4,879 matches
-
căsătorită, a abuzat sexual de elevul pe care-l medita. Elevul a murit, după ce a căzut pe geamul locuinței profesoarei. Pedeapsa pentru profesoară a fost desfacerea contractului de muncă. - Un profesor (căsătorit, avea și un copil) a abuzat sexual de eleva lui, sub pretextul că o iubește. A apărut la TV, să-și susțină aventura amoroasă, cu speranța că, soția lui văzându-l, va divorța.Un profesor universitar din Timișoara a fost filmat și prezentat la TV, cum s-a dezbrăcat
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ale marketingului, căci în rest au de toate. Această politică agricolă inedită se traduce apoi în ceea ce vedem : nu prea avem adevărați mici producători, nici produsele de pe piață nu sînt totdeauna tocmai tradiționale, dar avem niște tîrguri !... Practica lucidității Majoritatea elevelor și elevilor veniți la concurs purtau costum național. Unii l-au purtat în permanență, alții numai la solemnități. Pe unii îi vedeai mereu în portul lor de acasă, în costumul lor regional, pe străzile capitalei ; alții au ținut să poarte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de o femeie matură trebuie să fie visul oricărui puști. Dar cu mine e altceva. Ea mă interesează mai puțin ca inițiatoare în erotism, cât pur și simplu ca suflet și gândire și memorie de femeie coaptă, de femeie adevărată. Elevele sau studentele nu sânt de cele mai multe ori, decât niște mâțe închipuite, învăluite, e drept, în lumina de ambră a ochilor și într-un fel de nonconformism năuc. Fără trecut, sau fără să și-l conștientizeze încă, anexe de discotecă al
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în costume din secolul trecut, domnii cu mustăți nesfârșite și țilindru pe cap, doamnele în rochii lungi, cu funde mari în turnură și pălării legate sub bărbie cu panglici, militari cu sabie la brâu sau proptiți în puști cu baionetă, eleve de pension făcând gropițe în obraji, cu bucle-cîrnăciori lângă urechi, juni ofticoși cântând la violoncel. "Vorbești de bomba atomică? De distrugerea în masă? Uite ce-ți răspund. Privește acest album cu fotografii vechi, din secolul trecut. El cuprinde răspunsul meu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lumea că suferă, venea în fiecare seară la cafenea, întovărășit de un grup gălăgios de fete tinere. Antim înălțase din umeri și făcu cu brațul stâng un gest vag, de plictiseală și resemnare. - Sunt cam obosit, îi spuse. E o elevă de-a mea... Fata înainta tot atât de sigură, grăbind pasul, căci zărise o masă liberă în fund, într-un colț retras. - Bravo, Maestre! se auzi din nou strigat. Să știi că te prinde bine... - E o elevă de-a mea, răspunse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îi spuse. E o elevă de-a mea... Fata înainta tot atât de sigură, grăbind pasul, căci zărise o masă liberă în fund, într-un colț retras. - Bravo, Maestre! se auzi din nou strigat. Să știi că te prinde bine... - E o elevă de-a mea, răspunse cu un zâmbet amar. Ultima mea elevă. O să auziți curând despre ea... Când se așezară, unul în fața altuia, Maria îi luă repede mâna între mâinile ei și-i șopti: - Vă mulțumesc, Maestre. Vă mulțumesc pentru tot
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sigură, grăbind pasul, căci zărise o masă liberă în fund, într-un colț retras. - Bravo, Maestre! se auzi din nou strigat. Să știi că te prinde bine... - E o elevă de-a mea, răspunse cu un zâmbet amar. Ultima mea elevă. O să auziți curând despre ea... Când se așezară, unul în fața altuia, Maria îi luă repede mâna între mâinile ei și-i șopti: - Vă mulțumesc, Maestre. Vă mulțumesc pentru tot. Își retrase încet mâna și, întorcînd capul, făcu semn chelnerului. - Nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
avut odată... Ieronim pășea drept, cu fruntea sus, zâmbind, dar în fața Măriei se plecă și, cu o exagerată politețe, îi sărută mâna. - Sărută-i amândouă mâinile, adăugă Antim, căci este o foarte mare artistă. Maria Daria Maria, de azi înainte eleva mea, dar elevă numai cu numele, căci m-a întrecut înainte de a mă cunoaște... - Maestre..., începu încurcată Maria. - Și este, evident, străină. Părinții ei sunt din provincie. Când am cunoscut-o, astă-seară, mă tot întrebam ce revelație îmi va face
