3,855 matches
-
Cosmin Ciotloș Traiectoria de prozator a Florinei Ilis se conformează, oricât am încerca să nuanțăm situația, unei logici evolutive destul de simpliste. În sensul că fiecare nou roman e mai bun decât cel care l-a precedat și mai puțin reușit decât cel pe care, editorial, îl anticipă. Faptul e, deopotrivă pentru autoare și pentru critică, îmbucurător. Numai că, legitățile
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
în ciuda faptului că regimul comunist a durat �de zece ori mai mult� decît ocupația nazistă, căci politica acestuia n-a putut fi niciodată asimilată, de către conștiințele integre, �normalității�. Evident, limba evoluează spre a oglindi cît mai fidel realitățile și ele evolutive. În schimb, Alexandru George are toată dreptatea, cînd afirmă despre colaboraționiștii români: Eu am fost martorul "trecerii" lor pe cealaltă baricadă, al momentului în care oameni ai vechiului regim s-au dat cu comuniștii, au oferit o gravă cauțiune morală
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
loc în permanență, chiar fără să se observe totdeauna procesul de modificare a orizontului de așteptare". Drept alibi e menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
pe autonomia de mișcare. În acest context, comportamentul autonom poate fi poziționat, ca o manifestare cognitiv-motrică mediană, stabilizată între două repere comportamentale extreme și anume, comportamentul inhibat și comportamentul de risc. Siguranța în efectuarea acțiunilor motrice, privită ca o noțiune evolutivă ce se dobândește prin învățare, este un factor care condiționează eficiența mișcărilor. Ea se manifestă pe fondul exploatării raționale a disponibilităților motrice ce se concretizează într-o situație anume de exersare, ca o reacție de răspuns la formularea unei sarcini
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii motrice și el devine, într-un stadiu final, „instrument conceptual” cu o structură relativ stabilă, integrat în sistemul elementelor evolutive ce compun personalitatea umană, acționând pozitiv pe direcția manifestării autonomiei motrice.
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
complet al afecțiunii de bază și bolile asociate; recomandă internarea bolnavilor propuși pentru plecarea în străinătate în clinica din centrul la care este arondată direcția de sănătate publică a județului în care este domiciliat bolnavul, pentru o evaluare a stadiului evolutiv al bolii; analizează măsurile terapeutice aplicate și starea bolnavului după aplicarea tratamentelor. Trimiterea bolnavilor pentru tratament medical în străinătate se aprobă de M.S.F. numai pentru afecțiunile care nu pot fi tratate în țară. O. N. Protezare l Servicii modernizate Cabinetul
Agenda2003-10-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280766_a_282095]
-
sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera de acțiune a acesteia, anvergura ei spirituală. Prin organizare și concizie, prin consistența ideatică, Bentoiu definește zona clasic-neoclasică a istoriei muzicii noastre. Este o gândire evolutiv dezvoltătoare care se sprijină pe piloni importanți ai umanismului civilizației europene moderne, de la Shakespeare și până la Eminescu; iar aceasta drept expresie a unei spiritualități autohtone, personalizate în extinse perioade ale timpului. Există în mod firesc o preocupare constantă privind raporturile
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
s] et orchestre), Clavier bien tempéré, Variations Goldberg, L’art de la fugue sont autant d’univers lucidement appréhendés.” footnote> 3.2. Stilul „antropomorfic” sa semn al atitudinii organice A doua „specie” stilistică este una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează” sau, mai precis, „defoliază” din interior și, deci, „stratifică” sau „fragmentează” derularea omogenă, compactă și imperturbabilă a vieții și creației (precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827). Este vorba aici despre un
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia și romanul ca două forme esențialmente romantice de inventare și formulare a unor orizonturi deziderative imaginative, psiho-afective și chiar mergând până la inventarea
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
