4,292 matches
-
Piatra-Neamț pe drumul forestier axial al pârâului Doamna, continuat cu cel al afluentului de dreapta Bahrin.. "Mănăstirea Nechit" - Este mănăstire de călugări, fiind situată la capătul din amonte al satului Nechit din comuna Borlești. Biserica actuală este construită din 1864.. Hramul este Schimbarea la față, iar locația se află la 35 km de Piatra Neamț pe valea pârâului omonim, la 8 km vest de Borlești. "Mănăstirea Tazlău" - Este mănăstire de călugări, fiind situată la poalele Măgurii Tazlăului, la 20 de km de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
ajunge mergând de la Moinești spre spre Bolătău și apoi după Zemeș la stânga pe drumul petrolier principal, 12 km. "Schitul Pietrosu" - Este situat în satul Păltiniș din comuna Asău. "Biserica de piatră din Huisurez" - Este o biserică de rit ortodox cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, situată în satul Huisurez pe versantul drept al pârâului Dămuc. Materialul folosit la ridicarea construcției este piatra. "Biserica de lemn Sfîntul Ilie din Negulești" - Face parte dintre reperele de arhitectură populară excelent integrate în peisaj
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783. Mănăstirea Săpânța Peri a fost înființată
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
de comună în raionul Drochia, Republica Moldova, situat la 8 km de centrul raional. Termenul provine din grecescul "σοφία" și se traduce prin „înțelepciune”, „abilitate”, „cunoaștere”. Denumit și „satul celor 2.000 de fântâni”, Sofia are bogate resurse de apă potabilă. Hramul satului se sărbătorește pe 28 august. Satul Sofia se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlar Mihail Șeltes și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) a fost construită în apropierea gării o biserică cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (sărbătorit la 8 noiembrie). Biserica a fost sfințită la data de 2 octombrie 1938. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de Aron Pumnul, revenindu-se la denumirea inițială abia în
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
Valeriu. Pe teritoriul satului activează gimnaziul "M. Eminescu" director Prodan Ala, în care își fac studiile 98 elevi, grădinița de copii "Ingerasul" director Chilimaru Angela, în care se instruesc și se educă - 40 copii.Activează biserica cu preotul Socolean Ștefan. Hramul satului se sărbătorește la data de 14 octombrie - Procoava. Pe teritoriul satului mai activează o casă de cultură, o bibliotecă publică, o filială a băncii de economii, oficiul poștal. Parcani este un sat și comună din raionul Soldănești. Satul este
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
Biserică a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a construit între anii 1886-1890 o altă, din lemn, acoperită cu sita, actualmente cu tablă, Biserica din satul Rogojina, o biserică fără turla, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca simbol al drumului sinuos pe meleaguri străine, aproape, dar departe de ținuturile strămoșilor din Țară Zarandului. Preotul Constantin Vierseanu a avut un fiu care a luat numele de Paralescu C Constantin și
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
împărțită astfel: sârbi (1.642 locuitori-63.96%), români (27.46%), romi (1.36%), etc. la recensământul iugoslav din 1921, românii erau încă majoritari. Autoritățile sârbe intenționează să colonizeze aici țigani de la periferia Belgradului. Școala cu patru clase. Biserică ortodoxă cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elenă", ridicată în anul 1930.
