5,084 matches
-
variate motive: unii o combat sau nu manifestă sinceritate când vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați se remarcă o grupare ce vorbește cu pietate despre destin, în timp ce alții "flirtează" cu el sau sunt "îmbufnați". Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nostru solar. La baza cunoașterii științifice a lumii, se află așadar performanțele computerului neurobiologic de care dispune specia umană. Imaginea noastră despre lume este rezultatul performantelor realizate în decursul veacurilor de creierele celor ce, într-un fel sau altul, au explorat tainele Universului și și-au transmis unul altuia rezultatele la care au ajuns. Acest computer biologic nu vine în contact cu lumea decât prin interfața reprezentată de receptorii biologici ai organismului care formează organele de simț, singura intrare a informațiilor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
uman este de 16-20 biți pe secundă. Aceasta introduce o limită de timp, un adevărat zid redutabil. Din cauza acestei limite, creierul uman nu poate rezolva problemele ce-i sunt puse (inclusiv cunoașterea științifică) pe baza unor algoritmi exhaustivi, care să exploreze toate posibilitățile și să ajungă la cea, sau la cele mai bune (corecte) soluții. Demonstrarea unei teoreme sau realizarea unei partide de șah ar dura milenii sau sute de milenii! Această constatare a provocat o imensa criză în cadrul teoriei inteligențelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și să opereze pe o baza de aproximare. În loc de algoritmi clasici, se folosesc algoritmi vagi (fuzzy), de tipul celor studiați de Lotfali Askar Zadeh și Constantin Negoiță, astfel încât omul, în locul variantei cele mai bune va alege o varianta acceptabilă, în loc să exploreze toate posibilitățile (să parcurgă tot arborele de decizii sau opțiuni), va explora numai pe cele pe care le va considera mai importante din punctul său de vedere. Aceasta reducere, aceasta simplificare este efectuată pe baza unor reguli, pe care Jacques
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
folosesc algoritmi vagi (fuzzy), de tipul celor studiați de Lotfali Askar Zadeh și Constantin Negoiță, astfel încât omul, în locul variantei cele mai bune va alege o varianta acceptabilă, în loc să exploreze toate posibilitățile (să parcurgă tot arborele de decizii sau opțiuni), va explora numai pe cele pe care le va considera mai importante din punctul său de vedere. Aceasta reducere, aceasta simplificare este efectuată pe baza unor reguli, pe care Jacques Pitrat le-a numit euristici. Ideea potrivit căreia creierul uman operează cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încercă să surprindă, calitativ sau cantitativ, desfășurarea unui eveniment, sa prevadă existența unui obiect, proprietate sau proces, în realitate sau într-un spațiu conceptual, fie el formal sau artistic. Prin intermediul ipotezei omul explorează stările fenomenale, încercând să asambleze modele predictive sau interpretante de stare naturală. Există ipoteze cu privire la creația și evoluția universului, ipoteze vizând apariția și evoluția vieții pe pământ sau pe alte posibile sisteme planetare aparținând altor stele. Se construiesc ipoteze asupra
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
constituie un concept-cheie în cercetarea calitativă, în general, și în studiile etnografice, în special. George Marcus, referindu-se la reflexibilitatea în etnografie, consideră că ea deschide noi posibilități: despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității și acordă cercetătorului, cu capacitățile lui autoreflexive și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
observației și al experimentului, faptul poate fi și un eveniment, precum cel istoric. În Secolul Luminilor, istoria înregistrează frenezia iconoclastă a oamenilor de știință, care își stabilesc o limită de nedepășit (prin filosofia lui Immanuel Kant) între ceea ce poate fi explorat (lumea fenomenului) de către percepție și intelect, cu resursele rațiunii pure, și ceea ce nu poate fi niciodată cunoscut, tărâmul marilor și insolvabilelor probleme metafizice (moartea, "lumea de dincolo", divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oferă doar reprezentări și imitația ce aduce la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub forma unui joc ce transmite jocul ca reprezentare pură. În acest sens, Gadamer înțelege prin mimesis realitate intensificată, iar prin imitație o autoprezentație ce explorează realitatea. Ceea ce oferă un statut special imitației este procesul de a oferi jocul în starea pură, jocul care îndeamă subiectul la recunoaștere și adevăr. Doar prin recunoaștere nu putem fi înșelați și putem descoperi adevărul artei. Prin urmare, imitația arată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
