5,287 matches
-
era „Revistă pentru răspândirea frumosului”. Se publică articole însoțite de reproduceri după picturi de Ștefan Dimitrescu (un portret al lui M. Sadoveanu), N. Grigorescu, Iser, Marius Bunescu. N. Tonitza scrie despre Șt. Dimitrescu. Numărul din ianuarie 1936, la care colaborează Gala Galaction ( Povestea vieții mele) și Olga Greceanu, este închinat reginei Maria. Alți colaboratori: Dan Botta, Al. Busuioceanu, Eugen Ionescu. I.H.
ARTA SI OMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285459_a_286788]
-
provocării lor este, În consecință, nulă. Din păcate, numele chemate În ajutor de Delbourg-Delphis sunt puține și cvasinecunoscute. Iar exemplele - destul de inconsistente. Nu mai impresionează pe nimeni că, de pildă, În 1922, Marsen Hartley intră Într-un night-club, la o gală, Îmbrăcat Într-o superbă rochie de seară, cu o orhidee uriașă prinsă la reverul mantoului. După cum, de ani buni, nu fac valuri prea mari nici libertatea câștigată de mișcările gay de pe tot mapamondul În ultimele decenii, nici spectacolele orgiastice superelaborate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
niciodată decât consecințele toaletei noastre. Sterne, acest admirabil observator, a decretat În cel mai spiritual mod cu putință faptul că ideile unui bărbat fără barbă nu sunt cele ale unuia cu barbă. Cu toții suntem supuși influenței ținutei. Artistul Îmbrăcat de gală nu mai poate lucra. În rochie de interior sau Împodobită pentru bal, o femeie nu mai este aceeași: ai spune că sunt două femei! Aici Brummell scoase un oftat. — Purtările pe care le avem dimineața nu sunt și cele de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
40). Ambivalența funcțională a măștii (poate fi folosită atât În cele mai solemne rituri politice sau magice, cât și În cele mai hilare contexte carnavalești) este dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
sub protecția Academiei Române, București, 2002. Ediții: Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1999 (în colaborare cu Mihai M. Robea); Sal Segall, Din folclorul poporului evreu. Credințe, datini și superstiții, cu o scrisoare de Gala Galaction, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2000; I.-A. Candrea, Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, pref. Dan Horia Mazilu, introd. edit., București, 2001. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, Academia Română și unitatea națională, RL, 1989, 1
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
C. reconstituie mai întâi, în volumul Pe urmele lui Gala Galaction (1982), călătoriile preotului și scriitorului în provinciile românești și în străinătate (Ungaria, Italia, Egipt, Muntele Athos etc.). Trama biografică a reconstituirii este ulterior dezvoltată și amănunțită într-o monografie, Gala Galaction (1989), îmbinând criteriul cronologic cu cel tematic. Prezentarea operei literare este descriptivă, adesea convențional lirică și (în absența simțului critic) dublată de admirația nediferențiată, nivelatoare. Informația istorico-literară este însă remarcabilă și prezintă încredere. De aceeași natură sunt contribuțiile privitoare
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
amintirile din gulag” ale preotului Vasile Țepordei desfășoară istoria pe scurt a Basarabiei culturale interbelice și dă un inventar al scriitorilor basarabeni (sau numai născuți în Basarabia) din secolul al XX-lea. SCRIERI: Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Gala Galaction , Galați, 1989. Ediții: Gala Galaction, O lume nouă, pref. edit., București, 1970, Prin țară, pref. edit., București, 1975, Opinii literare, pref. edit., București, 1979, Mihai Eminescu, Iași, 1987, Zile basarabene, introd. edit., Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
Vasile Țepordei desfășoară istoria pe scurt a Basarabiei culturale interbelice și dă un inventar al scriitorilor basarabeni (sau numai născuți în Basarabia) din secolul al XX-lea. SCRIERI: Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Gala Galaction , Galați, 1989. Ediții: Gala Galaction, O lume nouă, pref. edit., București, 1970, Prin țară, pref. edit., București, 1975, Opinii literare, pref. edit., București, 1979, Mihai Eminescu, Iași, 1987, Zile basarabene, introd. edit., Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog., 138-139; Ana Cosma, Scriitori români
