3,970 matches
-
care comentează critic lucrările lui Henry M. Chadwick, Heroic Age, 1912, The Growth of Literature, I-III, 1932-1940, respectiv Bowra, Heroic Poetry. „Poezia antică epică, atât dediferită de poezia modernă, ar trebui explicată în funcție de o «societate eroică» și o «vârstă eroică». Se presupune că acesta este stadiul prin care au trecut toate popoarele care au avut poezie epică (...). Dar există alte trăsături în comun cu producția epică și care nu pot fi explicate printr-un fundal social. Legendele eroice, fie ele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o «vârstă eroică». Se presupune că acesta este stadiul prin care au trecut toate popoarele care au avut poezie epică (...). Dar există alte trăsături în comun cu producția epică și care nu pot fi explicate printr-un fundal social. Legendele eroice, fie ele în versuri sau în proză, sunt legate într-un mod foarte curios de tradiția istorică, dar într-un mod care în nici un caz nu ar putea fi explicat prin condiții sociale” - cf. manuscris în Arhiva SW. XXIXtc "XXIX
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
De unde rezultă că eshatologia zoroastriană, departe de a fi o creație originală, este cea mai arhaică supraviețuire a moștenirii religiei indo-europene. Din acest important mit derivă multe creații ale Antichității (...). Coborârea zeilor pe pământ înseamnă sfârșitul mitului și începutul epicii eroice” - cf. X. Internationaler Kongress für Religionsgeschichte, Marburg, 1961, editat de Comitetul de organizare a congresului. Pentru relevanța metodologică a congresului, pe care stadiul ulterior al disciplinei îl consideră ca moment al deciziei separării istoriei religiilor de teologie și anumite tipuri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Revel (apărute la Paris, în 1997), cum subliniază Monica Lovinescu, un elogiu disidenților acum cînd în Occident moda lor a trecut, iar în Est s-ar spune că nici n-a existat: "Disidenții Răsăritului s-au dovedit cu atît mai eroici cu cît n-au fost doar amenințați cu exterminarea de regimurile lor, dar și calomniați de stînga occidentală. Faptul că acești bărbați și aceste femei, crescuți, închiși în sistem, și-au putut păstra inteligența și au îndreptat-o împotriva mașinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și el citat cu pioșenie din afirmațiile de la al II-lea Congres al PMR, spre exemplu: "Dar succesele obținute nu trebuie să ducă la crearea unei atmosfere festive, de automulțumire. Multe dintre temele mari și dintre aspectele fundamentale ale luptei eroice a poporului muncitor pentru construirea socialismului, ca și din istoria ultimelor decenii, nu și-au găsit oglindirea în literatură și artă decît în slabă măsură. Multe opere suferă de tendința de a simplifica realitatea, de a o prezenta în chip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Eugen Jebeleanu se crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără ironie de traducătorul lui Dostoievski: "Perfect și continuu eroică, muncitorimea rămîne eroică și în prezent, prin simplul fapt că se duce la lucru, spre deosebire de scriitorul care își alcătuiește compunerile la el acasă și nu trebuie să circule cu tramvaiele supraaglomerate la ore de vîrf". În sprijinul acestui adevăr ineluctabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără ironie de traducătorul lui Dostoievski: "Perfect și continuu eroică, muncitorimea rămîne eroică și în prezent, prin simplul fapt că se duce la lucru, spre deosebire de scriitorul care își alcătuiește compunerile la el acasă și nu trebuie să circule cu tramvaiele supraaglomerate la ore de vîrf". În sprijinul acestui adevăr ineluctabil se ridică o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a revoluției franceze: libertate, egalitate, fraternitate este redată integral, așa cum circula în urmă cu mai bine de două veacuri: libertate, egalitate, fraternitate sau moarte. Cele două cuvinte pierdute pe traseu fac saltul deplorabil de la curaj și un sentiment tragic și eroic al existenței (să ne amintim de Revoluția Română cînd s-a murit în numele libertății), la o formulare de dragul căreia nimeni nu-i dispus a-și pune viața în pericol. Cum ar spune Péguy, drumul este mereu de la mistică la politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
