4,781 matches
-
din lumină", cum ne spune poetul, trecând printr-un proces de înseninare. Universul se transcendentează și totul devine cântec: apar păduri mari de crini, universul este un cuib de ceară, scorburi de miere milenară vin și învăluie lumea de aici. Graiul este cel al patriei, poetul se întoarce spre "Cerurile mume", spre vechea vatră, spre truda piramidelor. Și în acest context el, poetul, rămâne "floare fără chip", mireasmă devoratoare, de aceea " Cine se pleacă-n zarea mea/ Rămâne iar bolnav de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zare/ Același ou divin nuntește/ și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Poetul descoperă elemente purtătoare de poezie, nu pentru că în ele ar sălășlui Dumnezeu, ci pentru întrevăzuta, potențiala nuntire a acestora cu spiritul. De aceea " instrumentul de slăvire" nu-i doar graiul omenesc, ci, "și murmurul Creatorului". Ne amintim că un alt poet, Ilarie Voronca, închinase imnuri celor mai umile produse ale naturii, cum ar fi cartoful. Acest poem al său învederează în plante și animale resurse metaforice nemaiîntâlnite, lărgirea granițelor poeticului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului": "Satul se coace-n cuibul lui ceresc/ Miroase-a smirnă și a omenie/ Miroase-a-înviere și-a curat/ Miroase-a om scăpat în veșnicie." În
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lume într-o nouă limbă. Ultimul poem din volum, intitulat " Judecata de apoi", cheamă opera la judecată, citând Zoosophia, păzită de bătrânețe și boală, "Cariatida", "Vine iarba", "Cavalerul Trac", venit să aducă lumina marii amiezi. Ion Gheorghe explică într-un grai simplificat icoanele pe sticlă, într-un stil narativ încadrat într-un decor naiv atingând viziunea. Scenele icoanelor sunt compuse cu fantezie, localizarea se face după metoda iconografică specifică perioadei 1830-1900 din Transilvania, dar și cu universul lui specific lui Anton
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sufletului nostru..." Camelia Circa-Chirilă "Cufundă-te în oceanul cunoașterii, iar dacă nu, cel puțin pune-ți în cap colbul drumului. Căci drumul este lung și marea adâncă și călătoria se face în uimire, când râzând, când plângând." (Farid Uddin Attar, Graiul păsărilor) Suntem cu toții căutători. Ne căutăm locul în lume, ne căutăm pe noi înșine, îi căutăm pe ceilalți, pe noi în ceilalți, pe ceilalți în noi și, în toate, freamătul, pulsul vieții. Ne (re)găsim, ne (re)descoperim, ne (re
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită relația de comunicare de tip oral din basmul popular, dar are un autor cunoscut și este fixat întro formă definitivă, scrisă. Alte elemente de diferențiere sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
șansele cititorului comun de a se apropia de aceasta. în opțiunea pe care am făcut-o a cîntă rit greu faptul că lucrarea lui Artur Gorovei Credinți și superstiții ale poporului român a fost republicată în anul 1995 de Editura Grai și suflet - Cultura Națională sub îngrijirea lui Iordan Datcu; prin urmare, cititorul pregătit s-o parcurgă o poate găsi fără dificultate. Am procedat în felul următor: din volumul lui Artur Gorovei Credinți și superstiții ale poporului român, publicat în anul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de alta, cel care crede că proștii au fost despărțiți de deștepți greșește! IRINA NICOLAU Notă asupra ediției Deși a fost eliminat aparatul științific originar al celor două lucrări, transcrierea textului s-a făcut respectîndu-se formele locale dialectale ori de grai. Astfel, sub același cuvînt cheie se întîl nesc grafii diferite, precum: blestem-blăstăm, cămașă-cămeșă, ciori-cioare, reumatism-reomatism, șarpe-șerpe, (a) seca-(a) săca etc. Inadver tențele de redactare și de punctuație au fost îndreptate tacit. Credințele și superstițiile prelucrate după cartea lui Gh.F.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te cheamă naiba sub chip de om. Dacă strigă cineva noaptea la fereastră, nu e bine nici a răspunde, nici a ieși afară la întîia strigare, căci ar putea au să se calicească*, au să moară, au să-i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul; dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieși afară, fiind el curat. Dracul se poate preface în orice fiară sau dobitoc, numai în oaie și-n albină ba. Necuratul nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fost împușcat dinadins ori din greșeală și are glonțul sau haliciul* în el, de acela dracul nu se apropie. Goană Cînd vrei să faci goană* cu mai mulți oameni, nu scoate vorba din sat, că nu ți-a ieși nimic. Grai Să nu vorbești cînd popa iese din altar, că ți ia Dumnezeu graiul. în noaptea de Sf. Vasile se deschid cerurile, și atunci fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de acela dracul nu se apropie. Goană Cînd vrei să faci goană* cu mai mulți oameni, nu scoate vorba din sat, că nu ți-a ieși nimic. Grai Să nu vorbești cînd popa iese din altar, că ți ia Dumnezeu graiul. în noaptea de Sf. Vasile se deschid cerurile, și atunci fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel le cuvîntă : ăă - Fireți cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat un totem al străbunilor: Am luat cenușa morților din vatră/ Și am făcut-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
