3,167 matches
-
sau mai greu Ț din câteva elemente; această asemuire trebuie să sugereze cititorului o idee, o situație, etc. - simbolul nu spune, nu comunică, el doar sugerează; de aceea are o mare valoare expresivă și profunzime poetică; SIMBOLUL ARTISTIC *ex.: galbenul (gelozia); ghiocelul (primăvara); porumbelul (pacea)etc. 1. întregul substituie partea; 2. este plurivoc; 3.este interpretabil; 4. are o perspectivă largă, deschisă; 5. sensibilizator; 6. concret; 7. deliberat; 8. neconvențional; 9. ipotetic; 10. relativ; 11. aproximativ; 12. integrativ. SIMBOLUL ARTISTIC 1
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
relațiile sexuale ori căsătoria între oameni care sunt rude. Statul nostru nu permite căsătoria între părinte și copil, frate și soră, unchi sau mătușă și nepot ori nepoată. De asemenea, căsătoriile între verii primari este ilegală. Tabuul incestului reduce potențiala gelozie între membrii familiei, alimentează realizarea alianțelor cu alte familii și susține sănătatea genetică. În istorie numai puține societăți au făcut excepție de la tabuul incestului. Căsătoriile între frații și surorile familiilor regale, astfel ca în Egiptul antic si ceva mai tîrziu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p. 25. 92 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 497. 41 dezarmat, o creatură decăzută, simbol al geloziei, al bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel deține locul principal în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cod social este mai 111 Stavros Deligiorgis, Arhitectura narativă în Decameronul, în românește de Cezar Baltag, Editura Univers, București, 1979, p. 124. 112 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 351. 47 prețios decât o viață umană. Fie că își ucide soția din gelozie (IV, 3) sau sora pentru a-i salva onoarea pătată printr-o alianță defavorabilă (IV, 5), este de fiecare dată un călău, nedrept și intransigent, crud, neînțelegător și limitat. Elementele melodramatice sau romantice nu lipsesc din numeroase povestiri ale celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor e fără de temei”185, și nu are nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru a sfârși într-o pasiune devorantă. Fiammetta este de o sensibilitate aparte, capabilă de gesturi patetice, are o imaginație vie, creează scenarii ale reîntâlnirii cu cel drag, pornind de la cuvinte până la cele mai mici gesturi. Este conștientă de propria gelozie, care o va duce spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și ea reprezenta un model al nevestei rele ce ar fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face gestul brutal al ruperii filelor. Este în această atitudine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latină Ana Cojan și Ion Acsan, Editura Nemira, București, 1994, p. 144. 138 ei se poate vindeca de patima geloziei - III. 8). Păcatul trebuie condamnat, dar nu asistăm la o asprime exagerată în legătură cu încălcarea legilor morale, pedeapsa arderii pe rug este întâlnită o singură dată în lungul șir al povestirilor (în povestirea a șasea a zilei a cincea, unde mulțimea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
era vorba de femei”544. și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe bărbat să creadă că a ajuns în Purgatoriu, unde își ispășește păcatul geloziei. Colectivitatea avidă de senzațional urzește povești pe seama celui înviat din morții - soțul păcătos (care de fapt fusese închis în temnița mânăstirii) și pe seama starețului care săvârșise minunea. Ignoranță, infantilism, de unde vine și puterea de manipulare pe care o pot exercita
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a nu se mai întoarce. După un an, nesuportând depărtarea de ființa iubită, el revine deghizat, purtând acum numele Penteo, și se angajează în slujba lui Tezeu. Emilia îl recunoaște, dar păstrează tăcerea, însă când Palemone este înștiințat, cuprins de gelozie, evadează din închisoare. Se întâlnește cu Arcita, pe care îl descoperă dormind într-o pădure, ajungându-se la o confruntare directă între cei doi, dar sunt surprinși de alaiul lui Tezeu, din care făcea parte și tânăra, și conducătorul cetății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se găsea, ci să trăiască după bunul plac. Este o altă donna demonicata ce poate fi disculpată, a