12,132 matches
-
urmași la tron, îl înfiază pe Traian, la sfatul unui fost consul de loc din Spania, Lucius Licinius Sura. După moartea lui Nerva, Traian nu a venit repede la Roma, ci a rămas pe Rin, unde romanii aveau probleme cu germanii. El face o călătorie pe malurile Rinului și ale Dunării, pentru a vedea care este situația granițelor imperiului, și se întoarce la Roma la începutul verii lui 99, intrând în Cetatea eternă pe jos, spre bucuria oamenilor de rând. La
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a unei organizații care să coopereze cu parlamentele în anumite domenii. Numeroase organisme și-au exprimat interesul în posibilitatea transformării Uniunii Interparlamentare într-o Adunare Parlamentară a Națiunilor Unite, printre acestea numărându-se Comitetul Democratic al Națiunilor Unite, Bundestag-ul German, Internaționala Socialistă. Democrația trebuie recunoscută drept principiu internațional, aplicabil organizațiilor internaționale și relațiilor internaționale și nu înseamnă numai reprezentarea egală a Statelor; el se aplică și drepturilor economice și obligațiilor Statelor. Pentru a păstra democrația internațională, statele trebuie să se
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și coadă stufoasa" DEX, 1996: 587); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate aspecte culturale). Prin poveștile lor, Frații Grimm și Ion Creangă par să "dezrădăcineze" lupul generic din propriul său umwelt, pentru a-l plasa în două noi spații culturale, si anume cel german și cel românesc. Modificând spațiul mental generic asociat conceptului de lup, cei trei autori creează un umwelt ficțional populat cu obiecte animate care vor deveni "purtători de sens" (Ț. von Uexküll, apud Wąsik 2003: 118), deoarece contribuie la satisfacerea nevoilor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lăsând lumea mai curată. Norocul cel mare, totuși a fost de partea corespondentei, că nu prind și polonezii Realitatea TV, astfel ar fi aflat de recunoștința Germaniei față de tragedie. Polonezii cum sunt foarte patrioți, mai ales când vine vorba de germani, sigur i-ar fi dat lu' madam Angela Merkel cu Filarmonica din Berlin în cap și corespondentei Realitatea, cu ce mai rămânea, de exemplu cu toba mare. Acum s-a pus Ghiță pe treabă și speră ca prin nebăgare de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Observed, Religious Development in Morocco and Indonesia, University Of Chicago Press, Chicago. 64. Gellner, E. (1992), Post Modernism, Reason and Religion, Routledge, New York and London. 65. Greeley, A. M. (1996), The New American Paradigm: A Modest Critique, Paper read at the German Sociological Association annual meetings, Cologne. 66. Giddens, A. (2000), Sociologie, Ed. ALL, București. 67. Giddens, A. (1985), The Nation-state and Violence, vol. 2 din A contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Mihail (Craiova). 2 1884 Ionescu, Gheorghe Ioan (Pitești). 1 Facem precizarea că la Universitatea Liberă din Bruxelles finalizau un doctorat în filosofie 51 de persoane (în anii 1841-1884), între care, în afara celor opt români, mai erau înregistrați că străini trei germani, doi englezi, un francez, un grec și un luxemburghez; în total 15 persoane originare din afara Belgiei 45. Nu suntem din nou de acord cu afirmația tranșantă a lui Constantin C. Angelescu potrivit căreia carieră profesională ori publică a celor inventoriați
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cei din Commonwealth -, 70 pentru francezi, 33 pentru brazilieni, 23 pentru portughezi (luăm în calcul și populația din colonii), șapte pentru olandezi, șase pentru spanioli (inclusiv cu coloniile), cinci pentru persoane originare din diferite regiuni ale Africii, câte trei pentru germani și români, câte două pentru constantinopolitani, elvețieni și peruani, respectiv câte unul pentru cei care proveneau din insulele Antile, Azore, dar și din Chile, Columbia, Mexic, Ungaria, din spațiul polonez ori, pur și simplu, pentru o persoană care se născuse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doctoratul în medicină între 1884 și 1914, majoritatea erau britanici (639, inclusiv din colonii)67. La mare distanță se găseau în aceste statistici francezii (17 doctori în medicină); rușii (15 unul din Basarabia, Victor Casimir, care obținea titlul în 1891-1892); germanii (șapte); americanii, luxemburghezii și portughezii inclusiv din colonii (câte șase); brazilienii, bulgarii și românii (câte cinci; unul dintre cei care proveneau din Bulgaria avea nume grecesc); polonezii și turcii (câte trei); africanii, chilienii, costaricanii, elvețienii și olandezii (câte doi); alți
