință din partea ivriților ce se bucurau de atîtea privilegii față de celelalte popoare ale imperiului. Împăratul Nero îl numește pe Vespasian să-i potolească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
străine, peste 47 % urmaseră cursurile Universității politice și de conducere, iar marea lor majoritate erau alese în organele conducătoare de partid 59. Promovarea în muncă a femeii trebuia să legitimeze ascensiunea în politică și clădirea unei pretinse pregătiri academice a Elenei Ceaușescu. Această promovare nu era însă decât o invenție menită să distragă atenția de la mizeria, sărăcia și neputința ce caracterizau viețile celor mai multe femei, pentru marea lor majoritate greutățile cotidiene cu care se confruntau fiind deosebit de mari. Ele nu aveau influență
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
timp mai scurtă. Procesul s-a desfășurat ca și cum conștiința colectivă îi atribuia ei un rol egal, dacă nu cumva mai important în evoluția spre dezastru a regimului comunist. Dar este această părere întemeiată? Nu cumva vina cea mai mare a Elenei Ceaușescu este cea de a fi fost femeie? La începutul anului 1990 circula formula puțin ridicolă "odioasa dictatură și sinistra lui soție", lapsus liguae ce desemna cuplul Ceaușescu. Probabil că autorul formulei dorise să spună "odiosul dictator", dar în cele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
singur domeniu, pe cel al personalului din domeniul universitar. "Angajările de asistenți, lectori, profesori la facultăți se făceau numai în urma aprobării Elenei Ceaușescu"16. S-ar putea spune că, foarte probabil, dacă regimul comunist ar fi supraviețuit, evoluția ascendentă a Elenei Ceaușescu ar fi continuat, ceea ce ar justifica impresia colectivă a unui rol nefast. Dar ea își păstra funcția de director al Institutului de cercetări chimice și se agăța și de poziția de savantă. Cu ocazia vizitelor oficiale în străinătate dorea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
impresia lăsată de această femeie să poată fi asociată imaginii unei alte persoane de sex feminin, în prezent. Amintirea vagă a unei comuniste însetată de putere și vândută Moscovei, deci "rea", a permis, într-un context patriarhal, ca mai retrasa Elena Ceaușescu să-i ia locul. Faptul că ultima era percepută ca o impostoare a facilitat, probabil, această atribuire, ca și cum i se găsea, în sfârșit locul cuvenit. Ca și Ana Pauker, Elena Ceaușescu poate fi considerată o victimă, dar nu a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
salvatoare este temeneaua în fața centrului, reprezentat atunci de familia Ceaușescu. Toți care au de protejat averi sau au de capitalizat sume ori nume procedează astfel. La fel procedează și Florescu. Se simte un ales al sorții când află despre preferințele Elenei Ceaușescu în materie de cafea. Tovarășa alesese cafeaua Avedis, îl alesese deci pe Florescu. Răbdător, urmărindu-și interesele pe termen mediu și lung, și promovând o politică foarte prudentă în raport cu clientul. Un client care aștepta la coadă este revoltat să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]