3,537 matches
-
în ritmul noului Imn de Stat, „ Zdrobite cătușe în urmă rămân..”, călcând în picioare tot... absolut tot, fără șovăire. În planurile lor de distrugere, statornicirea noii orânduiri își întindea covorul de sânge peste care triumfători... călcau cu rânjet de fiară flămândă... Capitolul X NIMIC NU SE ÎNTÂMPLĂ FĂRĂ VOIA DOMNULUI... Vremurile se înverșunau din ce în ce..și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât aceea scrisă în comunicatele oficiale. Ziarele vorbeau... zvonurile însă, veștile rele, mai ales
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Articolul 1 Se desființează satul Flămînda, din comuna Prundu, raionul Oltenița, regiunea București. Locuitorilor din satul Flămînda li se vor pune la dispoziție în vatra nouă a satului Prundu, din comuna Prundu, terenurile necesare pentru strămutarea gospodăriilor lor. Articolul 2 Construcțiile existente în satul Flămînda se
DECRET nr. 387 din 1 iulie 1963 privind desfiinţarea satului Flaminda din comuna Prundu, raionul Oltenita, regiunea Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125425_a_126754]
-
6 Țesătoria de bumbac comercială comună comercializarea ─────── bumbac - Ș.A. pe acțiuni Țibănești, în țară și 65,8 + Țibănești Țibănești (Ș.A.) județul străinătate de 11,7 Iași semifabricate - țesături crude din bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 14 Filatura de Societate Flămînzi, Producerea și 167 Filatura de bumbac comercială str. comercializarea ─────── bumbac - Ș.A. pe acțiuni Principala în țară și 153,6 + Flămînzi Flămînzi (Ș.A.) nr. 1, străinătate a 31,7 județul firelor din Botoșani bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 15 "Amit
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]
-
județul străinătate de 11,7 Iași semifabricate - țesături crude din bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 14 Filatura de Societate Flămînzi, Producerea și 167 Filatura de bumbac comercială str. comercializarea ─────── bumbac - Ș.A. pe acțiuni Principala în țară și 153,6 + Flămînzi Flămînzi (Ș.A.) nr. 1, străinătate a 31,7 județul firelor din Botoșani bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 15 "Amit" Societate București, Cercetare și 45,9 Întreprinderea - Ș.A. comercială str. proiectare ─────── de accesorii București pe acțiuni Sabinelor tehnologică 120 + metalice
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]
-
străinătate de 11,7 Iași semifabricate - țesături crude din bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 14 Filatura de Societate Flămînzi, Producerea și 167 Filatura de bumbac comercială str. comercializarea ─────── bumbac - Ș.A. pe acțiuni Principala în țară și 153,6 + Flămînzi Flămînzi (Ș.A.) nr. 1, străinătate a 31,7 județul firelor din Botoșani bumbac și tip bumbac, activitate import-export. 15 "Amit" Societate București, Cercetare și 45,9 Întreprinderea - Ș.A. comercială str. proiectare ─────── de accesorii București pe acțiuni Sabinelor tehnologică 120 + metalice (Ș.A.
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]
-
adus mâncare. Dă-i, servește-l cu gamela, aprovizionează cu apă, dă-le schimburi. Echipamentele erau rupte, salopetele - murdare, iar noi puțeam. S. B.: De ce, totuși, s-a pornit atât de greu aprovizionarea? Spuneați că vreo două zile ați stat flămânzi. M. M.: Ce se întâmplă, era foarte periculos pentru că situația era incertă în zonă. Nu știai ce se întâmplă. Și atunci, decât să avem pierderi inutile, inclusiv aprovizionarea cu muniție (fiindcă am adus camioane întregi de muniție pe urmă, să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
o rugă de mulțumire, către ziditorul puternic a toată făptura... Numai greierul păgân tulbura În răstimpuri cu șuier pătrunzător, ceasul măreț de rugăciune și un șoim, ca o 226 săgeată neagră și iute, spinteca văzduhurile largi cu croncănitul ascuțit și flămând... Pe alocurea, arbori uriași, a căror bătrânețe șubredă nu se putuse Împotrivi vijeliei, zăceau răsturnați la pământ În toată nemăsurata lor lungime și cu trunchiuri pentru veșnicie adormite și cu crengi hrentuite În prăpăstioasa lor cădere, iezeau scoborâșurile Încă umede
