3,858 matches
-
Buză) m-a scos din încurcătură. Nu cred că exagerez, dar, dacă există în generația lui de gazetari un tip care să le știe pe toate (uneori, chiar și ceva în plus), atunci acesta se numește Alin Buzărin. Pare o enciclopedie fotbalistică la purtător. Volumul care urmează, un fel de best of, mai divulgă un lucru. Și anume că Buză are talent. El schimbă registrele cum alții schimbă cămășile, e sigur pe el și dezinvolt. Interpretează cu aceeași ușurință, ca un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pleacă mereu spre diverși versanți, de la kilometrul zero al Capitalei, acolo unde i-au pierit cîțiva prieteni la Revoluție, și se întoarce tot acolo. „E ca o resetare de altimetru“, spune el, necunoscînd amănuntul că același kilometru zero figurează în enciclopedia fotbalului ca loc unde a văzut lumina zilei Mircea Sandu. Expediția va pleca în curînd în Himalaya și va reveni peste aproape trei luni. În acest răstimp, se vor întîmpla multe. Echipa națională va disputa două meciuri, se va încheia
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
alții, unii dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia Spiritului, Enciclopedia științelor filozofice). Autodidacticismul lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al nuanțelor: . în 1971, M. Bejat reia ideea priorității noului în definirea conceptului: . J. P. Guilford își îmbogățește, în 1973, vechea definiție, accentuând aspectele legate de personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette: Foarte concis, Jean Piaget, în 1978, spune: Din 1970 semnalăm și definiții românești ale creativității. P. Popescu-Neveanu o consideră o formațiune complexă de personalitate focalizată pe nou, structurată în raport cu legile și orientările originalității, constituind, totodată, o interacțiune specifică între
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aparatul locomotor, durerea reprezintă manifestarea cardinală, care exprimă suferința articulară și periarticulară, musculară și osoasă, procese inflamatorii, degenerative, osteoporotice și necrotice, neoplazice sau posttraumatice; de aceea, durerea nu trebuie privită ca un simplu element de semiologie, ci ca pe o enciclopedie care trebuie cunoscută și Înțeleasă. Patologia reumatismală cuprinde boli ale aparatului locomotor ce se caracterizează clinic prin durere, redoare articulară și tumefacție Însoțite În majoritatea cazurilor de o importantă limitare a funcției mio-artro kinetice. Toate structurile aparatului locomotor os, cartilaj
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vina morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnaș” figurează, în Enciclopedia Predescu, mai întâi „Nicolae Hasnaș, doctor, director de spital, n. 1876 la Salcea (Botoșani)”, senator în 1926, apoi deputat în 1933 și „Spiru Hasnaș, magistrat, scriitor, n. 21 aug. 1873 în Botoșani” (scoate un volum de poezii în 1933, deci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
găsește în multe alte istorii literare astfel că primele surse consultate pot să-i inducă oricui ideea că este un autor obscur, pierdut în umbre. Există, însă, fișierul Bibliotecii Academiei Române, de consultat în mod obligatoriu în asemenea situații și există „Enciclopedia Predescu”, care s-a dovedit în atâtea alte cazuri mai bună ca informație decât dicționarele sau istoriile moderne. La anul de grație 1997 nu apăruse, încă, „Bibliografia Mihai Eminescu”, dar putea fi consultată la aceeași Bibliotecă a Academiei Române care o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sa, N. Beldiceanu, Dimitrie Anghel, A. C. Cuza, Artur Stavri, Ema Holban, Grig. Alexandrescu, Artur Gorovei, etc. și fiecare în parte se va realiza la nivelul său, fiind în general nume de dicționar literar, nu de istorie literară dar nici de enciclopedie locală. Cu oameni ca aceștia vine Eduard Gruber împreună cu Veronica Micle la Botoșani, pe la Eminescu, iar pe Hanrieta trebuie s-o privim cu circumspecție: este modul ei de a înțelege arta și elanul tinerei generații. Cu totul interesantă rămâne relația
