KorAP: Find »[drukola/base=ideal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...117 118 119 ...393 >

9,802 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

prozei, fără însă de-a ne da cu asta esteriorul cel mai ușure al prozei în compozițiunea propozițiunilor, în constelațiunea vorbelor și în întrebuințarea eptitetelor. Ritmul iambic răsuflat în vorbire și redus la simplă proză ne-ar rumpe din direcțiunea ideală pe care o trezește în noi ritmul în genere, pe când întreaga compozițiune a vorbirei ar contrazice acestei rele impresiuni. După întîmplătorul coprins pe care-l închide în sine iambul de cinci picioare, [el] cere din partea artistului dramatic una din cele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu mână sufletul cu atâta forță, căci sufletul se privește intuitiv pe sine însuși în acea imagine și se face obiectul sau propriu. Cu cât e mai esecutată o imagine cu-atîta omul cel coprins de pasiune arată învingerea naturei sale ideale. Imaginea esecutată, comparată cu curata espresiune a afectului, va cere un tempo mai încet, pentru că în acea imagine sufletul se abandonă unei plăceri oarecare. Cu cât imaginea e mai fugitivă și mai contrasă cu-atîta spiritul persistă mai puțin asupra ei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dentîi se mai grămădește o sumă de divertismente și plăceri prin cari se escită totuși natura sensuală; pe când în declamarea artistică a unei mari opere de poet nu e și nu cere a fi mulțămită decât numai natura suprasensuală și ideală. S-a făcut deja adesea întrebarea dacă lectorul dramatic are de-a urmări aceleași legi pe cari le urmărește și reprezentatorul dramatic? Deja împrejurarea că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică neegale ar trebui să stătorească o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fecioară greacă ce este, ea nu trebuie să sucumbe cu desăvârșire, ci trebuie să plutească asupra durerei cu o victorioasă idealitate și în acest mod ea va da narațiunei despre miraculoasa ei mântuire espresiunea cea mai curată și cea mai ideală. {EminescuOpXIV 335} O problemă analogă, deși de-o natură diferită, are s-o rezolve și Lady Milford în povestirea ce i-o face lui Ferdinand. Și ea, după o tăcere lungă, raportează despre trecutul ei. Ea se luptă oarecum după curagiul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
al actorului, declamațiunea va face ca acea impresiune adâncă făcută asupra sufletului sultanului să fie, ca curat umană, îndreptățită pe deplin și să răsune ca atare și în pieptul auditorului. REPREZENTAREA CARACTERELOR (DIE CHARAKTERDARSTELLUNG) (CARACTERIZAREA. GRIMA. MASCA. COSTUMUL) NATURA CONCEPȚIUNII IDEALE A CARACTERULUI Orce reprezentare a unui caracter are scopul de-a pune înainte-ne un om întreg care poartă în el principiul vieței sale. Materialul pentru aceasta i-l dă actorului poetul în elementul fantaziei sale pe care apoi actoru

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai precis i se vor prezinta și diferitele caractere ca purtătoare a ideei și cu-atîta mai bine le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se șteargă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se șteargă or să se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
multe trăsuri îmblînzitoare acela ades ar ridica morala pe ruinele artei și preciziunea acută și plastică a unei icoane el ar preface-o într-o figură fără fizionomie, care n-ar dezvăli nici energia răului, nici a binelui. Așadar conceperea ideală vom pune-o totdeuna în facultatea de-a privi intuitiv și în esecuțiunea de-a observa cu fidelitate individualitatea ca reprezentantul unei idei. Numai prin aceasta e ridicată la înălțimea unei figuri poetice și asupra nivelului unei arătări întîmplătoare, luate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
intuitiv și în esecuțiunea de-a observa cu fidelitate individualitatea ca reprezentantul unei idei. Numai prin aceasta e ridicată la înălțimea unei figuri poetice și asupra nivelului unei arătări întîmplătoare, luate din viața comună. Așadar ținta absolută a unei concepțiuni ideale este ca actorul să vadă în caracter, presupunând că acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a unei concepțiuni ideale este ca actorul să vadă în caracter, presupunând că acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se și cunoaște îndată, și actorului i se impune o asemenea concepțiune ca singura care poate fi a poetului. În Vergina d'Orleans, în Iphigenia, în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele mai nobile. Fiecare actriță va putea fără greutate să se ridice la acea intuițiune și să vadă în tipurile citate nu oameni spețiali, ci reprezentanți a unor ideale direcțiuni a simțământului. Același lucru îl putem spune și despre figurile bărbătești a unui Posa, Princepele statornic, Tasso, Romeo, Brutus, Edgar etc. Orcine în genere ar avea curagiul {EminescuOpXIV 338} de-a reprezenta tipuri de acestea și orcine se simte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou unitar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-aceea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-aceea și cu mult mai rară concepțiunea ideală a caracterelor acelora prin cari omul e vătămat în participarea lui cea mai plină de entuziasm pentru eroii celor mai nobile simțăminte umane; a caracterelor acelora formate dintr-o materie mai ordinară și înconjurate de coaja vârtoasă a realității, de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dintr-o materie mai ordinară și înconjurate de coaja vârtoasă a realității, de cari se sfarmă adesea fără de milă naturele cele mai escelente. Aceste tipuri ce par egoiste, cari pentru simțământul natural par a avea absolută nedreptate față cu tipurile ideale, pe când ele în realitate au și reprezintă un drept mare, aceste tipuri sânt prea ușor espuse unei concepțiuni triviale și nedemne, deși prin aceasta se pervertează și degradă adesea opera poetică. Aducem aminte de tipuri cum e: Carlos în Clavigo

