27,010 matches
-
și când. Vecinii noștri, decedați pe neașteptate într-un accident stupid de circulație, ne spuneau uneori că n-ar dori să rămână unul fără altul. Clipa nefericită i-a luat pe amândoi deodată anul trecut în sâmbăta Paștelui. A rămas gospodăria lor singură, așteptând o rezolvare a situației create ad-hoc. Alt vecin a făcut infarct și a căzut cosind iarbă, acum patru ani, la vremea amiezii, în grădina unui tincan. Familia rămasă fără el a luat drumul bejeniei, „la Italia” cum
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
a plătit pe prima lui mașină - un Opel second-hand - mai mult decât au dat aceștia pe casa asta ce-a fost părăsită două decenii. Ce să mai zică de mașina pe care o conduce acum - poate valorează mai mult decât gospodăriile din jumătate de sat!... Dar de unde să știe pârliții ăștia așa ceva? Chiar dacă se pricep cât de cât la autoturisme de marcă, habar n-au cât costă o mașină bună, că așa ceva nu-i de nasul lor! - Vreau să vă spun
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
mare, nu-ți mai trebuie alte lacrimi, calico! Pe ale mele nu ți le dau, le păstrez în inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui e contrastantă cu sărăcia gospodăriilor ce rulează prin fereastra autocarului, ca într-un film de Emir Kusturica. Soarele îmbracă totul într-o aură frumoasă, chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la fereastra autocarului. Sau din avion. Un pescar se întoarce cu lanseta pe
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
cu aflarea ursitei (modalitate de predicție maritala). Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
fapt aceasta este instalată în întregul areal al Apusenilor. Aici, în acest ținut pur românesc, activitățile de bază au fost, de când se știe, exploatarea aurului și dogaritul - ambele au murit, în totalitate. De pe urma acestor activități străvechi, moți și-au ridicat gospodării frumoase și și-au școlit copii. Astăzi, acestea, au ajuns, în marea lor parate în paragină și copiii au luat drumurile străinătății. L-asi întreba pe domnul Florea, pe care-l apreciez și ader la tot ceea ce a scris în
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților mei, a unui verișor al meu necăsătorit, un băiat de-al lui nea Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
ultimul nu s-ar fi putut căsători cu sora nevestei celui dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt nu mai puțin de 16 gospodării, a aparținut, cu cea mai mare probabilitate, cândva, unui anume Teșcuț. Este posibil însă ca acest teren să fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe care astăzi se află biserica nouă, teren donat chiar de Oprea Teșcuț pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ Niculcea du pă Mal erau mai sus de drum, pe un dâmb, și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
fi luat avânt de pe dâmb și ar fi sărit afară din curte, precis m-ar fi sfâșiat la câtă ură aveau în priviri atunci când mă lătrau și-și arătau colții, urmărindu-mă de-a lungul gardului de la uliță al curții gospodăriei lui Mitu lu’ Niculcea; în fine, ajunsesem să ne urâm reciproc, ce mai! De aceea, întotdeauna când plecam pe Mal să mă duc La Cimitir, aveam grijă să iau cu mine o bâtă sau o traistă cu pietre. Pentru că aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]