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Eminescu „diagnostic pus și de profesor N.Tomescu” și, mai explicit: „regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al Institutului”. Doctorul murise la 3 noiembrie 1918 (vezi Enciclopedia Predescu) dar George Potra crede că are în mână un raport al său încă de prin 1889. Era necesară o analiză mai atentă a hârtiei (care este semitransparentă, un fel de „calc” din zilele noastre, oricum, improprie secolului al XIXlea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
adaosul „A se vedea și”, p. 693, poziția 9188 (este dat titlul, fără vreun rezumat bibiliografic). Bibliografia are, însă, meritul de a fi identificat autorul de sub acronimele C.A.N.: este vorba de Mihail Canianu, despre care mai aflăm din ,,Enciclopedia Predescu” doar câteva lucruri: se numea M. Cahana, s-a născut la Hârlău în 1867, a fost publicist (chiar la „Românul”, un timp), a scos un volum de poezii populare în 1888, are mai multe traduceri în românește și colaborează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
general de științe. Științe ale limbii, București, Editura Științifică, 1997; ed. a II-a: Editura Nemira, 2001, 2005. DTP = C. Călărașu, Dicționar de terminologie a profesiunilor actuale, București, Editura Universității din București, 2004. DV = "Dilema veche". ELR = M. Sala (coord.), Enciclopedia limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2001; ed. a II-a, 2006. EZ = "Evenimentul zilei". FC I = Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, Formarea cuvintelor în limba română, de F. Ciobanu, F. Hasan, [București], Editura Academiei Române, 1970. FD = "Fonetică
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
duce cura până la capăt! (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică și-și face cunoscută propria părere. ) SA COMBINAM DEPRINDERILE DOUA DIALOGURI-MODEL Dialogul 1 MĂRIE: Nu cred că, într-adevăr, o să-ți lași slujba la bancă pentru a vinde enciclopedii. PETER: De ce spui asta. Mărie? (Cere detalii. ) MĂRIE Păi, în primul rând, la bancă primești regulat un salariu. PETER: E adevărat (Acceptă adevărul. ) MĂRIE: Și pe deasupra, tu nu ești tipul comerciantului. PETER: Ce-am făcut de crezi că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
care criticași își face cunoscută propria părere. ) MĂRIE: Dacă n-ai să vinzi nimic timp de o săptămână, nu vei avea ce să mănânci! PETER: Aici ai dreptate. (Acceptă adevărul. ) MĂRIE Și, oricum, majoritatea oamenilor care încep prin a vinde enciclopedii, nu reușesc. PETER: Ai dreptate când spui că e o treabă grea și că cei mai mulți nu fac față. Sunt însă bucuros să aparțin grupului mai restrâns al celor care reușesc. (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică și se
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
profesie, dar și obținerea de satisfacții personale. În final, gândiți-vă că legea viitorului - valabilă atât pentru individ, cât și pentru comunități poate fi enunțată prin cuvintele: (Octav Onicescu) Anexa 1 Definiții ale creativității Dicționarul enciclopedic (1993) Dicționarul Webster (1996) Enciclopedia Britannica Dicționarul ROBERT (1996) E.P. Torrance Teresa M. Amabile National Advisory Committee on Creative and Cultural Education (Anglia) Norman Podhoretz Norman Podhoretz R.L. Murray Herbert Fox I. Taylor M. Stein L.R. Harmon L. Kubie M. Bejat Enciclopedia Hachette A. Koestler
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dicționarul Webster (1996) Enciclopedia Britannica Dicționarul ROBERT (1996) E.P. Torrance Teresa M. Amabile National Advisory Committee on Creative and Cultural Education (Anglia) Norman Podhoretz Norman Podhoretz R.L. Murray Herbert Fox I. Taylor M. Stein L.R. Harmon L. Kubie M. Bejat Enciclopedia Hachette A. Koestler H. Jaoui G. Allport Mihaela Rocco Al. Roșca I. Căpâlniceanu Al. Roșca David DeWitt Al. Roșca Ana Stoica-Constantin Anca Munteanu Mariana Caluschi evaluată prin IQ (coeficientul de inteligență). Este suficient să o cultivăm cu ajutorul unor tehnici adecvate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Bot, Monologul imposibil, TR, 1992, 36; Octavian Soviany, Infinit, infinire..., CNT, 1993, 4; Bogdan Crețu, Două noi interpretări ale poeziei lui Nichita Stănescu, CL, 1997, 4; Dorin Ștefănescu, Despre adâncul lucrurilor, VTRA, 1998, 10; Popa, Ist. lit., II, 583-584; Manolescu, Enciclopedia, 656-657. L. Ch.
