4,858 matches
-
secolul al XVIII-lea, aflată la 2 km sud de satul Frumușani pe un drum de pământ ce duce către Vărăști; și o alta aflată pe proprietatea lui Popa Gheorghe din Pasărea, lângă gardul despărțitor cu popasul Frumușani de pe marginea estică a șoselei DN4.
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
Ulmu este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Chirnogi, Făurei, Ulmu (reședința) și Zimbru. Comuna se află în centrul județului, pe malul estic al lacului Mostiștea și pe malul stâng al Argovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ304, care o leagă spre sud de Dorobanțu (unde se termină în DN31) și spre nord-est de Lupșanu (unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale și la 2-6 metri în lunca Neajlovului. Comuna Vișina se integrează în specificul climei temperat continentale de tranziție, la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și submediteraneene. Invaziile de aer continental sunt mai frecvente iarna decât vara, accentuând fenomenul de secetă și diferențele de temperatură dintre iarnă și vara. Cantitatea de precipitații anuale este de 610 l/mp. Tipurile de sol
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
apropierea moșiei în condițiile în care vechiul curs se desfășura la 2 km distanță spre partea de est, lângă satele Torcești și Umbrărești-vale. Odată cu mutarea cursului acestuia a fost pus în practică și un program de îndiguire, atât al malului estic, cât și al celui vestic. Lucrările au fost executate de către sătenii ce locuiau în satele poziționate de-a lungul Bârladului, mai exact:Salcia, Condrea și Siliștea. În ciuda eforturilor, și a muncii depuse de locuitorii satelor, în vara anului 2005 aceste
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la sud-est cu Ocnele Mari, la sud-vest cu comună Bunești și la nord cu Băile Olănești. Primele cercetări de o amploare mai mare a zonei în care este
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Satul avea, după cum menționează dicționarul geografic al județului Vâlcea, o populație de 611 locuitori. Numele de Coastă l-a primit în epoca modernă, după strămutarea centrului rural în actualul amplasament de pe valea Olăneștiului și datorită așezării sale geografice pe versantul estic al dealului cu același nume - Coasta Mare. Numele de Vlăduceni vine, după cum spun bătrânii satului, de la Vladu, primul locuitor. Prima mențiune documentara apare într-un act de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Independența este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Paralelă de 45°30’ latitudine nordică și meridianul de 27°28’ longitudine estică se intersectează pe teritoriul României, în vecinătatea nordică a râului Siret, în comuna Independența. Situată în partea de sud-vest a județului, la 25 km de municipiul Galați, comuna Independența se învecinează la nord cu comună Slobozia Conachi, la est cu
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cârlănești, Cojoiu, Merișoru, Stătești, Șuvița, Ulmetu și Vârfuri (reședința). Comuna Vârfuri este situată în regiunea deluroasă a Munteniei, cuprinsă la întretăierea coordonatelor geografice de: 45°15' latitudine nordică și 25°30' longitudine estică, având o altitudine ce variază de la 410 m, Valea Stârcului și 731 m dealul Fusarul, deasupra nivelului mării și ocupând o suprafață de 25 km². Se găsește la o depărtare de 30 km de municipiul Târgoviște și este așezată în
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
satul de reședință cu același nume. Comună Cuca este așezată în partea de sud-est a României, Podișul de Jos al Moldovei, fiind parte componentă a județului Galați (fost Covurlui). Coordonatele geografice sunt: 45°44' latitudine nordică și 27°54' latitudine estică. Distanță dintre latura de Est și cea de Vest este de aproximativ 1,5 km, iar între latura de Nord și cea de Sud de aproximativ 4 km. Vatra satului (intravilan) este de circa 388 ha, cu tendința de extindere
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
în partea central vestică a județului Galați, străbătuta de Bârlad cursul sau inferior respectiv vechea albie. Latura vestică a localității este mărginita de răul Siret. Din punc de vedere global geografic, Iveștiul se află la întretăierea meridianului 27˚ 30’ longitudine estică și a paralelei de 45˚ 40’ latitudine nordică. Aceste coordonate plasează Iveștiul în zona temperata tipică cu anumite urmări în climă, soluri, floră și fauna. Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situează la contactul părții N-E a Câmpiei
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
statului, ca apoi după 1989 să fie retrocedate proprietarilor. În prezent podgoria Ivești dispune de 2.500 ha.. Podgoria Ivești este amplasată în Câmpia Tecuciului, între paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Giurgeni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se întinde pe mare parte din extremitatea estică a județului, pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul ei brațul Borcea reunindu-se cu Dunărea. Este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța, aici aflându-se podul rutier peste Dunăre ce duce spre orașul Hârșova din