cărei voință de neirosire a propriei vieți o va determina să-și găsească fericirea dorită. Uneori acești soți din cadrul povestirilor manifestă o gelozie exagerată, patologică, de aceea își merită soarta de încornorați, după cum afirmă și Fiammetta, naratoarea celei de-a cincea povestiri din ziua a șaptea: „orișice bărbat gelos întinde zeci de curse nevestei lui și zi de zi nu face altceva decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât îi interzicea soției participarea la petreceri, la slujbele religioase, ba chiar îi limita și dreptul de a privi pe fereastră. Disperată, soția se hotărăște să procedeze în așa fel încât precauțiile aberante ale soțului să fie măcar întemeiate și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ispita, căderea în păcat. „Grădina pe care Ianuarie o construiește este o emblemă finală a propriei prostii și absurdități și simbolul căsătoriei sale. Frumusețea locului este dată de Mai, și zidul de piatră care o înconjoară reprezintă precauțiile iscate de gelozia orbului Ianuarie.”894 Pentru că binele cunoaște uneori un sfârșit, Ianuarie este lovit din senin de orbire, spre propria disperare, care îl împinge către o gelozie absurdă, încât nu-i mai oferă soției niciun moment de libertate, ținând-o alături ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este dată de Mai, și zidul de piatră care o înconjoară reprezintă precauțiile iscate de gelozia orbului Ianuarie.”894 Pentru că binele cunoaște uneori un sfârșit, Ianuarie este lovit din senin de orbire, spre propria disperare, care îl împinge către o gelozie absurdă, încât nu-i mai oferă soției niciun moment de libertate, ținând-o alături ca într-o închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-o ca pe un obiect estetic, ca pe un bun de care nu dorea să se despartă și pe care îl poseda cu lipsă de discernământ. Atitudinea femeii poate fi interpretată ca o dorință de eliberare, de evadare de sub tirania geloziei și a absurdității unui soț incapabil de orice formă de empatie. Povestirea neguțătorului, în același timp una dintre cele mai amare, dar și cele mai finisate și riguros construite, nu este o tiradă împotriva căsătoriei, ci mai curând contra acelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în citirea zodiilor și în prevestirea celor viitoare. Identificăm între cei doi o compatibilitate de vârstă și de istețime, de tinerețe și de spirit critic. Dar în încercarea de a fi alături de cel drag, femeia nu trebuie să evite doar gelozia soțului posesiv, ci și avansurile unui alt pretendent, pălimarul Avesalon, astfel intriga devenind mai complexă. Face față cu 907 Ibidem, pp. 106-107. 908 Linda Lomperis, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
singura care poate da un sens vieții, poate înnobila, devine un ideal pe care aceste personaje feminine nu încetează nicicând să îl găsească. Eroina povestirii a noua, din cadrul aceleiași zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este tragică în felul ei, deoarece gelozia unei donne demonicate, Ninetta, o determină să-și ucidă soțul, ceea ce-l face pe ducele Cretei să ceară arderea ei pe rug. Gestul necugetat și egoist al femeii va declanșa o serie întreagă de evenimente nefericite: Maddalena, sora ei, răspunde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
englez „le conferă viață, le acordă luxul de a fi cât mai umane posibil”1010, le îndrăgește sau le ironizează fin, le compătimește statutul social, și îi determină și pe ceilalți să privească în maniera sa asupra universului feminin descris. Gelozia nu face decât să le urâțească pe unele personaje feminine și să le înfățișeze într-o lumină ridicolă (III. 6 - Catella „de geloasă ce era până și de paserile cerului se temea nu care cumva să i-l fure”1011
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pielea lui” adevărul acestui paradox formulat de L. Blaga?... (cît de greu nu ne-a fost, de exemplu, să ne smulgem uneori din vraja unui amor propriu exagerat, sau să ne desprindem din plasa unui sentiment de invidie sau de gelozie!...) * „Dacă vreți să nu vă temeți de nimic, gîndiți-vă că trebuie să vă temeți de orice.” (L.A. Seneca) Însă o stare continuă de vigilență sau de suspiciune, admițînd că ar fi posibilă, pe lîngă faptul că se poate transforma cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]