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Thürk, În cartea sa Singapore: „Atacurile japoneze se succedaseră În tot timpul nopții. În unele locuri apărătorii fuseseră Împinși Înapoi. Nu exista picătură de apă. Incendiile luau proporții. Pe străzi zăceau sute de răniți, majoritatea civili, care gemeau sfâșietor. Copiii flămânzi mâncau iarba din parcuri. Alimentele erau epuizate, munițiile pe sfârșite. Din cauza aceasta multe tunuri intacte nu puteau trage. La postul de comandă al generalului, singurul aparat de radio existent capta emisiunile propagandistice În limba engleză transmise de japonezi la postul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
colinele acoperite cu ierburi sălbatice, sau șoldurile goale ale unei stânci, se Înfiripau și trăiau viața scurtă a unei năluciri apocaliptice, care mi se părea că se mișcă Încet, se târăște furiș, vine, ajunge și Întinde spre mine o gheară flămândă și ucigașă. Tresar năucită de clipa fantasmagorică și revin cu picioarele pe pământ, și accept o adevărată aventură palpitantă cu barca, un fel de pirogă, condusă cu multă Îndemnare de băștinași printre bolovani de mărimi uriașe ce se ridică din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 205; 2 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 502; - 60 în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
hrană decât în măsură în care se lucrează”. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
prinde (DÎ.1599: XVIII) b. Adevăr grâesc voao că-i va încinge (CT.1560-1: 148r) (21) a. căeim-au căutat până la moarte (DÎ.1591-600:VIII) b. căcu direptate și giudeț adevărat toatele aduseș asupră de noi (DDL.1679: 122) (22) Ferecați flămânzii acmu că săturai-se-vor ti (CT.1560-1: 126r-v) Poziția față de negatorul propozițional nu și adiacența la nucleul verbal arată neechivoc că, în româna veche, orientarea pronumelor clitice este tot către flexiune, la fel ca în româna modernă. Rezultă deci
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mari și copți ( ) de-i lăsa gura apă ( ). Cum să ajung la ei ( ) se tot Întreba cumătra ( ) A dat târcoale ( ) dar degeaba ( ) Ciorchinii erau prea sus ( ) și vulpea nu-i putea ajunge ( ) ( ) Sunt acri ( ) zise ea și plecă mai departe flămândă ( 2. Formulați cel puțin În două feluri propozițiile ce le veți obține din cuvintele de mai jos: a) de pădure, cele mai, fructele, vitamine, conține, multe b) sunt, mai, școlar, clasa, din, cel, mic, eu; c) strada, sunt, infloriți, lor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea unui spațiu construit în suprafață de 168,46 mp, situat la parterul imobilului, proprietate publică a statului, în comuna Flămânzi, Șoseaua Națională nr. 28 D, județul Botoșani, din administrarea Consiliului Local al Comunei Flămânzi, în administrarea Ministerului de Interne, pentru Postul de poliție din comuna Flămânzi. Articolul 2 Predarea-preluarea spațiului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol
HOTĂRÎRE Nr. 435 din 20 iunie 1995 privind transmiterea unui spaţiu construit, situat în comuna Flamanzi, judeţul Botosani, în administrarea Ministerului de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113002_a_114331]
-
de 168,46 mp, situat la parterul imobilului, proprietate publică a statului, în comuna Flămânzi, Șoseaua Națională nr. 28 D, județul Botoșani, din administrarea Consiliului Local al Comunei Flămânzi, în administrarea Ministerului de Interne, pentru Postul de poliție din comuna Flămânzi. Articolul 2 Predarea-preluarea spațiului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți, la valoarea de inventar rezultată din evidentele contabile. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de interne, Doru Ioan Taracila Secretar de
HOTĂRÎRE Nr. 435 din 20 iunie 1995 privind transmiterea unui spaţiu construit, situat în comuna Flamanzi, judeţul Botosani, în administrarea Ministerului de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113002_a_114331]
-
