3,224 matches
-
În același timp, această entitate lingvistică constă din patru limbi standard aparte, care formează tot atâtea limbi "ausbau", fiecare având statut de limbă oficială: În prima jumătate a secolului al XIX-lea, epocă a romantismului și totodată a tendințelor de emancipare națională în Europa, apare ideea statului unei națiuni unice, cu o limbă unică. Aceasta se manifestă și la sârbi și la croați, care trăiesc sub stăpâniri străine. Teza dominantă a doritorilor de libertate națională este că indiferent de apartenența religioasă
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
îmbină inspirația anacreontică, în maniera poeziei galante aparținând clasicismului decadent francez, cu lirica lăutărească a timpului. Scrisorile lui Conachi către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza și către mitropolitul Veniamin Costache conțin unele idei înaintate cu privire la problemele cultivării limbii române și ale emancipării culturale a țării. A făcut și unele traduceri din literatura franceză.
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
schimbat soarta unor națiuni. Pentru români au fost transmise Diplomele Leopoldine de organizare administrativă și religioasă a Transilvaniei (1691, 1699, 1701), Patenta Imperială de desființare a iobăgiei (1785), revocată câțiva ani mai târziu (1790), aici s-au respins Suplexurile de emancipare națională (1744, 1791) și apoi celelalte memorii (Pronunciamentul de la Blaj, 1868, Memorandumul, 1892), aici s-a hotărât soarta unor mari apărători ai neamului românesc (Inochentie Micu, Horia, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Andrei Șaguna, Vasile Lucaciu, Ioan
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ca avocat în baroul Timișorean. În perioada în care Timișoara făcea parte din Austro-Ungaria a făcut parte din Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania, iar din 1926 din Partidul Național-Țărănesc, rezultat din fuziunea cu Partidul Țărănesc. considera că la emanciparea românilor bănățeni cultura juca un rol foarte important, iar aceasta nu se putea face fără bani. Ca urmare a sponsorizat biserica și școala. Înainte de 1918 a militat pentru păstrarea autonomiei școlilor confesionale românești și a Bisericii Ortodoxe Române iar ulterior
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
parte emancipați, au jucat un rol important. Activitățile de eliberare națională s-au reluat în 1860-1861; la marile demonstrații din Varșovia, forțele rusești au tras în manifestanți și au ucis numeroși civili. Facțiunea „roșie” (de stânga) a conspirației, care promova emanciparea țărănimii și coopera cu revoluționarii ruși, s-a implicat în pregătiri imediate pentru o revoltă națională. „Albii”, facțiunea de dreapta, înclina spre cooperarea cu autoritățile rusești, simultan cu propuneri pentru reforme parțiale. Pentru a neutraliza potențialul uman al roșiilor, Aleksander
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
1863 până în primăvara lui 1864, când Romuald Traugutt, ultimul comandant suprem al insurgenței, a fost capturat de către poliția țaristă. La 2 martie 1864, autoritățile ruse — obligate de revoltă să concureze pentru loialitatea țărănimii poloneze — a publicat oficial un decret de emancipare a țăranilor din Regat, în linie cu proclamația anterioară a insurgenților de reformă agrară. Aceasta a creat condițiile necesare dezvoltării sistemului capitalist în Polonia centrală. În momentul când polonezii au conștientizat inutilitatea rezistenței armate fără susținere din exterior, diferitele segmente
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Central and Eastern Europe" (2003), "Drumul către autonomie. Teorii politice feministe" (2004), coautoare a volumului destinate domeniului științe politice: "România. Starea de fapt" (1997), cu Vladimir Pasti și Cornel Codiță, co-editoare a unor volume printre care științe politice: "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" (împreună cu Maria Bucur, 2002), "Ideologii politice actuale" (2012) și în studii de gen: "Lexicon feminist" (2002). Este autoare a volumelor de publicistică: "Neprețuitele femei" (2006), " Dincolo de îngeri și draci. Etica în politica românească" "("2007) și a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
ca rezultat al impunerii unei legislații sensibile la gen din Centrul și Estul Europei prin prisma autorității actorilor politici internaționali, în special cei europeni (FMI, Banca Mondială, NATO), înainte ca actorii politici locali să recunoască această nevoie; o strategie a emancipării impusă de sus, care acoperă slăbiciunile unei societăți postcomuniste. Ea dezvoltă analiza comparativă a cadrelor teoretice ale feminismului politic, analiza relațiilor de gen în comunism și postcomunism, democrația neliberală (electoralistă) prin publicațiile științifice și conferințele internaționale. O serie de idei
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
