KorAP: Find »[drukola/base=elită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...117 118 119 ...546 >

13,637 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

și-au pierdut prestigiul: ele nu mai sînt iubite, ele exprimă exilul, reacțiunea. Noile pături sociale ridicate în cei patruzeci de ani de comunism nu doresc restaurarea vechiului regim. Îmbogățiții de după 1989 nu s-au constituit nici într-o nouă elită, nici într-o nouă clasă de mijloc. Ei sînt definiți ca bogați, în timp ce banul, ca unică finalitate, nu structurează o societate. Îndemnul anilor 1990-1995 "îmbogățiți-vă!" nu umple vidul politic rămas în urma evacuării construcțiilor ideologice anterioare. La întrebarea "Ce-i

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului istoriei și avatarurilor actualității se mai explică și prin stratificări sociale care exprimă interese specifice. Paradoxal, elitele vechiului regim s-au convertit la economia de piață în măsura în care, pînă în prezent, această formă de economie, departe de a le zdruncina, a făcut confortabilă situarea lor economică. În România, ca și în alte părți, conducătorii de ieri au pus

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cu mizeria și cu subdezvoltarea sau, mai curînd, cu îmbogățirea egoistă de pe urma pămîntului, în mod constant, în ciuda pasivității țărănimii sensibile la tot felul de propagande. Echilibrul între mistica națională țărănească și practica politică poporanistă este, prin urmare, precar; presupune ca elitele să se mobilizeze, să facă dintr-un popor de țărani ceea ce acesta ar trebui să fie. România trăiește de mai bine de o sută de ani o mobilizare permanentă în favoarea pedagogiei și propagandei, obstrucționînd ființa națiunii, țăranul. Abia după un

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
De fapt, teama de provincialism a condus dintotdeauna la denigrare. În secolul al XIX-lea, dar și în secolul al XX-lea, atenția acordată privirii Occidentului în problema construirii identității românești este esențială. Soarta românilor depinde de strategiile externe. Obiectivul elitelor politice și culturale occidentale este să convingă puterile că există o identitate românească asemănătoare modelelor propuse de acestea. Dacă mai există nepotriviri, acestea sînt prezentate ca provizorii, de tranziție; nu este vorba de un alt destin, ci de o întîrziere

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
spațiu care justifică dreptul de existență a națiunii române, la ceasul cînd naționalitățile se definesc ca națiuni, ca state-națiuni, adică în perioada secolelor XVIII-XX. DRAMA ISTORIEI ROMÂNEȘTI Drama istoriei românești este că aceasta se găsește confruntată cu istoria maghiară. Drama elitelor românești care intră la sfîrșitul secolului al XVIII-lea în sfera de influențn a romantismului german este că acestea se lovesc de elitele maghiare germanizate. Drama celor două istorii este că ele își revendică același spațiu originar, Transilvania. Maghiarii sînt

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
XVIII-XX. DRAMA ISTORIEI ROMÂNEȘTI Drama istoriei românești este că aceasta se găsește confruntată cu istoria maghiară. Drama elitelor românești care intră la sfîrșitul secolului al XVIII-lea în sfera de influențn a romantismului german este că acestea se lovesc de elitele maghiare germanizate. Drama celor două istorii este că ele își revendică același spațiu originar, Transilvania. Maghiarii sînt cuceritorii bazinului carpatic la sfîrșitul secolului al IX-lea. Istoriografia maghiară contemporană arată, într-o voluminoasă istorie a Transilvaniei, editată în traducere franceză

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-lea, dinastia stinsă a lui Bogdan, inaugurează o nouă diplomație, rămînînd fidelă Poloniei. Această alianță deschide o perioadă de pace cu turcii și transformă Moldova într-un spațiu de influență poloneză: boierii sînt vasali regilor Poloniei, cumpără pămînturi în Polonia, elitele moldave se formează în mediu iezuit, iezuiții avînd, prin 1640, un colegiu la Iași. De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii moldoveni, Ureche și Miron Costin ultimul scriind în poloneză trimit

