3,294 matches
-
20 de porții) 175 g margarină, 150 g zahăr, 3 plicuri zahăr vanilat, 3 ouă, 300 g faină, 3 lingurițe praf de copt, 18 buc. batoane mici de ciocolată umplută cu nucă de cocos, 50 g cocos ras, 2-3 linguri gem de caise, 400 g frișcă, o lingură de cacao Se freacă margarina cu zahărul și un pachețel de vanilie, apoi se adaugă, pe rând, ouăle. După aceea, se amestecă cu făina și praful de copt și se încinge cuptorul. Aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cremă făcută din 4 linguri de margarină, 4 linguri de zahăr pudră și 2 linguri de ness. Se face o cremă spumoasă care se așează între foi. Deasupra se pun trei linguri de gem de caise și se presară deasupra gem nucă de cocos sau nucă măcinată. TORT DIPLOMAT 800 g smântână, 8 ouă, 400 g zahăr, 2 linguri de gelatină, pișcoturi, vanilie, stafide, ananas, portocale și banane Se bat gălbenușurile cu zahăr pe baie de aburi, până se face ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
3 ouă, 150 g zahăr, 60 g făină, 40 g amidon, un vârf de cuțit de praf de copt, 2 linguri de cacao Crema - 4 foi de gelatină, 2 cești espresso tare, 600 ml frișcă, 60 g zahăr, 4 linguri gem de prune, fulgi de ciocolată Mocca Se încălzește cuptorul la 175 de grade, se bat ouăle cu 3 linguri de apă rece, adăugând și zahărul în ploaie. Apoi se amestecă făina, amidonul, praful de copt și cacaoa. Se așează hârtie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se freacă untul cu zahărul, ouăle, smântâna, apoi se adaugă făina și frământăm - cu mâna, punem făină cât trebuie. Se întinde o foaie și se taie cu paharul rondele, care se lipesc cu cremă din: un borcan de 320 g gem și 4 linguri de nucă măcinată. Apoi se coc la foc moderat. OCHI DE ELEFANT 350 g biscuiți dați prin mașină, 125 ml apă, 150 g zahăr; se face un sirop și se toarnă peste biscuiți. După ce s-a răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu praful de budincă, restul de suc se fierbe și, când clocotește, se pune budinca dizolvată, amestecăm bine până se îngroașă și coacem blatul. După ce se răcește, îl tăiem în două foi și punem: blat - un strat de gem - brânză - gem - blat, iar deasupra glazura colorată. PRAJITURA CU BRANZA DE VACI (1) 5 ouă bătute cu o cană de zahăr, coaja de la o lămâie, 200 g apă minerală, 150 g ulei, un praf de copt, sare și făină cât cuprinde aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
multe ori, în curțile celor „suspecți” se aruncă noaptea manifeste antititoiste, urmând a se face arestări dacă nu se comunică acest lucru autorităților. În încheiere, aceeași concluzie „optimistă”: „Poporul iugoslav, care a avut atât de suferit, care după jugul hitlerist geme acum sub jugul bandei lui Tito, soarbe noi puteri din succesele lagărului păcii și al socialismului, din lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, intitulat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dirijata de „elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu există nicio școala românească. În cele două școli din Voievodina
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în legătură cu „procedeele dușmănoase ale guvernului U.R.S.S., guvernelor Bulgariei, Ungariei, României și Albaniei, precum și ale guvernelor Cehoslovaciei și Poloniei față de Iugoslavia.” Explicația acestei atitudini ar porni de la situația grea în care se află economia din țara vecină, unde „oamenii muncii gem sub regimul statului polițienesc titoist, flămânzesc și se zbat în mizerie”. Se adaugă, la toată această complicată stare de subordonare față de Occident, dependentă evidență a armatei iugoslave față de statele majore americane, la 14 noiembrie 1951 fiind semnat acordul cu S.U.A.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aseamănă cu edicula ce este la Țarigrad și cum acei ce închideau Turcii nu mai aveau nădejde de viață, așa și aici în țară la noi era turnul bisericii domnești". Nicolae Muste povestește că tot secolul al XVII-lea temnițele gemeau de tîlhari, de boieri căzuți în dizgrația domnilor și de oameni care nu-și plăteau dările: "Cari nu aveau să dea îi lega la pusce și îi ungea cu miere ca să-i mănînce muștele și nu numai boierilor le făcea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