personal, către propria ființă de sine stătătoare. Trebuie să alegem între monotonie și stimulare, oferindu-i mereu alte perspective, alte jocuri, alte modalități de abordare a realității, stimulându-i creativitatea și dorința de noutate, de schimbare. Spunând mereu alte povești, explorând împreună cu cel mic îi oferim noi experiențe de viață, din care el va invața și pe care le va impărtăși cu ceilalți. Astfel va ințelege mai ușor evenimentele și transformările la care ia parte, mintea lui va fi mereu într-
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
rețele P4. Comutatorii lui P4 sunt setați pentru a realiza permutarea pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}. Note bibliografice Knuth conține o discuție despre rețele de sortare și trasează istoria lor. Aparent ele au fost prima dată explorate în 1954 de P. N. Armstrong, R. J. Nelson, si D. J. O'Connor. În primii ani ai lui 60, K. E. Batcher a descoperit prima rețea capabilă să interclaseze două secvențe de n numere în timpul O(lgn) . El a
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
impună la noi modelul simbolist, dar urmează calea cea mai simplă, aceea a restituirii universului tematic al curentului. Serialitatea motivelor, șablonul care eludează emoția sunt izbitoare. Pentru că timpul și extincția fac corp comun cu misterul, decorul acestei poezii ce îl explorează se încarcă de vetustețe și de funerar. Este orașul vechi, gotic, la I.M.Rașcu, cetatea cufundată în ceața înserării sau în cea a morții, ca la Mihail Cruceanu, Seara în cetate, I.M. Rașcu, În sumbra cetate. Este, sălbatic, rece, castelul
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
să dispară din oraș, fără ca dezvăluirea decisivă să aibă loc. Faptele contează însă mai puțin decât ecoul în conștiință al celor întâmplate, imaginarul fiind mai consistent decât realitatea. Protagonistul, febril, cu vocația introspecției, caută semnificații de adâncime gesturilor cotidiene, își explorează universul închis până la limita unde se confundă cu himera, forțează tainele cu un acut sentiment al absurdității lumii și cu o permanentă intuiție a primejdiei. Asociat frecvent cu Marcel Proust și Franz Kafka - apropiere pe care o respinge cu argumentul
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și metafora rară. Evoluția ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale. Ultimele culegeri - Mi-e dor (1971) și Mă caut (1976) -, ciclul Postume din antologia Poezii (1981) propun o lirică
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
de toalete, bijuterii, interioare. Reușita este conferită de bucuria de a evoca o epocă la care V. ține mult. „Scris cu o matură stăpânire a tonului și a materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
și fizică, de climat afectiv familial., de rol si de statut social al copilului în familie, față de părinți, frați, rude etc. Între grupurile familiale și școală relațiile sunt plurivoce, transferul de semnificații putând fi mai bogat sau mai sărac. Lucrarea explorează unele căi de îmbogățire al acestui transfer, ținând seama de exigențele școlii și condițiile locale de viață. Studierea locuinței și al locului de muncă al elevului, a rolului și a statutului copilului în familie, a pregătirii sale preșcolare, al regimului
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
gama activității copilului. Consider că sunt mai utile acele exerciții de desen care integrează elementele scrisului(cercuri, semicercuri, bastonașe, linii drepteă în desene. În acest context se face nu numai un exercițiu interesant, stimulator pentru scrisul copilului, ci se pot explora și dimensiunile imaginației. Dintr-un asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
cornete) pot întreține o rinită. Dacă există dubii asupra diagnosticului sau se dorește vizualizarea nazofaringelui se practică o rinoscopie posterioară. Rinoscopia posterioară Rinoscopia posterioară se practică pentru a inspecta orificiile posterioare ale foselor nazale (coanele). Zona este relativ greu de explorat, iar în cazul unor conformații particulare ale vălului palatin, se recurge la rinoscopie posterioară cu ridicare de văl palatin. Pozițiile medicului și a pacientului sunt identice cu cele din rinoscopia anterioară. Se recomandă bolnavului să respire liniștit pe nas. Capul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
