7,015 matches
-
nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat pe cizme din grajd. Aduci ouăle calde încă de la curul găinilor și de asta te-ai repezit pe roșu în intersecție și arăți ca și cum ai fi căzut de pe tractor. EL: Și eu după ce am pus ouăle deoparte, îți pun la loc mângâietor o șuviță sub baticul tău pestriț, care plină de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în cenușă, și va flutura ca steag național ceva din hârtie igienică folosită, care va atârna de un vrej de fasole ceva mai răsărit. EL: Și apoi va trebui brusc să se hrănească. Va prinde cu mâinile lui verzi o găină moartă, în a cărei burtă de mult domnesc viermii. Deci asta-i ea, găina, va trebui el să zică, a cărei găinaț îmi lipsește de zile întregi. EA (se cutremură scârbită și râde): Este o posibilitate gata pregătită, dar pentru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
va atârna de un vrej de fasole ceva mai răsărit. EL: Și apoi va trebui brusc să se hrănească. Va prinde cu mâinile lui verzi o găină moartă, în a cărei burtă de mult domnesc viermii. Deci asta-i ea, găina, va trebui el să zică, a cărei găinaț îmi lipsește de zile întregi. EA (se cutremură scârbită și râde): Este o posibilitate gata pregătită, dar pentru cealaltă parte a viețuitorilor ești în așa hal de oțelit, că pare ciudat. EL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o posibilitate gata pregătită, dar pentru cealaltă parte a viețuitorilor ești în așa hal de oțelit, că pare ciudat. EL: Da, trebuie să se exagereze cu veselia până la capăt. Degetele lui arătătoare și degetele mari mângâie pielea gălbui verde a găinii putrede, care își plânge ultimile picături lichide ale suprafeței ei, pentru că ea, găina, trebuia să fie de mult în pămânul pârjolit. Pierdut în gânduri, labele supremației Sale statale se adâncesc în cele din urmă în găină, care îi amintește de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
hal de oțelit, că pare ciudat. EL: Da, trebuie să se exagereze cu veselia până la capăt. Degetele lui arătătoare și degetele mari mângâie pielea gălbui verde a găinii putrede, care își plânge ultimile picături lichide ale suprafeței ei, pentru că ea, găina, trebuia să fie de mult în pămânul pârjolit. Pierdut în gânduri, labele supremației Sale statale se adâncesc în cele din urmă în găină, care îi amintește de nașterea fiului său. Toate culturile naționale de putregai au asistat la desfășurarea nașterii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pielea gălbui verde a găinii putrede, care își plânge ultimile picături lichide ale suprafeței ei, pentru că ea, găina, trebuia să fie de mult în pămânul pârjolit. Pierdut în gânduri, labele supremației Sale statale se adâncesc în cele din urmă în găină, care îi amintește de nașterea fiului său. Toate culturile naționale de putregai au asistat la desfășurarea nașterii. În sfârșit pipăie mica inimă țapănă, și murmură: Dumnezeule, acum l-am găsit pe Dumnezeu. EA (râde): Destul, unde-i acest material după
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dumnezeule, acum l-am găsit pe Dumnezeu. EA (râde): Destul, unde-i acest material după exteriorul vorbirii? EL: Nu-i niciodată destul. Abia o inundație arată odată la o mie de ani, ce este pur și simplu putred. Inima de găină a depus-o între timp în interiorul unei pâini, ceea ce îl inspiră să își dea jos chiloții pe care nu și i-a mai dat jos de șapte ani. Și firește că aproape că moare, în timp ce cu ochii bântuiți de nebunia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la noi pe noi și zumzăitul zilei și zgomotele murdare ale zilei zgomotul zilei această zumzăială a căldurii PIANISTA (se ridică și începe să înconjoare în chip malefic societatea): Dar deodată Doamnelor și Domnilor stați toți pe stinghia din cotețul găinilor chiar și zgomotele chiar și căldura chiar și mirosurile chiar și mirosul de muncă chiar și ordinul zilei chiar și limba zilei apoi S-A TERMINAT atunci ne spargem PE NOI ȘI timpul zilei noastre Și ne otrăvim PE NOI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se leagănă și se cacă pe verandă.... sau de la cururile de colo, anume de la psihopații care se află în apropiere care declară că se află în apropierea unor psihopați pentru că se află în apropierea noastră. Dacă-i posibil cumpără numai găini nejumulite, le jumulesc singuri, ca acasă într-un coteț de găini uitat de lume să fie ca la ei acasă. PIANISTA: Acasă.. exact, acasă... COMPOZITORUL: Din nou pierdut, din nou crescut de o economie particulară, care pretinde că este proprietara
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