asemenea a implementat proiecte de politici de gen în educație pentru Ministerul Educației. A coordonat, "Barometrul de gen," împreună cu Renate Weber (2000), prima cercetare națională referitoare la percepțiile relațiilor și rolurilor de gen în societatea românească. A editat "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" cu Maria Bucur (2002), "Nașterea. Istorii trăite", cu Otilia Dragomir (2010) și volumul "Mișcări" "feministe și ecologiste în România" (2015). Ea a coordonat cercetări pe tematica: gen și educație, gen și politică, gen și cetățenie, femeile
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
tins să fie omogen și în general axat pe drepturile, libertățile și autonomia femeilor de lipsa de intersecționalitate a acestuia cu etnia, clasa sau orientarea sexuală a femeilor. De asemenea, profesionalizarea și ONG-izarea mișcării și de accentuarea ajutorării și nu emancipării femeilor și lipsa de contact cu femeile pe care le reprezintă este o altă critică. Mihaela Miroiu răspunde acestor critici în același volum destinat analizei mișcărilor feministe și ecologiste din România, precum și implicit criticilor internaționale în studiul “On Women, Feminism
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
o orienteze spre unul dintre cele mai fructuoase capitole ale creației sale: - elaborarea celebrului ciclu de sculpturi decorativ-monumentale cu denumirea de Nane. În acest ciclu destul de marcant prin figuri burlesce și pline de viață, se sintetizează temele maternității și a emancipării femeii. De la mijlocul anilor '60 Niki S. Ph. se mai ocupă de grafică și film care-i confirmă libertate fantezistică pe care avea să o aplice în marele sale proiecte de amenajare artistică a unor imense grădini și parcuri publice
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
î-și concepuse ciclul Nanelor încă nu știa despre existența celebrei matroane preistorice Venus din Willendorf 15 ca temă și aspect lucrările ei accentuiază la fel funcția de bază și rostul femeei-mame; tema fertilității, în sfîrșit acea a triumfului ideii emancipării femeii în societate. În 1966 la invitația conducerii Muzeului de artă Modernă din Stockholm Nike de Saint Phalle purcede la realizarea celui mai important proiect legat de tema Nanelor. E vorba despre statuia monumentală cu titlul de „Hon“ („Dânsa“) din
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
Universului, cum rezultă din legile fizicii, ci și ca urmare a rolului nefast pe care l-a avut credința religiosă în evoluția socială a lumii, și, în particular al Statelor Unite ale Americii. Weinberg consideră, că creștinismul a încurajat robia, tergiversând democratizarea și emanciparea claselor asuprite ale Statelor Unite ale Americii. Weinberg este autorul unui număr mare de publicții științifice (peste 300), unele dintre ele având indice de citare dintre cel mai înalt în lume. Cărțile de popularizare ale lui Steven Weinberg traduse în limba română sunt
Steven Weinberg () [Corola-website/Science/312180_a_313509]
-
carnetul personal de însemnări al lui Talaat Pașa, erau un milion șase sute șaptesprezece mii două sute de armeni în 1914, o cifră mult mai mare decât statisticile oficiale otomane din epocă. Secolul al XIX-lea se caracterizează printr-o mișcare de emancipare a minorităților din Imperiul Otoman, marcat de războiul grec de independență din 1821 la 1830, de la revoltele din Balcani, care au dus la Unirea Principatelor Române în 1859, și la independența României și Serbiei și autonomia Bulgariei în 1878. Aceste
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
fost înființat în 1885, partidul („clopotul”), de orientare socialistă, în 1886 (sau 1887), și Federația Revoluționară Armeană Dașnak în 1890 (de orientare relativ pro-independență). Membrii acestor partide readuceau speranța în rândul armenilor din Imperiul otoman (în principal țărani). În schimb, emanciparea căutată de aceste partide avea să fie unul dintre principalele motive ale Imperiului pentru a-i masacra pe armeni. Răscoale de mică amploare au loc în vilayete în care trăiau armenii — în Zeitun, de exemplu — dar represiunea otomană a fost
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural și ale egalității în drepturi și libertăți. Scriitoarea revoluționară Olympe de Gouges, inspirată de Declarația drepturilor omului, proclama în "Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne" (1791) principiile umaniste ale emancipării femeii, afirmînd egalitatea ei juridică; în Anglia, scriitoarea Mary Wollstonecraft publică o "Vindication of the Rights of Woman" (1792). Mai tarziu, saint-simonieni, fourieriști, socialiști sau mișcări cooperatiste aveau să reia aceste principii, structurându-le doar într-un soi de codicile
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
tutelar: "tânără față", "mama", "narcisista", "prostituată", "îndrăgostită", "femeia mistica" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evita capcană unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendență a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiata pe libertatea umană. ""Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext"", ele ""fac inventarul lumii fără a încerca să-i descopere sensul"", subliniază ea în finalul cărții