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce se atinge de Antonio apoi am pomenit deja [mai] sus, cu ocaziunea naturei invidiei, despre concepțiunea ordinară de care are parte în contrast cu cea ideală de care ar trebui să aibă parte. El e un om de stat în toată puterea cunoștinței de sine. Însă ce mare diferență pentru opera poetică când înainte-ne ar sta un om gelos și amărât de gloria poetică a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se apucă poetul desperat, unde rămâne apoi ideea întregei opere de arte, care se mișcă în jurul împăcări celor două antiteze, a idealității unilaterale pe de-o parte, a realității raționale pe de alta. Aceste esemple pot să arate însemnătatea concepțiunii ideale într-o sferă în care simțirea nemijlocită alunecă adesea [astfel] încît în reprezentantul rece și rațional a unor interese îndreptățite ea nu vede decât oameni cu inima aspră și care râd de entuziasmul cel mai fierbinte. Așadar conceperea ideală a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
concepțiunii ideale într-o sferă în care simțirea nemijlocită alunecă adesea [astfel] încît în reprezentantul rece și rațional a unor interese îndreptățite ea nu vede decât oameni cu inima aspră și care râd de entuziasmul cel mai fierbinte. Așadar conceperea ideală a unui caracter consistă în facultatea de-a vedea în el pe reprezentantul unor idei oarecare. Legea aceasta generală rămâne valabilă chiar pentru caracterele acelea cari urmăresc interese egoistice prin crime și sacrilegii. Aicea conceperea ideală merge până la izvoarele activității

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai fierbinte. Așadar conceperea ideală a unui caracter consistă în facultatea de-a vedea în el pe reprezentantul unor idei oarecare. Legea aceasta generală rămâne valabilă chiar pentru caracterele acelea cari urmăresc interese egoistice prin crime și sacrilegii. Aicea conceperea ideală merge până la izvoarele activității omenești și pătrunde până la miezul acelei concepțiuni despre lume din care se arată înțeleasă și deplin consecventă atât natura unui asemenea caracter pre cât apare de necesară relațiunea sa față cu ordinea lumei ce se desfășoară

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
atât natura unui asemenea caracter pre cât apare de necesară relațiunea sa față cu ordinea lumei ce se desfășoară în drama întreagă. Natura intereselor egoistice și cercul în care sacrilegiile se comit implică aicea o deferință calitativă. Astfel o concepțiune ideală nu va vedea în Ricard al III-lea numai pe-un scelerat abstract care-și râde de orce drept uman și divin și care prin asta cade sub greutatea justiției criminale, ci va vedea în el pe un om dotat

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cele mai mari și care întrebui[n]țează însușirile aceste puternice pentru îndestularea cea mai fără considerațiune a unui egoism imens, care însă, prin ținta sacrilegiilor lui - coroana Engliterei - e ridicat asupra sferei unor interese ordinare. Mai încolo o concepțiune ideală va pătrunde până la cele din urmă rădăcini a acestor principii demonice a lui Ricard și va vedea în Ricard, cel fizic nedreptățit, respins de la plăcerile amorului, acel caos de ură care se răzbună contra naturei, o natură care i-a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]