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
1995, 8-9; Justin Ceuca, Virgil Tănase, un strigăt existențialist, ST, 1999, 5-6; Dumitru Țepeneag, [Virgil Tănase], CNT, 2000, 40, 41, 44, 45, 48, 2001, 2, 2002, 29-30; Micu, Ist. lit., 653; Ghițulescu, Istoria, 379-381; Dicț. scriit. rom., IV, 508-510; Manolescu, Enciclopedia, 657-659. O. S.
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
TEATRUL, publicație apărută la București în 1923 (cinci numere), având subtitlul „Revistă de teatru și artă”. Director: Soare Z. Soare. T. își propune să fie „rezumatorul corect al întregii activități teatrale din orașele mari artistice”, „o enciclopedie completă a activității teatrale”, „o școală de justă și deplină informație pentru lumea care vrea să învețe și în special pentru actori, regizori și pictori”, „o legătură perpetuă între lumea artistică de la noi și cea din străinătate” (Ce vrem și
TEATRUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
II, 892; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 277-280; Irina Marin, Țara tuturor posibilităților, RL,2002, 39; Dicț. scriit. rom., IV, 522-523; Mircea Iorgulescu, „America, pantoful Cenușăresei”, „22”, 2003, 715; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 215-218; Manolescu, Enciclopedia, 660. C. Dt.
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
La icoană, Madrid, 1966; Pădurea de la Tâncăbești, Madrid, 1977; Din nopți cu Sânziene, Madrid, 1978. Repere bibliografice: I. G. Dimitriu, „Din crucea pădurii”, „America”, 1956, 70; Aron Grămadă, „Pădurea de la Tâncăbești”, „Drum”, 1977, 2-4; Popa, Ist. lit., I, 631-632; Manolescu, Enciclopedia, 687-688. L. Cr.
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
SUA), 1991; Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud, pref. Constantin Mihăescu, București, 2002; Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, pref. Constantin Mihăescu, București, 2003. Repere bibliografice: Sasu, Dicț. scriit. SUA, 292-293; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 324; Manolescu, Enciclopedia, 686-687. L. Cr.
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
Georgescu, Volume, 169-173; Micu, Lecturi, 209-215; Mihăilescu, Conceptul, II, 98-103; Victor Ernest Mașek, Contribuții teoretice, RL, 1981, 11; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 344-348; Nițescu, Proletcultismul, 270-275; Micu, Ist. lit., 762-763; Popa, Ist. lit., I, 1094; Dicț. scriit. rom., IV, 545-547; Manolescu, Enciclopedia, 661-662. D. Mc.
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
nimic... Ne bazam pe slaba memorie pe care o aveam din cauza regimului În care trăiam... Orice Îl Întrebai, oricând, era dispus să-ți explice, să-ți dea explicații... dar când Începea să vorbească, nu-l mai puteai opri. Era o enciclopedie. Și ne vorbea mult de Lucian Blaga... care a fost o somitate, și, având În vedere că a fost asistentul lui..., vă dați seama că ăla nu-și lua asistent pe oricine... că lua un asistent de mare valoare. Mi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ar fi dac-ar fi nu știu... no, caracterizări așa. Și Îmi răspundea fiecare. Și, la un moment, am ajuns acolo că: cum ar fi dac-ar fi o intelectuală... Și una dintre ele a zis c-ar fi o enciclopedie. Fac o paranteză... Ca să-mi treacă timpu-n Închisoare, eu le povesteam la fete tot ce știam, tot ce citisem, că tare mi-o plăcut să citesc... De multe ori și la școală, În ore, cum eram Înaltă și stăteam În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știa, de Vasile Alecsandri, de Eminescu sau Coșbuc, ca să ne treacă timpul. Pe-ormă am făcut istoria românilor, fiecare spunea ce știa, despre războaiele domnitorilor noștri, și-așa ne trecea vremea mai repede... Și jocu’ ăsta, când o zis „o enciclopedie”, mi-am zis: oare nu s-o fi gândit la mine? Că io le povesteam multe, din tot felul de cărți... Și zic: „Doară nu m-ați... Trebuia să mă caracterizez eu pe mine?”. „Ba!”. Și-o-nceput să râdă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]