colo, anume de la psihopații care se află în apropiere care declară că se află în apropierea unor psihopați pentru că se află în apropierea noastră. Dacă-i posibil cumpără numai găini nejumulite, le jumulesc singuri, ca acasă într-un coteț de găini uitat de lume să fie ca la ei acasă. PIANISTA: Acasă.. exact, acasă... COMPOZITORUL: Din nou pierdut, din nou crescut de o economie particulară, care pretinde că este proprietara unei științe particulare. PIANISTA: Da, acum conduce din nou economia, foarte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așa între timp, apoi pielea imi crește la loc albă. (râde) COMPOZITORUL: Acum îmi intepretează propria memorie de mai bine de o oră tota melodiile cât de cât mai răsărite din pădure și de pe pășuni... și încă nici un cerb, numai găinile din cotețul din spate. (arată spre spate) PIANISTA: Știu, am auzit tot. COMPOZITORUL: Și eu trebuie să interpretez un discurs. Discursul doi: Trag cu urechea de o oră de producție la osteneala furnicilor. Se compune pur și simplu în urma ta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
latră în realitatea cea de pe urmă. Dar seara se mai lipăie un lapte cald cu remușcare și atunci noi zicem răspicat: Lapte, lapte, lapte.... La băut un lapte călduț. Că un asemenea lapte înseamna concediu pentru granița de pielicică de găină îmbâcsită a oamenilor, pe care Doamne-Doamne a întins-o cu atâta grijă între omenire și iad. De aia nici nu avem chef de nici un lapte. Dar laptele e rugăciune și vrei, nu vrei rugăciunea este lapte. Și trebuie pentru ca să putem
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
altfel spus, ceea ce contează este originea părții dinamice a teoriei: efectele acțiunii individuale, fie ele intenționate sau nu, sau legile aflate într-o evoluție lentă, ale structurii autoreproductive. Se poate reformula, dar nu se poate rezolva problema cu oul și găina, spunînd pur și simplu că ele sînt reciproc constitutive. Pentru a delimita dezbaterea agent-structură de disputa asupra nivelului de analiză, mă voi referi la cele două poziții din prima dezbatere sub numele de individualism, respectiv holism. Individualismul este acea perspectivă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai mult în postura de donna sapiensa, care știe să-și apere virtutea și bunul renume chiar și în fața unei autorități cum era aceea a regelui. Inventează o strategie de apărare, servindu-i suveranului la masă doar bucate gătite din găini, spre nedumerirea și nemulțumirea bărbatului, care nu se oprește în a afla cauza acelei situații inedite. Marchiza este pregătită să dea lovitura decisivă a planului său: femeile, deși se deosebesc prin rang și prin vestimentație, sunt 176 Ibidem, p. 115
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi Panaite ș.a.. Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea unei găini ajungând în medie la 2,5-3,5 kg, iar producția de ouă la 130- 150 buc./an. De regulă, se cresc rase mixte alături de rasele Leghorn, Sussex și Gât golaș de Transilvania. Se mai cresc curci, gâște și rațe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bibliotecii. O plăcută impresie o lasă și împrejurimile localului bibliotecii: gard mare din scânduri, iar în partea din față îți atrag atenția rondurile cu flori multicolore într-un loc unde altădată era paradisul bălăriilor și în care își găseau adăpost găinile și porcii vecinilor. Biblioteca a fost înființată în anul 1962 prin donarea unui număr de volume de la „Școala de la centru” și abonamente lunare primite prin colete poștale de la Biblioteca județeană. A funcționat într-o cameră de 3x3 m, în cadrul G.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o serie de cântece adecvate care sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul desfășurării nunții tradiționale din satele comunei Oncești, indiferent de momentul zilei, se salută cu „bună dimineața”. Este salutul ce reprezintă, simbolic, un nou început în viața mirilor. De respectarea desfășurării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca pe drum . Se leagă batiste la cai și la lăutari și alaiul pleacă la locuința mirelui. Când se ajunge acolo se strigă: „Bună ziua soacră mare, Îți aducem norișoară Și mândruță și frumoasă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și compasiunea familiei, în cel mai emoționant moment rudele și cunoștințele decedatului își iau rămas bun de la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată din timp. Deasupra gropii se dau de pomană groparilor un cocoș și o găină. După înmormântare, toți participanții aruncă pământ în groapă, cu vorbele „să-i fie țărâna ușoară”. Urmează praznicele de 3, 9 și 20 de zile, ridicarea panaghiei la 40 de zile, parastasul de 6 luni și de 1 an, purtarea prescurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură și toate gângăniile învie și ies de sub pământ. În această zi nu se lucrează cu acul, foarfecele, pieptenul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a pune./ A lua castravetele și ți-a spune:/ ,,De-o fi păr de vacă, de bou/ Păr în păr Păr de cal, păr de iapă/ Păr în păr/Păr de mâță, păr de motan/ Păr în păr,/ Păr de găină, păr de cocoș/ Păr în păr,/ Păr de gâscă, păr de gânsac/ Păr în păr,/ Păr de ghițá, păr de ghițăl/ Păr în păr,/ Păr de nouăzeci și nouă de neamuri/ Să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]