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
paginile celei de-a doua serii a revistei, publică schițe și nuvele Jean Bart, Bucura Dumbravă, Constanța Marino-Moscu, Al. Cazaban, Ludovic Dauș, Tudor Măinescu, G. Rotică, iar versuri semnează Ludovic Dauș și Al. Claudian. O „cronică plastică” permanentă, susținută de Gala Galaction, ține publicul la curent cu expozițiile de artă, cu atelierele de pictură. Din cauza polemicilor prea dure (Giorge Pascu este campion al unor atacuri violente), a dimensiunii articolelor sociologice și economice, C. n. dă impresia unei reviste îmbâcsite, chiar dacă printre
CURENTUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
al culturii și celelalte segmente ale ei (literatura, filosofie etc.) (Pro domo, 2-4/1922). Revista oferă materiale de cultură generală, informații practice referitoare la instituții etc. Sunt înserate versuri de V. Voiculescu (Iisus pe ape), proza și editoriale aparținând lui Gală Galaction (Marele învățător, Leviții), Tudor Arghezi (Fiul lui Dumnezeu, Clerul monahicesc), Gh. D. Mugur, I. Agârbiceanu, iar un studiu despre Al. Mateevici publică I. Gh. Savin. Apostol D. Culea traduce din Giovanni Papini. Alți colaboratori: Nichifor Crainic, I. Ț. Marinescu
CUVANTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286627_a_287956]
-
Mariei Cunțan (se publică și postume) și al lui Al. T. Stamadiad. Întrucâtva mai substanțial apare sectorul de proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul, un fragment din romanul Din carnetul unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
valoarea are un impact pozitiv asupra poziției, ceea ce s-ar putea traduce, din punctul de vedere al pieței, într-o îmbunătățire a segmentului de piață deținut. Conform unor studii empirice de referință, cum ar fi cel al lui Buzzell și Gale (1987), între segmentul de piață și profit ar exista o legătură semnificativă, ceea ce implică o similitudine de efecte prin raportarea la o resursă dată. Identificarea unei resurse valoroase face necesară o analiză detaliată a proceselor de producție ale organizației subiect
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
MA. Barney, J.B., Hesterly, W.S. (2006), Strategic Management and Competitive Advantage: Concepts and Cases, Pearson Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Băcanu, B. (1997), Management strategic, Teora, București. Băcanu, B. (2006), Practici de management strategic, Polirom, Iași. Buzell, R., Gale, B. (1987), The PIMS Principles Linking Strategy to Performance, Free Press, New York, NY. Carpenter, M.A., Sanders, W.G. (2007), Strategic Management: A Dynamic Perspective: Concepts and Cases, Pearson Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Conner, K.R. (1991), „A Historical
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
exterior, nu numai ca stare de spirit, aduce acum versurilor o cantabilitate aparte, care și-a găsit deja sunetul personal. Dintre optzeciști, C. rămâne mai aproape de romanticul dezabuzat Traian T. Coșovei: „Ne vom întâlni într-o seară în haine de gală / și mândri ne vom scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna-ntrebare ce-mparte realul / în câtă minciună și-n cât adevăr?” De la Supa de ceapă, poeziile încep să fie
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
simbol”, pentru a reproduce o formulă ironică, dă măreție poemului bacovian, simplu și cutremurător ca un bocet șoptit. Scenariile, modelele, în fine, pozele luate de la alții și care se văd, ca o cusătură cu ață albă la un costum de gală, nu strică tonalitatea și nu falsifică mesajul poemului. Un mesaj care comunică, de cele mai multe ori, o sugestie despre tragicul existenței mărunte, solitare, fără orizonturi. B. transmite de o sută de ori aceste semnale de urgență ale ființei instalate într-o
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897) și „Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici ele scutite de încercări) cu Gala Galaction și N. D. Cocea, cu V. Demetrius. Nevoia unui refugiu în fața privațiunilor cotidiene, aspirații spirituale și artistice (să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ține rubrica polemică „Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală și artistică, cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al săptămânalului „Cronica” (1915-1916), subvenționat de Al. Bogdan-Pitești, susține ideea neutralității României. Rămas în capitala ocupată de armata germană, publică în oficiosul „Bukarester Tageblatt”-„Gazeta Bucureștilor” (1917-1918; articole politice, prezentări de spectacole, semnate T.A., A ori Sigma), în