consideră că taina finală a ortodoxiei: isihia și rugăciunea inimii în fapt cele două sînt una. Tîrziu-convertitul la creștinism propune, își propune un fel de decalog pe măsura Noului Legămînt, cîteva precepte: -Ni se cere să avem simțul tragic și eroic al existenței. Și să nu le luăm în tragic. Să ieșim din noi, să nu ne gîndim la noi. Și să fim nepăsători la ale lumii. Să considerăm fericirea drept prima noastră datorie. Și să nu uităm că prima datorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și Pavel așteaptă să fie scăpat de el, dar, pe de altă parte, odată ieșit din trup nu te mai poți mîntui) trebuie să fie grav, absolut convins de adevărurile revelației, aprig în convingerile sale și-n simțul tragic și eroic al existenței, abisal în deschiderile sale asupra tainelor vieții". Și tot el afirmă eleganța și discreția creștinului, cu dovezi: Cine nu recunoaște binele care i s-a făcut săvîrșește un mare păcat. Dar mai mare e păcatul celui care așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al criticii de partid, expresia cea mai elocventă a decadenței și putreziciunii occidentale; nu-mi plăcuse deloc mincinosul roman Rădăcinile sînt amare de Zaharia Stancu, ignorînd că se voia o carte despre activitatea comuniștilor români în ilegalitate, în lupta lor eroică împotriva orînduirii burgheze; îi semnalasem mașinii de înregistrat vorbe apariția în presă a unui interviu cu Jawaharlal Nehru, în care acesta nu se sfia să afirme că și dictatura proletariatului, ca orice dictatură, este exercitată de minoritate împotriva majorității. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de sancționarea dură din partea electoratului, de ieșirea sa din viața parlamentară, de incapacitatea sa de redresare. Pe Corneliu Coposu l-am cunoscut sub dictatură, În casa prietenului meu Alexandru Ivasiuc. Coposu ne-a povestit o seară Întreagă despre „pușcăriile” sale, eroicele sale stratageme de a Învinge singurătatea celulară, barbaria gardienilor etc. În acei ani i-am cunoscut și pe cei doi ardeleni care i s-au alipit imediat după revoluție ajutându-l să refacă partidul lui Maniu - Iftenie Pop și Liviu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al regilor Franței, la 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, doar noi am rămas cu integralititatea teritorială, cu unitatea națională; celelalte două țări, mîndre - cu siguranță mai „mândre” decât noi În a doua jumătate a secolului trecut, Iugoslavia luptând disperat și eroic până la capăt contra enormei mașini de război naziste, iar Cehoslovacia Îndrăznind, În ’68, să dea o palmă usturătoare lui Brejnev și complicilor săi, generalii sovietici - ei bine, iată-le, vai, dezmembrate (Cehoslovaciaă sau târâte Într-un război civil de o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu atât mai mare și aparent mai puternică? Răspunsul patriotic este lesne de intuit: turcii n-au cucerit țările române, fiindcă n-au fost capabili să o facă, dată fiind rezistența românească. Interpretată astfel, istoria românilor se transfigurează În epopee eroică. Un fel de reeditare a luptei dintre David și Goliat. Dar dacă armatele românești nu erau chiar atât de mici? Teza unui specific militar românesc a fost susținută mai ales În perioada comunistă (și În strânsă legătură cu doctrina militară
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă tăiată În două. La București funcționa administrația germană, sprijinită și de români „germanofili“, cărora evenimentele păreau să le dea dreptate (a fost un „colaboraționism“ avant la lettre, prefigurând un fenomen caracteristic celui de al Doilea Război Mondial). În ciuda rezistenței eroice din Moldova, războiul a evoluat În favoarea Puterilor Centrale și În defavoarea României. În Rusia a izbucnit revoluția (februarie, apoi noiembrie 1917), iar În armata rusă s-au instalat defetismul și debandada. Rusia ieșind din joc, românii singuri nu se mai puteau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perioadă oponenții n-au reușit să-și antreneze compatrioții. Societatea, În ansamblul ei, a cedat sau a acceptat noile reguli. Grupuri Înarmate s-au refugiat În munți și au supraviețuit, unele dintre ele, până spre sfârșitul anilor ’50. O epopee eroică, limitată Însă la un număr mic de oameni și fără nici o șansă de reușită (au pierit În ciocnirile cu Securitatea sau, capturați, au fost condamnați la moarte și executați). Nu puțini țărani s-au opus colectivizării. Au izbucnit și răscoale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Un alt sondaj Îl dă pe Ceaușescu drept cel mai bun dintre români, cu 22%, și cel mai rău, tot cu 22%! Este Încă o prezență Ceaușescu, și spiritul său continuă să Îi dezbine pe români. Regina Maria În galeria eroică a românilor, o femeie ocupă un loc aparte. Situație oarecum insolită; femeia nu e chiar atât de ștearsă În societatea românească, dar cert este că românii (poate și majoritatea româncelor) nu prea au Încredere În femeile care se lansează În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