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dintr-un total de 198 înregistrați în statistici; adăugăm că străinii din statisticile vremii (31 la număr), care obțineau un doctorat în științe la Universitatea Liberă din Bruxelles între 1884 și 1914 proveneau din Rusia (opt), din Imperiul britanic, cel german și din România (câte patru), din Bulgaria, Luxemburg și Olanda (câte doi), din Austro-Ungaria (Mihai Bieltz din Prejmer Transilvania, localitate ce ținea administrativ la acea dată de Austro-Ungaria, doctor în științe chimice în 1891), Elveția, Franța, Italia și Imperiul otoman
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
principal destinată belgienilor, numărul de străini fiind relativ redus (puțin peste 10%). Interesant este că peste 50 % dintre străinii care obțineau doctoratul în drept proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii (câte 12), turcii constantinopolitani (zece), britanicii, inclusiv cu coloniile (opt), luxemburghezii (șase), costaricanii (cinci), brazilienii (patru), grecii, si rușii (câte trei), italienii și sârbii (câte doi); respectiv câte unul din Austria, Egipt, Japonia, Macedonia, Peru, Sân Salvador, Spania
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
51 de titluri de doctorat confirmate în științe pentru străini de către Universitatea Liberă din Bruxelles (1844-1914), opt aparțineau rușilor, câte șapte brazilienilor și românilor (am calculat aici și pe cei doi din zonele ocupate la acea dată), cinci britanicilor, patru germanilor, câte trei francezilor, respectiv italienilor 79. Din Bulgaria, Insulele Azore, Luxemburg, Olanda și Portugalia proveneau câte doi doctori în științe, iar câte unul din Argentina, Elveția, Slovenia și Turcia 80. În cazul științelor fizico-matematice (71 de doctori în total au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci (1882-1885), dintre care un rus; în fine, specializările legate de metalurgie și de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ar călca hotarele. Se întâmpla aceasta în acel august fierbinte al anului 1968 când armatele Tratatului de la Varșovia în frunte cu Armata Roșie au trecut mișelește granițele fostei Cehoslovacii și au ocupat-o. Deci rușii coalizați cu bulgarii, polonezii, ungurii, germanii din est au trecut cu tancurile peste pământul Cehoslovaciei impunând un guvern favorabil politicii lor. Atunci România care era membră și ea a Tratatului de la Varșovia, dar care semnase și un tratat cu Cehoslovacia s-a ridicat vehement împotriva acestei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a călit o națiune ca să lupte cu succes împotriva unei mașinării de război aproape perfecte cum era în anii 40 armata germană a lui Hitler. În Germania de după 1933 teroarea a funcționat non stop până la căderea lui Hitler dar toți germanii sunt de acord că nemții nu au trăit niciodată mai bine ca în perioada 1933-1941. Teroarea revoluționară de la noi după venirea la putere a comuniștilor am trăit-o și eu nemijlocit. Veneau milițienii în miez de noapte și îl arestau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
indigeni sau alogeni (aceștia din urmă puteau fi împământeniți sau nu). Această logică plurală de transfer, de adoptare și adaptare a modernităților multiple scoate la lumină și consacră prezența a ceea ce astăzi numim "minorități naționale": grecii, armenii, evreii... V. N. : ...germanii din Transilvania... S. A.: ...și unele segmente ale maghiarimii ardelene, chiar românii din Imperiul Habsburgic, deveniți adesea purtătorii unei modernități "secunde" în Principate: cum ne-am putea imagina începuturile învățământului modern și ale culturii moderne dincoace de Carpați fără acești "imigranți