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Și copacii vechi, care ar mai împrospăta aerul plin de praf, copacii vechi, fără niciun motiv îi taie. Și, dacă te uiți în lumină și foarte atent, și oamenii sunt urâți, dar lor nu le pasă. Cândva, probabil eram încă elevă de liceu, am citit o povestire într-o revistă. Acțiunea se petrecea la Balcic, pe plajă. Acțiune, de fapt, nu prea era. Erau numai stările sufletești ale unui personaj. De fapt, nici pe el nu mi l mai aduc aminte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
condițiile în care tramvaiele se reduc tot timpul și sunt supraaglomerate, iar trăsurile și automobilele particulare nu numai foarte greu de obținut, dar putând fi rechiziționate în orișice clipă și trimise spre Turtucaia ! Cum pot eu, ca tutore, autoriza unei eleve o plimbare atât de departe de casă, în asemenea condiții ? Ialomițeanu a rămas până la sfârșit în linia comportării lui obișnuite, deși trebuie să fi observat că nu i-am lansat nicio invitație acasă la noi, ceea ce este o premieră. Aș
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai o oprea, mai îi dădea iară drumu, era și fete cu ei, ba una, ba alta, așa a venit ș-aia d-a luat-o Tudor de nevastă la urmă. Anca. O mâță nemâncată, când a venit mai era elevă, mi-a spus chiar madam Ioaniu că familia ei avusese niște probleme, mai cum avusese și ei, și se întreba madam Ioaniu, adică o fi știut mă-sa la fata asta unde vine ? Adică la un băiat ? Da ei era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doamna T.V cat și studenta Costea Gina sunt de aceeași părere, că tinerii de astăzi au preocupări diverse și multe moduri în care să-și petreacă Sărbătorile, nefiind prea interesați de respectarea tradițiilor. Au mai fost intervievate și două eleve de 14 ani din satul Protopopești, ai căror părinți sunt plecați în străinătate, de Paște, acestea, împreună cu frații sau surorile și cu bunicii care au grijă de toți, merg la Biserică, apoi mănâncă împreună. După aceasta, fiecare este liber să
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
ar fi pasca și cozonacul. Acestea nu le prea poți face în fiecare zi. Restul le faci când vrei. Interviu luat persoanelor de la spitalul Vaslui, Secția Pediatrie, salonul 11, pe 4 martie 2008 1. Bartolomei Ștefania, 14 ani, sat Protopopești, elevă în clasa a VIIIa. Părinții mei sunt plecați în străinătate de foarte mulți ai. Au mai venit în tara, dar niciodată de Paști pentru a putea lua masa cu toata familia așa cum se cuvine. Căci pentru mine, atât Paștele, cât
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
vrea. Frații mei merg la joacă, bunica iese la poartă pentru a sta de vorbă cu celelalte femei, iar eu merg cu fetele să ne plimbăm, să ascultăm muzică, sau să jucăm ceva. 2. Militaru Mădălina, 14 ani, sat Poienești, elevă în clasa a VIII-a. Și părinții mei sunt plecați. Așa că de Paști, eu și sora mea venim la discotecă în Vaslui. 3. Pruniac Dana, 32 ani, Vaslui De Paști, se adună toată familia, bunici, nepoți, veri, și luăm masa
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
își schimbau uniformele înainte sau după jocurile sportive. Jocurile însă se terminaseră mai de mult, Hattie se schimbase, își luase ceaiul și acum ar fi trebuit să se găsească în sala de pregătire a lecțiilor. Totuși, cum se număra printre elevele cele mai mari, și acesta era ultimul ei semestru de școală, Hattie, deși respectase întotdeauna cu strictețe regulamentul pe care-l găsea destul de rațional, simțea că-și mai poate și ea permite să-și facă un chef. În primii ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