elev al lui Rimski-Korsakov) se observă trecerea de la Pasărea de foc (1910) spre un modernism tot mai evident în următoarele două, „Petrușka” (1911) și „Primăvara sacră” (1913). 3.3. Stilul-„catenă” ca semn al unei ontologii tehniciste A treia formă evolutivă a tipologiei stilistice ca model de formulare, practicare și asumare, o identificăm în imaginea evolutivă a creației lui Arnold Schönberg (1784-1951) și Igor Stravinski (1882-1971). Opțiunea pentru aceste două modele (considerate reprezentative sau privilegiate), în detrimentul altor imagini conceptuale este realizată
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tot mai evident în următoarele două, „Petrușka” (1911) și „Primăvara sacră” (1913). 3.3. Stilul-„catenă” ca semn al unei ontologii tehniciste A treia formă evolutivă a tipologiei stilistice ca model de formulare, practicare și asumare, o identificăm în imaginea evolutivă a creației lui Arnold Schönberg (1784-1951) și Igor Stravinski (1882-1971). Opțiunea pentru aceste două modele (considerate reprezentative sau privilegiate), în detrimentul altor imagini conceptuale este realizată pornind de la câteva considerente nelipsite, în opinia noastră, de o anumită importanță care le impune
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele arealului austro-german), putem considera însăși imaginea evoluției stilului „antropomorfic” beethovenian - „defoliat” în trei „stiluri” sau „vârste” - drept prototip evolutiv pentru întreaga perioadă romantică. Acest model al deschiderii unui nou ciclu stilistic, cu re-canonizarea implicită, îl urmează și creația lui Arnold Schönberg, în balanță fiind puse ambele criterii de evaluare - (a) cel implicit, stilistic, al evoluției și diferențierii interioare a
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
aceleiași „teme” identitare. Optica de substanță modernistă asupra concepției stilistice comportă o sumă de diferențe notabile, reformulând stilurile anterioare ca fiind integre și stabile, liniare, deci, ca fidele unei singure idei pe durata întregii lor evoluții, și „temperate” ca tempo evolutiv și frecvență a unor transformări vizibile. În această lumină, stilul bachian este definibil ca „monolit” și „static”, iar stilul beethovenian ca puțin sau ușor „variabil” într-un spațiu conceptual foarte restrâns, ca potențial transformațional. Într-un sens mai general, stilurile
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
buried in the rhetoric about the innovation and excess of the nineteenth century”. footnote> Numitorul comun al formei de sonată permite astfel luarea în considerare a fuziunii între două „blocuri” temporale, ale căror departajări ar fi „dizolvate” în virtutea unei continuități evolutive susținute pe întreaga desfășurare a secolului al XIX-lea. Iar această ipoteză a lui Friedrich Blume nu reprezintă un caz izolat. Ideea compresiei stilistice nu pretinde relevarea liniilor de continuitate (chiar dacă într-un mod indirect le determină), a descendenței sau
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
formele „calchiate” ale romantismelor etnice - amenințării unui colaps iminent, datorat supra-acumulărilor conceptuale care s-au manifestat din plin în contextul romantismului târziu în interiorul spațiului cultural austro-german. Astfel, eficiența generativă a concepției muzicale romantice austro-germane inhibă tot mai mult energia lui evolutivă prin cantitatea tot mai mare a lucrărilor scrise, ele fiind tot mai încărcate conceptual (sistem tonal lărgit, hiper-cromatizarea, „stratificarea” excesivă a formei etc.), colapsul intervenind în termenii dispersiei romantismului în al optulea deceniu al secolului al XIX-lea. Miza pe
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
exercită presiunea și cine sau ce generează o energie tot mai mare a acesteia în procesul deplasării cronologice progresive? Un răspuns (cumulativ și, până la urmă, ipotetic) la ultima întrebare implică imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
neoclasic și atonal). Același model de atitudine îl putem remarca - însă într-un context cronologic mult mai comprimat - prin „conversia” pan-serialismului în tehnica muzicii stocastice a lui Xenakis. Un ultim (al patrulea) model al concepției stilistice, încadrabil în „săgeata” evolutivă a procesului de compresie stilistică, îl reprezintă alăturarea comparativă a două lucrări orchestrale - „Sinfonia” lui Luciano Berio (1925-2003) și Simfonia nr. 1 a lui Alfred Schnittke (1934-1998), ambele fiind concepute în ideea unui colaj stilistic, concepție care anulează nu doar