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
jocului estetic, intertextual, în Abu-Hassan sau în Kir Ianulea, la I. L. Caragiale, dar și cu o sugestie, puternică, de sterilitate și marionetizare („trăiri”, gesturi, vervă) a lumii lui „Mitică”, din Momente și schițe sau D-ale carnavalului. Cu dezvoltări, la Gala Galaction, narativ-parabolice, într-un orizont de umanism și etos popular, balcanic și oriental (Papucii lui Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la el, dintr-un fond
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
1914). Prezent în periodicele vremii („Făt-Frumos”, „Voința românească”, „Facla”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „Viața socială”, „Universul literar”, „Ramuri”, „Dimineața”, „Drum drept”), devenise, în 1908, membru al Societății Scriitorilor Români și, în 1914, făcea chiar parte din comitetul societății în calitate de cenzor, alături de Gala Galaction. Avea și preocupări legate de teatru: în 1912, Teatrul Național din Craiova anunță deschiderea stagiunii cu două comedii de B., O inaugurare și La manevre, în 1915 tălmăcea piesa lui Fr. de Croisset, Uliul, iar în 1917, Teatrul Național
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
269-272, XXVI, 215-218; Nicolae Drăganu, I. Bianu, „Texte de limbă din sec. XVI”, DR, IV, 1924-1926, partea 2, 1091-1101; Omagiu lui Ioan Bianu, București, 1927; Sărbătorirea profesorului Ion Bianu, București, 1928; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 156-160; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 107-110; Iorga, Oameni, III, 436-437; I. Crăciun, Doi bibliografi români. Ioan Bianu și Al. Sadi-Ionescu, Cluj, 1937; Macrea, Contribuții, 156-161; Biblioteca Academiei R. S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
publicate aici sunt puține, aparținând unor nume foarte cunoscute. Astfel, printre colaboratori se numără Liviu Rebreanu, cu Basmul dreptății, o variantă a capitolului Pământurile din romanul Răscoala, Gib I. Mihăescu, cu scurta nuvelă Monumentul, având ca temă viața de provincie, Gala Galaction, cu povestirea Cumpăna părintelui Teodorit, Ion Agârbiceanu, tot cu o povestire, În Paresimi. La aceștia se adaugă I. A. Bassarabescu (schița Oaspetele necunoscut) și Marcu Beza, care publică, în trei numere succesive, fragmente din ramanul Ruva, o evocare a
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
a coborât din vagon mergând pe purpura întinsă la picioarele lui. Era însoțit de o femeie, foarte tânără și ea, în rochie albă, cu un boa din pene de struț în jurul gâtului. Un bărbat mai în vârstă, în ținută de gală, cu mustață falnică și cu o frumoasă panglică albastră pe piept, s-a desprins dintr-un grup impresionant adunat sub porticul pavilionului și a pornit în întâmpinarea acelei perechi. Un vânt ușor mângâia orhideele și amarantele care împodobeau coloanele, învolbura
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
națiuni, reînnoiesc în fața Majestății Voastre... Pentru măreția domniei Voastre... Pentru fericirea Majestății Sale Împărăteasa... Ridic paharul în onoarea Majestății Sale Împăratul Nicolae și a Majestății Sale Alexandra Feodorovna. Orchestra gărzii republicane a intonat imnul rusesc... Iar seara, marele spectacol de gală de la Operă a fost o apoteoză. Precedată de doi purtători de torțe, perechea imperială a urcat scara. Parcă înainta printr-o cascadă vie: rotunjimile albe ale umerilor femeilor, florile deschise de pe corsaje, strălucirea parfumată a coafurilor, scânteierea bijuteriilor de pe decolteuri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-l urmeze, când el singur nu știa unde mergea și nici putea vedea ce se-ntîmpla tocmai atunci în tabără. Răpit și el de fuga tuturora, lăsă în urmă nu numai cortul său de general, dar până și haina lui de gală în floarea fierului, lucrată cu fir de aur, pe care-o îmbrăcară apoi cu mândrie cei doi frați, Petru și Asan, venind biruitori în urmă-i. Abia scăpă oastea romeică la loc sigur când se și puse, în locul incapabilului Caesar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]