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
întorcând Anglia la sistemul elisabetan de amenzi și restricții, a introdus un test sacramental și un jurământ de credință, impunând catolicilor să se lepede ca de o „erezie” de doctrina că „este permisă detronarea sau asasinarea principilor excomunicați de către Papă”. Emanciparea Catolicilor a trebui să aștepte încă 200 de ani, dar mulți catolici importanți și loiali și-au păstrat funcțiile înalte în timpul regelui Iacob I. Deși nu a existat nicio „epocă de aur” a „toleranței” catolicilor, la care spera părintele Garnet
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
la Facultatea de drept din Cluj. În primăvara anului 1848, valul revoluționar care cuprinsese Europa îi atrage și pe tinerii din nucleul universitar clujean. Tânărul jurist Alexandru Chioreanu, solidar cu clasa obârșiei sale, se antrenează în mișcarea românilor transilvăneni, în vederea emancipării lor sociale și naționale. Alături de colegii săi de generație, în frunte cu Avram Iancu, Alexandru Chioreanu participă, însoțit de oameni ai câmpiei ardelene, la Adunarea de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Cu acest prilej, el este desemnat de adunare
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
copii: Radu, Ioan, Dumitru și Antonie. Familia soției avea în acele vremuri una dintre cele mai mari firme comerciale din Brașov, "Nicolau", cu relații de afaceri la Triest și la Viena. Din această poziție, familia Nicolau a sprijinit mișcarea de emancipare a românilor din Ardeal și s-a implicat în viața publică și religioasă a orașului, unul dintre membrii ei fiind reprezentant și jurat al Bisericii Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului. Nicolae Leca avea un prieten, comerciantul Mihai Alexovici, cunoscut sub
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de regim, ele aflându-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Filmul "Dacii" este considerat a fi o "„emancipare a genului”" prin evocarea dinamică a războaielor de rezistență dacică și de cucerire de către romani a spațiului carpato-danubiano-pontic. Nicolaescu a considerat acest film ca fiind "„prima manifestare publică de patriotism românesc”". Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost întrebat în
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
Görz (Gorica - 1500), cunoscând, în secolele XV-XVII o puternică colonizare germană. După o efemeră includere în Provincia Ilire, sub controlul lui Napoleon I (1809-1813), Slovenia reintră sub stăpânirea Austriei, statut menținut și după instituirea dualismului austro-ungar din 1867. Mișcarea de emancipare natională, dezvoltată în secolul XIX, impune, dupa prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, aderarea la 1.12.1918, la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Regatul Iugoslavia). Etnici sloveni trăiesc după 1918 și în Italia (Triest) și Austria (Steiermark
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
vorbit "„ladino”", limba veche spaniolă din sec. XIV-XV-lea, și în unele cazuri, portugheza) și cea ebraică (și aramaică), „limba sfântă”, folosită mai ales în cult, în discuțiile dintre învățați sau în comunicarea cu evreii din comunități îndepărtate. În urma procesului de emancipare și aculturație, și în urma Holocaustului, folosirea limbii idiș de către evreii așkenazi s-a redus considerabil, locul ei fiind luat, în Israel, de ebraica modernă, iar în diaspora de către limbile vorbite de popoarele lângă care trăiesc. Marea majoritate a evreilor de
Evrei așkenazi () [Corola-website/Science/312333_a_313662]
-
și delegați din România, în zilele 30 și 31 decembrie 1881 sa deschis la Focșani primul congres sionist al Uniunilor Sioniste din România, care a pus bazele sionismului român. Regimul comunist, instaurat în România după război a garantat prin Constituție emanciparea tuturor etniilor. În realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a îmbrăcat forme noi. Dictatura proletariatului a acționat cu asprime față de "elementele burghezo-moșierești", neproletare, „cu origine nesănătoasă”, "cosmopolite", cu rude în străinătate, etc., care formau marea majoritate a evreilor din România. Antisemitismul
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
impediment pentru artista plastică, aceasta începând să experimenteze gravurile, inspirată fiind de o expoziție organizată la "Beaux Arts", Paris, unde erau prezentate 725 de gravuri japoneze semnate de Utamaro, Hiroshige și alții. Gravurile lui Cassatt ilustrează in extremis procesul de emancipare a femeii, fiind la acea vreme în vizorul criticilor de genul masculin, dar a încurajat creatoarele femei din deceniile următoare. Unele din aceste creații reprezentau portrete ale unor rude, prieteni sau clienți, ulterior ea utilizând modele profesioniste în operele sale
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]