apară concurența, frățicule, numai că tre să vină și cu o fiță-n plus. Și fazele astea de comicărie or să fie nimica toată. Stai să vezi câți cretini o să-și filmeze gagicile făcând sex. O să fie revoluție. Și-așa geme netu de porneturi, o să explodeze serverele, e clară treaba. De fapt, la ora aia, io cred că nici n-o să mai ies din casă. N-o să mai aibă nici un rost. O să am grijă doar să nu uit să plătesc curentu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
taie crenguțele rupte și uscate. La coborâre puse greșit piciorul pe scară și se prăbuși în gol. Căzătura fu zdravănă încât își rupse piciorul. Stătu nemișcată un răstimp, apoi încercă să se târâie spre ușa deschisă a casei. Scâncind și gemând, își reproșa că se apucase de o treabă de bărbat. Cine m-a pus să mă urc în copac! își spunea cu necaz. Trebuia să-l las în plata Domnului, cum nu s-a uscat atâția ani, mai înfrunzea el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
își spunea cu necaz. Trebuia să-l las în plata Domnului, cum nu s-a uscat atâția ani, mai înfrunzea el și anul ăsta. Cine m-a pus! Timpul trecea și umezeala pământului îi pătrundea în oase. Vecina o auzi gemând tocmai când trecea pe stradă. Bătrâna fu dusă imediat la spital. Peste o lună ieși cu piciorul întreg, vindecat: mergea. Din camera ei liniștită privea iarăși pe fereastră strada, curtea. Deodată își aminti parcă ceva uitat sau ascuns cu dibăcie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pa aruncat peste umăr din mersul "trenului", ele la deal, noi la vale către gară. Am avut tare multe situații în viață, când eram stăpânit de spaimă: stăteam în postul de santinelă, în fața bordeelor din tabără în munții Făgărașului, care gemeau de așa zișii partizani, anticomuniști, noaptea, beznă și ploua cu găleata, fulgere, trăsnete, săreau jerbele de flăcări în jurul meu de credeai că se desface pământul. Ba pe lângă astea mai umblau și jivinile sălbatice: lupi, porci mistreți și cine știe ce mai erau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
salutat-o zâmbind, nu fără respect - ea îmi răspundea rece, ca unui necunoscut, ceea ce probabil și eram pentru dânsa. Nici de aranjamentul apartamentului bunicilor nu mi amintesc, memoria mea nu reține decât câteva mobile: Biedermeier comun, fără pretenții, de care gemea Ardealul, două dulapuri de dormitor, fotolii și scaune de salon îmbrăcate în pluș roșu, un bufet de sufragerie înalt, etajat, foarte închis la culoare; le-am revăzut și în succesivele locuințe familiale, după mutarea din Strada Călugărițelor; la bunici, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem cu mine din Ardeal. Am fost înscris la Școala primară nr. 1 (la Cluj
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bucluc trei dintre ocupanți, ultima degajată fiind maică-mea, a cărei mână fusese prinsă de bara capotei de care se agățase și suportase astfel întreaga greutate a mașinii răsturnate; fractura mâinii îi provoca, așadar, marile dureri ce o făceau să geamă. Unchiul Coriolan, din vina căruia desigur se întâmplase accidentul, căci începuse să tragă sistematic la măsea și era afumat, a transportat-o pe mama de îndată la spital, iar noi ceilalți ne am instalat fie la hotel, fie în locuința
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acest prilej de celebrul personaj: celebritatea lui Lucian Blaga era atunci totală. Regele îl primise personal în Academie, se scriau despre el cărți, teatrele îl jucau. Citisem și eu pe Vasile Băncilă și pe mai recentul Constantin Fântâneru, iar presa gemea de comentarii la adresa operei și personalității lui. Fără ca el să fie prezent (probabil încă nu-și părăsise postul de ministru plenipotențiar la Lisabona), am asistat și eu la spectacolul cu drama Cruciada copiilor pe scena Teatrului Maghiar, ca la un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că bunica ei era paralizată; au făcut toți ce au putut timp de nouă ani. Apoi au obosit! Au închis-o într-o bucătărie de vară și fiul ei a lăsat-o să moară de foame și de sete. Bătrâna gemea și bolborosea, dar nimeni nu a deschis ușa. E vina fiului? Și a mai cui? Scrisoarea 35 — Hai în garaj! mi-a spus într-o zi un bătrânel de vreo 70 de ani venit la Concetta să vândă carne. Se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