o mișcare lentă spre rinofaringe. Se examinează cornetul nazal inferior și septul nazal în vederea depistării unor eventuale hipertrofii de mucoasă la nivelul capului sau cozii cornetului inferior. Endoscopul avansează la nivelul coanei și se trece la examenul rinofaringelui. Apoi se explorează meatul mijlociu, situat între zona de inserție a cornetului mijlociu și cornetul nazal inferior. Cornetul mijlociu este o expansiune a etmoidului, fiind atașat antero-lateral de lama ciuruită a etmoidului. Posterior se inseră pe peretele nazal lateral. Lamela sa bazală reprezintă
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în sfârșit, își publică memoriile sau, mai rar, își aduc contribuția la istoria comunismului: în 1964, cu teza sa Originile Partidului Comunist Francez, Annie Kriegel inaugurează cercetările universitare asupra PCF; Franșois Furet zdruncină istoriografia marxizantă a Revoluției Franceze; Alain Besanșon explorează rădăcinile leninismului. Vom regăsi un fenomen identic la stângiști după consumarea fazei intense a evenimentelor din mai 1968*. Unul din cazurile cele mai simptomatice este cel al lui Boris Souvarine care, în Buletin comunist se proclamă „exclus, dar comunist”. Curând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cerea o imprimare separată de text, la o altă presă. Descoperirea a avut loc la Nűrnberg, unde, în 1493, s-a publicat prima carte amplu ilustrată, Weltchronik, cu imagini de Michael Wolgemut. Albrecht Dürer, ucenic la această remarcabilă întreprindere, a explorat resursele xilografiei și prin numeroasele sale suite, de la „Apocalipsa” (1499) (Fig. 8) la „Viața Fecioarei” (1511) (Fig. 9), a înălțat-o la rang de artă majoră. Execuția ireproșabilă a detaliilor i-a permis să realizeze compoziții mult mai complexe decât
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Deviațiile de la raționalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contingente doar din poziția avantajoasă a raționalității, dar, prin ele însele, pot fi elemente într-un sistem coerent al iraționalității. Merită să fie explorată posibilitatea de a construi ipotetic o contrateorie a politicii iraționale. Când reflectăm asupra dezvoltării teoriei americane în ceea ce privește politica externă, suntem uimiți de persistența atitudinilor greșite care au supraviețuit, indiferent sub ce deghizări, atât argumentelor intelectuale, cât și experienței politice. Odată ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
calcul cantitatea și calitatea armelor. Caracterul național și mai ales moralul național și calitatea guvernării, cu accent pe politica externă, sunt cele mai importante, dar și cele mai eluzive elemente. Este imposibil pentru observatorul scenei contemporane sau pentru cel care explorează tendințele viitoare să aprecieze chiar și cu o acuratețe aproximativă contribuțiile relative ale acestor componente la puterea diferitelor națiuni. Mai mult, calitatea lor este supusă unei schimbări continue, inobservabile în momentul producerii, revelate doar în timpul testului real al crizei și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
seamă ai realismului clasic, precum Morgenthau, pot fi clar identificate conceptele fundamentale ale școlii engleze: sistemul internațional, societatea internațională, societatea mondială și justiția internațională. Ceea ce realizează școala engleză este clarificarea unei abordări mai curând implicite decât explicite în realismul clasic. Explorând aceste legături dintre școala engleză și realismul clasic în prima parte a articolului de față, sper să indic caracteristicile distinctive ale școlii engleze. Voi dezvălui și motivul pentru care, din perspectiva școlii engleze, lipsește cu siguranță un element social din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
viteza de de execuție la o sarcină motrică simplă; * viteza de repetiție; * electroencefalografie; * electromiografie; * cronaximetrie; Permeabilitatea sinapselor se determină prin: * timpul de latență; * reflexul Hoffman. Având în vedere gradul mare de heritabilitate al îndemânării cât și a acestor teste care explorează îndemânarea sub raport analitic al elementelor sale determinate și constitutive, este necesar și recomandat de către literatura de specialitate ca aceste determinări să se efectueze și la părinți, constituind astfel o prognozare valoroasă pentru perspectiva sportivă a subiectului selectat. De asemenea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]