baie în Marea Baltică. E mai mult un număr de exhibiționism decât o dorință reală de a te răcori. Imaginea corpurilor lor despuiate face deliciul fetelor de pe plajă. Cineva de alături, cu un aparat de fotografiat în mână, încearcă să imortalizeze eroicul plonjon. Totul se desfășoară însă prea repede: momentul deciziei, dezbrăcarea hainelor, aruncarea în valuri. Cred că fetele resimt o undă de insatisfacție. Dar cu o vizibilitate mai bună, n-ar fi avut parte nici de-atât: o după-amiază caldă, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pensie în Rusia, s-a mutat în Germania la fiul său, fost militar, acum e singur și se descurcă destul de bine grație turiștilor, chiar aici, în locul în care a cunoscut momentul de glorie al vieții sale. E mândru de faptele eroice de-acum 45 de ani, la care a contribuit, și nu pare să facă vreo legătură cu situația sa actuală. E senin și dă din cap, mulțumind fiecărui trecător care-i aruncă niște gologani. Reușim să fentăm lunga coadă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de-a dreptul... Factorul „timp” este, mai ales, decisiv; dacă un om sau o colectivitate pot rezista - și chiar lupta, în varii forme, de la împotrivirea fățișă la cea pasivă, ascunsă, uneori la fel de eficientă, dacă nu mai mult decât cea directă, „eroică”! - pe o perioadă relativ scurtă, un an, doi, cinci, în timp de decenii, puțini, foarte puțini sunt cei care mai rezistă. Folosim acest cuvânt, „rezistă” în sensul său prim, deoarece oamenii rezistă și în forme complicate, ingenioase. „Supraviețuire - cum o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prozei locale”, tradiționale, cum am spus. (Să nu se înțeleagă că arunc într-un fel sau altul discreditul asupra înaintașilor mei în proza română. Sosiți târziu într-o cultură lucidă, cultă, într-o țară târziu unificată, ei au contribuit, uneori eroic - vezi cazul Rebreanu, ce a scăpat cu puțin de plutonul de execuție maghiar, evadând de sub escortă din comenduirea austriaco-maghiară în Bucureștii anilor 1916! -, au contribuit, nu puțin, la unificarea și „zidirea” sentimentului și identității naționale a tuturor românilor! După secole
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și, prin trecut. Pe de altă parte văd că mai mult decât oricând e de dorit unirea puterilor poporului nostru pentru a încerca o pacificare pe temeiuri de muncă și cultură; clipa de față se pare că cere o silință eroică în această direcție. Chemat de acest imperativ și pe temeiul vechii prietinii care ne leagă, să nu te miri că după îndestulă chibzuință și în afară de orice alte preocupări în lupta de domolire, iluminare și râdicare sufletească a neamului, mă simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde sovieticii n-au lăsat pe Nemți să treacă și, apoi, Țarskoe Selo, unde Nemții au răzbit. Distrugeri, distrugeri, distrugeri. Aici se afla într-o grădină cu un monument comemorativ al lui Pușkin și lilieci înfloriți. Rezistența Leningrădenilor a fost eroică, suferințele foarte mari; au murit 300.000 de oameni de foame. Se preface lumea..." a zis un scriitor sovietic. Într-adevăr, această prefacere subt ochii noștri, e în mers, și e, pentru mine, spectacolul cel mai minunat. De la Carpații Galițieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
slăbiciunii și ești viteaz ori îndrăzneț din pricina fricii. Colportorii de anecdote în București; negustori de haine vechi; fac afaceri numai cu clienți noi. Am uitat pe acei care m-au lovit mai mult din lenea de a mă răzbuna. Liniștea eroică în primejdie se datorează uneori lipsei de imaginație. Filosofule care judeci trecutul și proroocești viitorul, de ce nu observi ce se petrece în juru-ți acuma? Îți trebuie o ocă de înțelepciune ca să susții un dram de noroc. Mă urăsc unii confrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
des, în contact cu cititorii lor. La una din asemenea adunări ne aflăm în această seară, două zile după splendida manifestație a poporului de 1 Mai, sărbătoarea muncii, și cu câteva zile înainte de aniversarea de 30 de ani a întemeierii eroicului partid comunist. Conferința mea despre Ion Creangă nu se adresează unor ignoranți, ci unor cetitori cu oarecare cultură. N-am nevoie de explicațiile din josul paginii, dintre care unele cum e nota pentru Pristandà sunt greșite. Neologismele nu trebuiesc înlocuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]