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți, boierul Ioan Borcar, zidește în sat Biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în formă de cruce. Informațiile pentru 1 ianuarie 1843 arată că satul Temeleuți era locuit doar de țărani în număr de 182 de suflete, și aparținea unui oarecare Giurgiu. În lista localităților Basarabiei pentru anul 1859, Temeleuții
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
este un lăcaș de cult ortodox din satul Fundeni, comuna Dobroești, județul Ilfov, România. Ea poartă hramul „Sfântul Eftimie cel Mare” și se află pe șoseaua Fundeni, nr. 138, pe partea dreaptă în sensul dinspre Șoseaua Pantelimon către Șoseaua Colentina, în capătul unei grădini de trandafiri, iar la intrarea în curtea bisericii, câțiva brazi o ascund de
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ Farfuria Turcească și Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din satul Rudi este una dintre cele mai vechi din Moldova. În sat a fost ridicată, în anul 1777, biserica cu hramul sf. Treime. Considerată a fi un exemplu elocvent al stilului arhitectonic vechi moldovenesc. În apropierea satului se află unul din puntele de observație ale Arcului Geodezic Struve. Pe teritoriul Basarabiei erau 27 de puncte de observare, dar acum a rămas
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
înalță spre cer - Biserică. Dumnezeu a iubit mult aceste locuri și a aruncat peste ele semința credinței care a dat roade bogate, dovada acestui fapt șunt creștinii satului, care au știut și știu să-și păstreze adevărată credință. Biserică cu hramul „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni a fost proiectată la 14 mai 1876 de guvernatorul-adjunct Piche și arhitectorul R. Savițchi din jud. Iași, gubernia Basarabia. Biserică este construită în formă de cruce: lungimea - 29 metri; înălțimea - 22 metri, cu acoperiș
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie) și a fost întemeiata în anul 1803 și a fost înzestrata cu cărți în limba română, tipărite peste Prut. Actuala biserică a fost zidita din piatră în anul 1911, este foarte
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
din s. Prajila, Florești. În prezent în localitate activează biserică Sf. Treime, preot-paroh fiind Mihail Coadă, dascăl - Lilian Lozan. În prezent populația satului este în marea majoritate de rit ortodox, totuși exista și o mică minoritate ce aparține cultului baptist. Hramul satului se sărbătește la Sf. Treime. Adică la Duminica Mare. Școala bisericească de alfabetizare se deschide la Hristici în 1862. În 1866 avea 11 elevi, iar pentru învățătura lor plăteau părinții. În 1896 aici învățau 40 de băieți și 6
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii Vatoped din muntele Atos din Grecia pe timpul domniei țarului Alexandru II. Biserica dispune de altar, iconostas, cafastru, strană, policandru, icoane ale sfinților, cărți
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care și l-a săpat dinainte. Acum o candelă neadormită veghează acest loc unde i s-au odihnit sfintele moaște. "Biserica" Mănăstirii Tismana a fost sfințită la 15 august 1378 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, 3 octombrie, care se păstrează și astăzi. Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având "hramul" „Sfinții Voievozi”, și Schitul Cioclovina de Sus, ridicat de același egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Față”. Bisericuța Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfințită de IPS
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având "hramul" „Sfinții Voievozi”, și Schitul Cioclovina de Sus, ridicat de același egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Față”. Bisericuța Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfințită de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei în vara anului 2005. Mănăstirea Tismana a fost și rămâne cea mai
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Considerat "de facto" sfânt încă din timpul vieții, iar în decursul secolelor întregul cler numindu-l Sfântul Nicodim de la Tismana, în anul 1955, Biserica Ortodoxă Română, fiind mitropolit al Olteniei Firmilian Marin, l-a canonizat de "iure", stabilind și ziua hramului: 26 decembrie. Schiturile mănăstirii
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
pe partea dreaptă a caii poștale Hotin-Bălți, are 27 gospodării, parte bărbăteasca-68, femeiasca-60. Este distanțat la 28 vesrste de la orașul Bălti. În sat există o biserică creștină. În anul anul 1903 s. Cucueți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Accidentul s-a produs pe la orele 18.30, când PS Dorimedont, însoțit de arhidiaconul Ioanichie Veșca și protodiaconul Onufrie Cecan (fratele mai mic al episcopului) se deplasau pentru slujba de priveghere la Mănăstirea Călărășeuca, care, în ziua următoare, își sărbătorea hramul. Înaintea unei curbe din apropierea satului Moșana din raionul Dondușeni, mașina, care mergea cu o viteză mai mică de 70 de km pe oră, a intrat cu roata dreaptă într-o groapă, iar șoferul a pierdut controlul asupra acesteia. Automobilul a
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
tipograf și legător de cărți") . Craniul părintelui Isachie era intact și avea culoarea cerii, iar moaștele sale au fost depuse temporar în cripta mănăstirii. Groapa a fost acoperită, iar mormântul PS Dorimedont s-a hotărât să fie în capela cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului” din preajma Catedralei. Înmormântarea episcopului Dorimedont a avut loc la data de 4 ianuarie 2007 , la funeralii participând pe lângă toți ierarhii din Republica Moldova și câțiva arhierei din Rusia și Ucraina: IPS Onufrie Berezovski, mitropolitul de Cernăuți și Bucovina
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, și Costescu și Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai. În 1936, se pune temelia unei adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe care, în urma decesului soției sale, a intrat în cinul monahal și
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
are ca patron pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin. Alegerea acestui patron are de-a face cu faptul că până la înființarea Episcopiei Vienei (în anul 1469), orașul a aparținut canonic de Episcopia de Passau, a cărei catedrală are de asemenea hramul Sf. Ștefan, întâiul martir. Catedrala în forma sa romanică și gotică, așa cum este văzută astăzi în Stephansplatz, a fost în mare măsură inițiată de Ducele Rudolf al IV-lea și se află pe ruinele a două biserici anterioare, prima fiind
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]