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
după 1952 a intrat ]n componența regiunii București. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la județul Ialomița, reînființat. Între anii 1974-1977 a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică. Din aprilie 2004 stațiunea a devenit oraș, potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Amara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
ortodocși (58,79%), cu o minoritate de romano-catolici (38,46%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Satul Alexandru Ioan Cuza a fost strămutat în anul 1878 (16 noiembrie) de pe malul vestic al râului Siret pe malul estic într-o zonă mai puțin susceptibila de inundații. Vechiul nume al satului era "Șcheuleț". Nouă vatra a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
este o localitate componentă a orașului Podu Iloaiei din județul Iași, Moldova, România. Localitatea Budăi este situată în partea de nord - est a țării și este traversată de paralela de 47°13′ latitudine nordică și meridianul de 27°13′ longitudine estică. Ea face parte din orașul Podu Iloaiei, învecinându-se la est cu localitatea sa principală; la nord se află limita orașului cu comuna Erbiceni, iar la nord-vest cea cu comuna Bălțați. Spre sud, se află satul Cosițeni component al orașului
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Golăiești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bran, Cilibiu, Cotu lui Ivan, Golăiești (reședința), Grădinari, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe malurile Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est, de-
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
Țuțora este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chiperești, Oprișeni și Țuțora (reședința). Comuna se află în marginea estică a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de Ungheni
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Gallia", Lyon devenind un important oraș roman. Regiunea a devenit partea a regatelor regilor franci și apoi teritoriu regal al Franței, istoria sa confundându-se cu cea a Franței în perioada următoare. O istorie un pic diferită a avut partea estică a departamentului, regiunea Savoia. Aceasta a făcut parte din Regatul Burgundiei. Zona și-a păstrat independența după anul 1000, întâi sub conducerea unor conți până în 1416 iar aboi sub conducerea unor duci, până în 1714 când a fost inclusă în Regatul
Ron-Alpi () [Corola-website/Science/301328_a_302657]
-
într-o cripta în apropierea satului Poieni. Și astăzi se văd ruinele castelului și ale criptei. Moară a fost reconstruită în anul 1972 de către Danciu Iosif ginerele lui Oprescu Ioan. Tot aici se află și o peșteră situată pe versantul estic al satului. Sfinxul "Casă de Piatră" este cunoscut de către localnici că un templu ce adăpostește marea avere de 900 kg monede de aur. Se spune că atunci când a fost schimbat "jugul de lemn cu jugul de fier" , turcii au fost
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
sud - est a județului Timiș și face hotar cu județul Caraș-Severin, fiind la distanță de 12 km. de municipiul Lugoj, dealungul șoselei și căii ferate Timișoara - București. Că așezare pe glob se află pe următoarele coordonate : meridianul 22 grade longitudine estică și paralelă 45,7 grade că latitudine nordică. La poalele acestor dealuri, la mică distanță se află valea râului Timiș, cu lunca să lata de cca. 1 - 2 km. Până la localitatea Gavojdia vatra satului are o altitudine de 20 - 30
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
Groși este un sat în comuna Margina din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea estică a județului Timiș, la nord-est de orașul Făget. Satul este amintit pentru prima dată la 1508-1519, ca proprietate a lui Abrahamfy . Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la 1593 se amintește satul valah
Groși, Timiș () [Corola-website/Science/301366_a_302695]
-
cu localitatea Vinga, la est cu Seceani, la sud cu Cornești și la vest cu Călacea Comună Orțișoara este situată în partea de vest a României, în câmpia Vingăi, pe coordonatele geografice 45-48 grade latitudine nordică și 21-31 grade longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei este mărginit la sud de teritoriul administrativ al comunei Sânandrei, la vest de hotarele satului Carani, la sud de teritoriul administrativ Vinga și la est de hotarele satelor Fibiș și Murani. Suprafață teritoriului administrativ al comunei
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
în partea sud-estică a peninsulei iberice, între Valencia, Andalucia și Castilia-La Mancha. Se întinde pe un teritoriu de 11.317 km² (reprezentând 2,2% din suprafața totală a Spaniei), și se învecinează în partea nordică cu provincia Albacete, în partea estică cu provincia Alicante, în partea vestică cu provinciile Granada, Albacete și Almeria și în sud-est cu Marea Mediterană. se compune dintr-o singură provincie și are reședința în orașul Murcia. Parlamentul Regiunii Murcia (Asamblea Regional) este situat în Cartagena, al doilea
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]