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
a unei istorii planificate? Bizanțul reprezintă o cale captivantă, dar Bizanțul, impus spațiului românesc, este discutabil și controversat. Ce se poate face, în același spațiu, cu întrepătrunderile contrarii ale catolicismului și ale Reformei? Aceste ciocniri cu Ungaria, cu Polonia, circulația elitelor, autorii de cronici care fac drumul memoriei coerent, toate acestea rup frontierele identitare și infirmă o potrivire reconstruită a posteriori între romanitate, ortodoxie și moștenirea bizantină. Citirea ecuației România = ortodoxie își găsește funcția în continuarea relațiilor româno-ungare. În secolul al

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi se vor bate și vor încerca să-și păstreze pămînturile și titlurile nobiliare. Acolo unde elita oficială nu mai este nici românească, nici ortodoxă, ei vor constitui o elită neoficială. Însă pentru Roma, Țara Românească, Moldova și românii din Transilvania intră în orbita misiunii. Acțiunea lui Barthélemy d'Alverne din timpul lui Ludovic de Anjou este

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi se vor bate și vor încerca să-și păstreze pămînturile și titlurile nobiliare. Acolo unde elita oficială nu mai este nici românească, nici ortodoxă, ei vor constitui o elită neoficială. Însă pentru Roma, Țara Românească, Moldova și românii din Transilvania intră în orbita misiunii. Acțiunea lui Barthélemy d'Alverne din timpul lui Ludovic de Anjou este o mărturie în acest sens. După acest misionar, trebuie distrusă schisma de pe pămînturile

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cel Mare, al convertirii maghiarilor sub regimul lui Ștefan. Aceste episoade de violență îl determină pe istoricul Papacostea să declare: "Făcînd din religia catolică un criteriu principal al fidelității feudale, Ludovic de Anjou a legalizat excluderea poporului român și a elitelor sale din viața politică a Transilvaniei". Relația de beligerantă, confesională și socială, nu este unica modalitate a contactelor ortodoxie/catolicism. Ultimul i-a atras pe unii domnitori ai Moldovei Petru Mușat, Alexandru cel Bun mai tîrziu -, catolicismul alimentînd conștiința că

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
pe unii domnitori ai Moldovei Petru Mușat, Alexandru cel Bun mai tîrziu -, catolicismul alimentînd conștiința că românii își au propriile origini. Raportul privilegiat al Moldovei cu Polonia din secolele XVI-XVII implică o circulație culturală esențială și antrenează un du-te-vino al elitelor între marile centre poloneze și moldave. Biografiile marilor cronicari ilustrează această întrepătrundere. Aceste acțiuni sînt simfonice și mărturisesc complexitatea căilor fondate pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o alianță nisă, după ce Polonia decepționase din cauza ambițiilor sale hegemonice. Nobilii Moldovei află o Rusie în plină efervescență ideologică, o Rusie ale cărei elite sînt sensibile la strălucirea Ucrainei și Kievului. Grigore Ureche și Miron Costin sînt oameni ai spațiului polono-moldav, Dimitrie Cantemir intră fără opreliști în sfera rusă. Primul aparține grupului de boieri ai Moldovei. Făcînd parte dintr-o familie din mica nobilime

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
percepută ca depinzînd de o forță, de o putere europeană sau de o putere nisă. Dezbaterea rămîne, în acest sens, deschisă. Ce voia și ce putea înfăptui Petru cel Mare? Incertitudinea conduce la gradul de occidentalizare a conștiinței politice a elitelor ruse. Țarul își afirmă puterea prin victoria din 1709, de la Poltava, împotriva suedezilor. Numeroși boieri moldoveni se angajează în armata sa pentru a lupta cu turcii, iar rușii construiesc un pod peste Nistru, avansînd în Moldova. Sînt însă decimați de

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Ca urmare, în secolul ai XVII-lea, politicile culturale ale lui Vasile Lupu în Moldova și Matei Basarab în Țara Românească se află în dezacord. Moldova lui Vasile Lupu optează pentru cultura greacă, Țara Românească se dorește antigreacă și antistrăină. Elitele moldave tind spre o protecție ucraineană (ruteană), dar această referință este complexă, este ortodoxă și deschisă lumii culturii occidentale. Discursul elitelor este alimentat de un umanism clasic și de convingerea specificității. Acest dublu caracter definește, în același timp, apartenența maeștrilor

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
se află în dezacord. Moldova lui Vasile Lupu optează pentru cultura greacă, Țara Românească se dorește antigreacă și antistrăină. Elitele moldave tind spre o protecție ucraineană (ruteană), dar această referință este complexă, este ortodoxă și deschisă lumii culturii occidentale. Discursul elitelor este alimentat de un umanism clasic și de convingerea specificității. Acest dublu caracter definește, în același timp, apartenența maeștrilor gîndirii din Școala Ardeleană, care navighează între un "da" pentru Roma și pentru Habsburgi și un "nu", exprimat în surdină, ca