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a unei singure lucrări este exercitată de către citatul sau aluzia stilistică în calitatea lor de fragment reprezentativ pentru o întreagă tipologie stilistică, aceasta, la rândul ei reprezentând o perioadă istorică. În cadrul acestui model este anulată ideea de succesiune a etapelor evolutive și, împreună cu ea, dispare și ideea spațiului temporal ce separă mediile istorice în calitatea lor de habitat al unui model stilistic dominant. Astfel, termenul de polistilistică anulează diferențierea după criteriul privilegierii unei concepții stilistice în calitatea ei de dominantă culturală
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
din masa informă și gigantică a literaturii populare britanice a primei perioade victoriene. Deși maeștrii stilului hard-boiled din categoria Hammet și Chandler și-au asumat cu dezinvoltură rolul de „inventatori ai genului” ei sunt doar beneficiarii târzii ai unui proces evolutiv lent, dar continuu. Îndeosebi Raymond Chandler, prin abilitatea lui speculativă, a reușit să impună opinia că ne aflăm în fața unei „generații spontanee”, care nu datorează nimic predecesorilor. Eroare: le datorează aproape totul. Chiar dacă teza autogenerării ar avea un fundament - firește
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
înger și o lume terestră. Care se miră de purtarea lui, și al doilea nivel se poate spune că este la fel de miraculos, ființa umană îl protejează pe cel cu atribute cerești acum, pierdute. îngerul are nevoie de ajutor uman. Caracterul evolutiv al îngerului este atipic... pare că se lăsa influențat de Satana, e furios, scuipa foc, aduce ploaie. Poate când nu trebuia. Tot atât de bine s-ar putea crede că îngerul acesta era un copil rebel, în dialogul cu el supunândui-se să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
2012, Radu Stanca a împlinit 50 de ani de la trecerea în posteritate. Ce a făcut posteritatea pentru această mare personalitate, om de teatru, poet? Descoperirile autoarei s-au adunat tocmai în această carte. Un volum inedit pentru reconstituirea traiectului său evolutiv, un debut prematur la 12 ani, la 15 ani era deja un poet consacrat. în plină epocă a proletcultismului, Radu Stanca nu a scris nici un vers care să-l compromită. El rămâne în amin tirea noastră ca un adevărat exemplu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
jin duiește la o subiectivitate complexă, capabilă să plăsmuiască un nou univers literar, bogat în esențe și viziuni. Singura propabilă angajare a acestei generații a fost poezia însăși, in ipostaza ei cea mai esențială. Fapt este că în calea ei evolutivă, poezia românească a dat, în diferite perioade, nu doar o dată sau de două ori poeți de vârf. Dar este iarăși fapt că nicicând altădată poezia românească, cea bogată în forme și pătrunzătoare în adâncimi, în calea ei de veacuri, n-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sau consacrare în spațiul literelor, sau de acceptare de către public, sau de profesie, sex, loc de proveniență, dau cititorului o mostră reprezentativă a poeziei românești din acea perioadă și acoperă, în parte, toate înclinările spectrului poeziei perioadei respective, precum și mersului evolutiv al generației. Nicolae Labiș - moldovean de origine, ca și marii săi predecesori Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu. Ca și în operele celor doi, peisajul românesc, cu toate bogățiile naturale și spirituale, străbate versul tânărului Labiș. La vârsta încă de adolescent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca moștenitor al modernismului<footnote Optam aici pentru ideea conform căreia postmodernismul muzical reprezintă mai întâi de toate consecință logică a evoluției interne a modernismului muzical (pe durata desfășurării celor trei avangarde), dar și, implicit, ca posibilitate unică a înaintării evolutive. Considerăm a fi nelucrative imaginile în care postmodernismul muzical reprezintă un "accident", o eventuală "direcție greșită" sau o continuare "ineficientă" a proiectului modernist (Habermas). footnote>, în pofida "distorsiunilor" de interpretare pe care le induc o sumă de imagini privind caracterul emergent
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]