se bulucea să asculte, mult minunându-se de această lucrare a diavolului; iar primul patefon sau gramofon a fost adus în sat la o sărbătorire a Paștelor de către un frate a mamei de la Bârlad, venit în vacanță la bunicii mei. Gemea ograda bunicului Costachi Ouatu de lumea adunată în fața balconului casei, rămasă gură cască și scuipând în sân de această invenție a necuratului. Da, ... aceasta a fost vremea copilăriei mele ... și când mă gândesc că nu au trecut decât vreo 70-80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tocuri înalte... Eram toate vinovate de delicte „politice“ sau asimilate, dar eram singura „frontieristă“, conform unei noi expresii... țăranca aparținea, cred, unei secte religioase, iar coafeza și profesoara erau vechi membre ale partidului lui Iuliu Maniu. În acea vreme, închisorile gemeau de oameni care aparținuseră partidelor politice desființate de regimul comunist. Cât despre țigancă, îmi amintesc că înșira cuvinte obscene noaptea, dar n-am știut niciodată de ce era acuzată. Arestul meu „preventiv“ nu a fost decât un aperitiv, o intrare în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de grâu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?" (Ion Creangă, "Povestea lui Stan Pățitul", în Amintiri din copilărie, p. 157); Dar Chirică era acum tocmai în iad și se desfăta la sânul lui Scaraoschi, iar codoșca de babă gemea sub talpa-iadului și numai motanul ei cel din ceea lume îi plângea de milă, pentru că l-a cocolit așa de bine." (Idem, p. 169); Pe dinaintea lui treceau ființe ciudate pe care nu le văzuse niciodată. "Ah! gândi el - în curând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe acei creștini pe care apropierea de împărăția lor și legăturile lor tot mai slabe cu Poarta îi expuneau mai întâi privirilor lor, când își aruncau ochii în viitor pe întinsul câmp al politicii rusești. Ideea din vestitul lor memorandum: <gem grecii, valahii, bulgarii și sârbii>, în care creștinii sînt încă aruncați laolaltă, capătă în mintea lor o așezare luminoasă și sistematică. Ei văd că pentru a ajunge la sârbi, bulgari și greci trebuie să treacă întâi prin români. Asupra acestora
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sferelor - un "muzicant" care cântă numai după partituri, uitând de îngerul din el (în Uniforme de general, Maria da Maria spune: "Cântăm pentru îngerii din noi. Căci fiecare om are în el un înger, nu îngerul păzitor, ci îngerul care geme închis în întunecimile sufletului fiecăruia din noi, și pe care arareori, numai rareori, izbutim să-l descătușăm, să-l lăsăm liber să-și ia zborul, să se înalțe, și atunci, o dată cu el, se purifică și se înalță, și sufletul nostru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-și demonstreze măcar virtuțile apetisante și digestive. La ora șapte punct, steaua norocoasă a lui Rică urcă pe cer cu tupeu solar și zor taurin, insinuând cu coarnele o paranteză în timpul astronomic ordinar, de amurg dedat delectabil tabieturilor. Un început gemând de potențe ignorate se opinti preventiv în bezna încă distantă, invizibilă de la nivelul pământului, dar în curs de venire. La orice s-ar fi așteptat Ondine, numai la un spectacol privat de scamatorii, nu. Păcat de pepenele galben cu vin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ușor, destul de încet, întrerupt de suspine neregulate. Însemnări: Ora 20 Puls 92, 22 respirații pe minut, destul de neregulate, doarme. Ora 21 Puls 95, 19 respirații pe minut, regulate, doarme. Ora 22 Puls 85, 23 respirații pe minut, regulate. Doarme, dar geme. Ora 23 Puls 112, 12 18 respirații pe minut, neregulate. Doarme? Ora 24 Puls 139, respirație grea și neregulată. Ora 01 Puls 100 130, neregulat. Respiră cu horcăituri. Ora 1.35 Decedat 6 decembrie (Zi de pregătiri) Toată ziua m-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]