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
privilegiile și a menține o tradiție bazată pe respectul unei anumite autonomii a administrației nobiliare românești. În secolul al XV-lea, țăranii aserviți se răscoală violent, supraviețuind apoi ca uniune a șerbilor de Transilvania, în afara oricărei recunoașteri ca națiune însă. Elitele românești sînt slab atinse de ampla difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
și dezaprobare. Propunerea de unire a Bisericii ortodoxe cu Roma, gest politic și religios, vine de la împărat. Imperiul, devenit moștenitorul tradiției politice ungare din Evul Mediu, încearcă să adune o populație românească marginalizată în întregime și să impună Contra-Reforma, integrînd elitele ortodoxe în centrul roman. Acest gest reprezintă un fel de a schița o frontieră între Imperiul habsburgic, care include Transilvania, și principatele Moldova și Țara Românească. El traduce, fără îndoială, și o voință rațională și estetică de a uniformiza modurile

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
însă ea eliberează, afectînd ordinea nobiliară instituită de privilegiații maghiari, secui și sași. Rezistența unei părți a ortodocșilor exprimă mai curînd o nouă libertate a alegerii. Se decid devotamentul și obligațiile care apar de aici. Acest devotament este negociabil. Mișcarea elitelor care decurge din evenimentele de la 1697-1701 implică o transformare a mentalităților transilvane românești, conferind un nou drept la acțiune și sensibilizînd puterea imperială la mișcările populare. Primele mutații sînt lente, esențial culturale și susțin politica Vienei și a iezuiților care

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
EI adresează Dietei Transilvaniei și Curții din Viena o serie de petiții, în care se exprimă voința de a aplica egalitatea drepturilor anunțată în diplomele lui Leopold și luminează calea reflecției asupra ideii de națiune. Aceasta este reprezentată cînd de elitele clericale uniate, cînd de totalitatea poporului român în mod nedrept asuprit, deși ponderea sa numerică contribuie cel mai mult la bogăția imperiului. Modernitatea acestui demers rezidă în articularea operată între o cunoaștere a originilor latine și a continuității daco-romane a

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
adună pe români. Succesorii lui Klein, Pavel Petru Aron și Grigore Maior, militează în acest sens. În 1750, la Blaj, echipa uniată publică Floarea Adevărului, lucrare destinată să prezinte și să apere cele patru puncte ale unirii. La nivelul unei elite luminate, în Transilvania anului 1750, se pun problemele națiunii, ale justiției, ale educației într-un climat de pluralitate identitară, care caracterizează în aceeași epocă dezvoltarea Moldovei și a Țării Românești. Marea diferență rezidă în apartenența Transilvaniei la un Imperiu habsburgic

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
scapă de Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut și îndreptat ar prefigura, în 1789, idealurile de la 1848. Pe de o parte, se insistă asupra nefericirii popoarelor, pe de alta, asupra inițiativelor moderniste ale elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor indigeni care iau parte la administrație și își păstrează averea pămîntească. Aceste conflicte sînt anterioare secolului al XVIII-lea și s-au născut din imigrația greacă, dar și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
puternică încă de la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Aceste conflicte provin din concepțiile divergente ale aristocrației. Pe cînd fanarioții sînt o nobilime de serviciu, boierii români se consideră ereditari. Fanarioții se plîng de conservatorismul elitelor locale. Opoziția față de fanarioți îi împinge pe boieri să comploteze, făcînd apel la Viena și Sankt-Petersburg. De partea lor, fanarioții intră în competiție unii împotriva celorlalți pentru a obține favorurile Porții. Îi motivează în cursa administrării Principatelor mize enorme în

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
care se modernizează el însuși. Învățații români și greci din Moldova și Țara Românească și din Constantinopol frecventează universitățile de la Padova și dacă nostalgia îi duce încă spre prestigiul și ceremonialul bizantin, actualitatea îi conduce spre o modernitate decisă de elite și împărțită cu imperiile vecine. "Fanarioții, scrie în 1980 istoricul român Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și țările române". Unii analiști consideră că aceștia nu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]