apartament din nordul Londrei, unde Emma, Tom și Hattie sunt vizitatori foarte frecvenți. Una dintre problemele majore ale lui Emma s-a soluționat de la sine prin dispariția domnului Hanway, profesorul de canto, care a fugit în Italia cu una dintre elevele sale. Emma a primit cu mare ușurare scrisoarea lui de scuze. (Din scrisoare reiese că domnul Hanway își imagina că Emma este profund și inconsolabil dependent de el; iată ce greșite înțelegeri pot exista între oameni care se privesc, ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mama ta? A mai spus că ai o față plăcută. Și ai fost de acord și cu asta? Da, bineînțeles! Dar despre școală n-a întrebat nimic mama ta? Ce să-ntrebe despre școală? Așa, în general, ce fel de elevă am fost. Sau chestiile astea n-o interesează? Nu știu... Nu, n-a întrebat. Nu știu dacă în general o interesează sau nu. Dar dacă ar fi întrebat, i-ai fi spus? Ce să-i spun? Că n-am prea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mai scrie astăzi. Târziu, foarte târziu, cinematografia românească a realizat un film dedicat eroinei: „Baladă pentru Măriuca”. Un film emoționant, mai ales prin mesajul patriotic transmis. în acel film, rolul copilei Maria Zaharia a fost interpretat deosebit de convingător de o elevă din satul Mânjești, județul Iași. Fiica învățătorilor Hudescu. La maturitate, Brândușa Hudescu nu s-a făcut artistă, ci profesoară. în mod sigur, ea a cultivat în conștiința elevilor și sentimentul patriotic. Iat-o pe micuța Măriuca ÎBrândușaă într-o scenă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
Daniela Andreea Guțan Elevă în clasa a -VIII -a la Liceul Teoretic ”Neagoe Basarab” din Oltenița. Publică poezie încă din clasa a -III- a , când învățătoarea sa a remarcat-o și i-a publicat versuri în revista școlii. A debutat la Cenaclul radiofonic Tv
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93444]
-
școlărițe îmi făceau ochi dulci., Nu prea trăgeam foloase de pe urma acestor atenții, pentru că, la drept vorbind, nu-mi plăcea să mă încurc cu fete de școală, știind că-mi voi pierde vremea degeaba. M-am legat numai de una, Ninon, elevă într-a VIl-a, frumoasă și zglobie, de care era îndrăgostit tot liceul. Poate tocmai acest lucru m-a împins să-i fac curte, fiindcă ― altminteri, nu mă simțeam atras de ea. Am vrut să mi-o fac amantă, dar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Teodoru pe timpul guvernului Ion Antonescu, care cerea acest lucru. Am mai cunoscut un ofițer aviator, Ivancinco Nicolae, Colea, care avea o verișoară de-o frumusețe rară, dar pe care tatăl n-o lăsa să vorbească mai cu nimeni. Mai erau elevele de școală normală Locvinov Matrona și Smirnov. De asemenea Fenea Carà, elevă de liceu, care îmi făcea scrisori de dragoste și le punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
un ofițer aviator, Ivancinco Nicolae, Colea, care avea o verișoară de-o frumusețe rară, dar pe care tatăl n-o lăsa să vorbească mai cu nimeni. Mai erau elevele de școală normală Locvinov Matrona și Smirnov. De asemenea Fenea Carà, elevă de liceu, care îmi făcea scrisori de dragoste și le punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
directorul școlii, era omul datoriei și-i respecta pe cei harnici și conștiincioși. Asta vedea el la mine, dar poate mai era ceva, și uite ce cred: spuneam că erau două fete la școala normală din Galați, una, Sâbev, o elevă strălucită la învățătură, dar urâțică, aproape urâtă de tot. A doua era Locvinov Matrona care era orfană de tată. Fusese îndrumată de către inimosul Iancu Antoniu să urmeze școala normală și ea l-a ascultat. Atunci trăia tatăl ei. Fata ajunsese
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le punea sub pernă. Mai bine mi-ar fi pus medicamente fiindcă am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
In fine, am plecat vesel spre Ismail cu vaporul de zi. În port mă aștepta buna prietenă Sașa. Dar apropo de fete și de tinerețe, amândouă la un loc sunt amintiri de mare preț. Am vorbit mult cu Vitea Covalenco, elevă în clasa a VII-a de liceu. Treceam zilnic pe la fereastra ei, aproape doi ani, sporovăind cu folos literatură, istorie, muzică. Am auzit că s-ar fi măritat cu un medic militar sovietic. O altă fată, cu care am purtat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]