televiziune din București (fac această precizare pentru că în zonă erau prezente și o mulțime de posturi locale) pășește cu pas rar, atent, printre pături și saltelele de pe pajiște. Parcă-i o barză plecată pe ogor să caute hrană pentru puii flămânzi din cuib. Numai că puii sunt, în cazul ei, colegii din redacția avidă de știri proaspete. O urmează un cameraman îmbrăcat cu pantaloni largi, cu buzunare multe, o cămașă în carouri și o caschetă aruncată neglijent pe cap, total defazat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un rol însemnat în construcția acestui compromis. Centrată pe ideea de „scandal”, de îmbulzeală ce se formează uneori în timpul acestor distribuții, ea, mass-media, realizează de fapt un com promis între valori alimentare diferite : cea a mulțimii, a „gloatei” percepute ca flămândă și nepretențioasă, și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși, memoria comunismului, omniprezentă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care am suportat-o acolo am resimțit-o și aici: nu ne mai săturam. Cred că atunci am devenit și mâncăcioasă. Mi-a mai trecut pe urmă. Dar atunci voiam totdeauna să mănânc, probabil că de frică să nu rămân flămândă. Au fost vremuri grele și când ne-am Întors. În Transnistria, părinții dumneavoastră... Da, da, eram Împreună. Și cu toată familia, cu surorile... Și unde ați stat? Într-o casă. Am stat În casele localnicilor, dar În frig, mizerie, hrană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era frig... — Ploua și templul era descoperit? — Da, era descoperit - adică avea acoperiș, dar era găurit. Și au venit peste noi, În templul ăla, noaptea, din Basarabia, evrei din lagărul de la Edineț - și ăștia au venit ca niște oameni sălbatici, flămânzi, erau de-acum terminați. Noi Încă eram curați - ăștia erau flămânzi, rupți, ca niște animale sălbatice flămânde, cu păduchi... Și urlau... Și au venit peste noi... — Deja ați Început să vă dați seama cam ce vi se poate Întâmpla? — Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
avea acoperiș, dar era găurit. Și au venit peste noi, În templul ăla, noaptea, din Basarabia, evrei din lagărul de la Edineț - și ăștia au venit ca niște oameni sălbatici, flămânzi, erau de-acum terminați. Noi Încă eram curați - ăștia erau flămânzi, rupți, ca niște animale sălbatice flămânde, cu păduchi... Și urlau... Și au venit peste noi... — Deja ați Început să vă dați seama cam ce vi se poate Întâmpla? — Da... Îmi aduc aminte că la Atachi megeam pe stradă și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au venit peste noi, În templul ăla, noaptea, din Basarabia, evrei din lagărul de la Edineț - și ăștia au venit ca niște oameni sălbatici, flămânzi, erau de-acum terminați. Noi Încă eram curați - ăștia erau flămânzi, rupți, ca niște animale sălbatice flămânde, cu păduchi... Și urlau... Și au venit peste noi... — Deja ați Început să vă dați seama cam ce vi se poate Întâmpla? — Da... Îmi aduc aminte că la Atachi megeam pe stradă și am văzut doi copii - unul avea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tai degetele la ferăstrăul cu care se lucra acolo), dar țin minte că era un meșter foarte cumsecade, Îmi arăta de 10 ori cum să fac o treabă... Aveam obsesia mâncării, tot timpul mă gândeam la mâncare... Tot timpul erați flămând... Tot timpul eram flămând. Cum să vă spun... era așa, ceva, nici nu puteai să te gândești la altceva. Când terminai treaba, o lucrare, trebuia să duci acea lucrare acasă... Țin minte, când am fost și am dus o lucrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu care se lucra acolo), dar țin minte că era un meșter foarte cumsecade, Îmi arăta de 10 ori cum să fac o treabă... Aveam obsesia mâncării, tot timpul mă gândeam la mâncare... Tot timpul erați flămând... Tot timpul eram flămând. Cum să vă spun... era așa, ceva, nici nu puteai să te gândești la altceva. Când terminai treaba, o lucrare, trebuia să duci acea lucrare acasă... Țin minte, când am fost și am dus o lucrare la acel plutonier Roiban
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
i-am primit, așa i-am mâncat. Am uitat să vă spun că atunci când am ajuns seara acolo, pe câmp, nimeni n-a mai avut nici o bucățică de mâncare. Pe drum am mâncat o pâine Întreagă. Oamenii erau așa de flămânzi, că nu puteau, nu aveau cum meargă cu pâinea subsuoară - eram Înnebuniți de foame, am mâncat tot. Mai erau unii care, totuși, au mai pus În buzunar o bucățică de colț de pâine. Ăia, ca să nu ne facă rău, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Știu că una mai descurcăreață a luat perdele și și-a făcut haine, eu am avut o fustă dintr-un material gros... Ne-au dat și mâncare, dar ce mâncare !? De la popotă. Ei făceau mâncare bună, grasă, dar noi eram flămânde - așa că după aia a venit și diareea; bine că n-am murit. Când ne-au dus În lagăr aveam aproape 60 kg, cred că vreo 50 și ceva, iar când m-am eliberat aveam 38. Eram ca un băiat, numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]