I., Lucian Blaga universul liric, Editura Cartea Românească, București, 1981; Pop I., Recapitulări, EDP, București, 1985; Șora M., Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1970; Todoran, E., Lucian Blaga. Mit. Poezie. Mit poetic, Editura Grai și suflet Cultura națională, București, 1997. G. CĂLINESCU (1899-1965) G. Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 în București. A studiat la Iași, București, Roma. Opere: Viața lui Mihai Eminescu (1932); Cartea nunții (1933); Opera lui Mihai Eminescu, I-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
confruntare fizică, o bătaie între opozanți și arată felul în care dramaturgul și-a conceput diagrama proiectului său. Actul III se înfățișează numai o singură dată: doar o dată mesajul ia forma unui discurs, a unei cuvântări adresate direct, prin viu grai, unui public. Toate personajele mimează distincție și gravitate parlamentară. Oratorii se gratifică între ei cu „stimabile“ și „onorabile“. Trahanache, cel mai consecvent partizan al ceremoniei, folosește acest mod de adresare chiar și atunci când îl dă afară din sală pe Cetățeanul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Boierimea și marea burghezie reușiseră să-și însușească vocabularul oamenilor instruiți și, deci, nu constituiau un subiect de satirizare. Capacitatea de observație lingvistică a scriitorului contribuie la redarea exactă a fonetismului vorbirii ardelenești sau moldovenești. Această înregistrare exactă a caracteristicilor graiurilor regionale și a vorbirii păturilor sociale este la scriitor și produsul unei înțelegeri adânci a fenomenelor lingvistice. În încheierea amplului său studiu, Iorgu Iordan subliniază marea dragoste a lui Caragiale pentru limba românească. 5.11. VIANU, TUDOR: „Aspecte ale limbii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
scrisori“, considerată de glava 174 nulă și fără valoare. Importanța actului social trece în fața documentului scris, iar prezența martorilor devine singura modalitate de confirmare sau infirmare a unui asemenea eveniment; cu alte cuvinte, oralitatea, ceea ce pot povesti alții prin viu grai, capătă o mai mare însemnătate decât scrisul. logodna devine însă legătură de nedesfăcut, nu mai după citirea „sfintelor molitve“, adică după ceremonia religioasă. În Dio ce za Cambrai, de exemplu, logodna are o componentă religioasă importantă, tinerii schim bând promisiuni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și acompaniamentul muzical dezvoltă și educă sensibilitatea artistică, cultivă dragostea pentru frumos. Dezvoltarea până la perfecțiune a ținutei artistice, a armoniei, dinamismului, amplitudinii și ritmului gimnastei, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La aceasta se adaugă însă mimica feței, graiul ochilor, care trebuie să reflecte gama sentimentelor interioare, legate de trăirea mișcării, pasiunea lucrului în sine, simțirea izvorâtă din corelația dintre muzică și mișcare, forța interioară care generează frumosul și are puterea de a-l transmite”6. „Exercițiul pe care
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
care contribuie la educarea simțului muzical și la formarea unei culturi generale a executantelor. Dezvoltarea până la perfecțiune a ținutei artistice, a armoniei, amplitudinii și ritmului, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La aceasta se adaugă însă mimica feței, graiul ochilor, care trebuie să reflecte gama sentimentelor interioare, legate de trăirea mișcării, pasiunea lucrului în sine, simțirea izvorâtă din corelația dintre muzică și mișcare, forța interioară care generează frumosul și are puterea de a-l transmite. „Scopul muncii în gimnastica
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de cuviință să-și deformeze vocea, străduindu-se "să vorbească papagalicește", cum fac cei care li se adresează copiilor cu o voce de copil. Puțini, totuși, au fost cei care au avut privilegiul de a asista la acest moment incredibil: graiul, limbajul omului ieșind din ciocul unei păsări (din gura unei creaturi care zboară și clocește ouă). Cei mai mulți dintre ei nu au avut decât dreptul la o păsărească vagă și de neînțeles, la o salvă bruscă de foneme revărsate, adesea, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
barbarie." Claude Lévi-Strauss, Rasă și Istorie Pentru grecii și romanii Antichității, termenul barbar desemna popoarele care nu țineau de civilizația lor, care nu le vorbeau limba, care nu reușeau să le-o înțeleagă; bolboroseală ininteligibilă, bla-bla-bla plin de onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și romanii Antichității, termenul barbar desemna popoarele care nu țineau de civilizația lor, care nu le vorbeau limba, care nu reușeau să le-o înțeleagă; bolboroseală ininteligibilă, bla-bla-bla plin de onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Valea Trotușului. Această situație, a avut ca urmare trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca număr de locuitori, întemeierea unor așezări omenești de către coloniștii ardeleni și simbioza dintre populația locală și noii veniți, aceasta lăsând urme vizibile în graiul local, în folclor, în etnografie și în toponimia acestei zone. În ceea ce privește situația demografică, e suficient să invocăm două repere din anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860 și 240.518, în 2004 (datele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]