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul spre a deveni francezi, germani, americani, mai știu eu ce. Dar mai există și un număr destul de mărișor care se mulțumesc să spună: Noi suntem românii din străinătate și deci suntem o provincie care și ea trebuie să aibă un cuvânt de spus, care trebuie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
aceia care preferaseră să subziste cumva sub Hitler, criticând aspru ceea ce în termenii culturii române numim "rezistența prin cultură", ba chiar și pe cei care tăcuseră. Deși situațiile istorice sunt foarte diferite, mă gândesc adesea la cazul românesc în legătură cu cel german. După 1990 am văzut în mai multe rânduri răceala și uneori chiar ostilitatea cu care românii rămași în țară îi primeau pe desțărați. Aceștia din urmă se așteptau la un tratament mai cordial la întoarcerea în țară, inclusiv la o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Societatea ASTRA, bunăoară, era clar ajutată de fonduri care veneau din ambele părți și exista un echilibru "ecumenic" între reprezentanții și conducătorii Asociației. Existau și diverse forme de legături bancare sau comerciale. Un alt model ar putea să fie cel german. În momentul în care protestanții și catolicii s-au hotărât să colaboreze, au format un partid de guvernământ cu totul credibil, ceea ce pe vremea lui Bismarck catolicii singuri nu puteau nici să viseze. Zentrum era un partid defensiv, cu o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
camarazi rămași încă vii. În urma unor bătălii, după moartea comandantului său direct Gică Cernat, în viața civilă tot învățător, subunitatea decimată a cărui comandant devenise, deși avea un amărât grad de sergent, a rămas într-un teritoriu inamic înconjurat de germani. Pentru a ieși din încercuire, trebuiau să se deplaseze rapid, pe timp de noapte și să renunțe la matahala de fier ruginită, fără culată, fără obuze și fără posibilități de tractare. Au reușit. Au ajuns într-o zonă ocupată de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Courtney și Jodi Rafus. CAPITOLUL I Generalități: Război și pace România între Berlin și Moscova, 1939-1941 Privind în urmă, acum putem spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în România soseau trupele germane, sub pretextul de a-i instrui pe soldații români și de a proteja rezervele petroliere ale țării de planurile britanicilor. Interesele germanilor față de aceste rezerve erau protejate prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease o companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului 133. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața Armatei Roșii l-au impresionat și pe Mihai Antonescu, viceprim-ministrul și ministrul de Externe român 140. România era conștientă că Occidentul și în special Statele Unite priveau implicarea Bucureștiului în război ca fiind accidentală. Roosevelt arătase aceasta, cu siguranță, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comisiei Consultative Europene de la Londra. Aceste condiții erau "încorporarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei în Uniunea Sovietică" și o modificare a frontierei ungaro-române din Transilvania în funcție de granițele etnice. Mai mult decît atît, dacă poporul român accepta să opună rezistență germanilor și alcătuia un guvern democratic binevoitor față de SUA, "nu mai era necesară... ocupația militară". România urma să plătească despăgubiri în natură și să iasă din război ca stat independent, deschizîndu-și economia și comerțul exterior către toate națiunile 146. Nici una din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au îndepărtat de "capitularea necondiționată", oferind României un statut echivalent cu cel de cobeligeranță, în cazul în care aceasta ar fi luptat, în mod activ, împotriva germanilor. România era încurajată să opună rezistență Ungariei în vederea restituirii Transilvaniei, integral sau în cea mai mare parte, României. Aceasta din urmă avea să recunoască, în schimb, alipirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietică 155. Între timp, pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a pus stăpînire pe cea mai mare parte a Basarabiei. Pe 23 august, sovieticii au învins
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]