3,066 matches
-
al ispitei (simbolul seducătoarei, al Evei), evoluția metamorfica a patriarhatului reinventează frumusețea sub simbolul izbândei egalității de gen, păstrând totodată neschimbate elementele sale de bază ce ii reîntăresc și reproduc raporturile de dominație specifice. Femeia rămâne prinsă între două condiții identitare contradictorii: 1) femeia care, în raport cu bărbatul, este redusă la „obiect erotic, stimul și satisfacție a dorinței, garanția stabilității bărbatului, premiu pentru eforturile sale, expresia virilității sale”[6] și 2) femeia că rol social familial, prin urmare casta, sacra, întruchipând puritatea
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
le răspundea: „Sunt fată!”. După un timp nu i-a mai contrazis și și-a văzut de treabă. O vreme n-am mai știut exact cine e Dani. Parallel dă de toți pereții cu fixitatea stereotipurilor de gen, cu marcajele identitare (in)casabile și cu iubirea de coabitare cu prea-normalul obsedant. Parallel e o declarație de iubire desprinsă de corsete sociale, care își afirmă cu tărie și tandrețe nevoia de libertate totală. Un computer și-n fața lui două corpuri. O
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
aplatizantă transformă corpul într-un purtător de identitate de împrumut, într-un multiplicator de gesturi segmentate pe care și le însușește fără să-i aparțină, de fapt, cu adevărat. În cea de-a treia parte a spectacolului sunt performate ficțiuni identitare construite sub ochii noștri, în același proces de devenire continuă care de-rigidizează orice șablon de gen. Lucia Mărneanu e un stand-up comedian, iar kata bodoki-halmen performează în stilul drag king. Fiecare dintre ele își inventează o biografie proprie pentru
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
comedian, iar kata bodoki-halmen performează în stilul drag king. Fiecare dintre ele își inventează o biografie proprie pentru a afirma și submina în același timp stereotipuri și jocuri de rol, pentru a deconstrui bancuri cu lesbiene și a se repoziționa identitar. Parallel este un statement personal cu valoare de manifest existențial: cum poți să fii ceea ce ești fără să-ți mutilezi devenirea, fără să te transformi în ceea ce alții vor să vadă în tine, fără să-ți tranchilizezi sau să-ți
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
fără să-ți mutilezi devenirea, fără să te transformi în ceea ce alții vor să vadă în tine, fără să-ți tranchilizezi sau să-ți brutalizezi identitatea care transcede limite normate. Fără să lași să ți se transfere categorizări de plasare identitară care-ți sfărâmă individualitatea. <b>Parallel</b> e spectacolul radicalizării prezenței subiective, cu tot ce are ea mai fragil și mai necesar de chestionat. O subiectivitate care-și afirmă frontal dreptul de a fi trans/homo/queer, drept fundamental la
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
al maternității scindate între multiple „cine-euri”: cine mai ești/ cine mai poți, cine mai vrei și cine mai ai timp să fii când devii mamă. Habemus bebe este un jurnal poetic despre mama-colaj. O mamă în care se lipesc detalii identitare, îndatoriri, întrebări, frustrări, nevoi, așteptări, momente de panică acută și clipe de supremă împlinire: „Maternitatea nu este doar locus-ul privilegiat al creativității feminine (așa cum este adesea prezentată în retorica patriarhală), nu este nici în exclusivitate o instituție opresivă, care le
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
protecție le interzice să meargă în țara de origine, obținerea cetățeniei române reprezintă mai mult decât un act simbolic, cu trecerea anilor, devenind o primă necesitate. Prin obținerea cetățeniei, ei devin membri ai unui experiment colectiv, definit prin intermediul unor mărci identitare naționale. Însă aceștia poartă cu sine experiență solitara a refugiului, marcată de locul și cultură pe care le-au lăsat în spate și de imposibilitatea asimilării totale la acest nou context. “<i>Acum au trecut atâția ani, am luat de
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
indiferenți[11] sau „reci față de evrei.”[ 12] Nu pare surprinzător, în acest context, că jandarmii români sesizau aceeași stare de spirit. Credem că pentru a explica această diferență notabilă în percepția atitudinii populațiilor din Basarabia și Transnistria față de evrei, aspectul identitar trebuie luat în considerație. În Basarabia, problema loialității naționale - strâns legată de identificarea, fie chiar parțială, a moldovenilor cu națiunea română - plasa compasiunea față de victimă și solidaritatea general-umană într-o relație complexă. În Transnistria, orice act de caritate față de evrei
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
a Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, două teatre s-au închis: Teatrul Nottara și Teatrul Foarte Mic, ambele aflate într-un moment de reconstrucție repertorială și de importantă definire identitară. Clădirile în care funcționează cele două teatre sunt pe lista imobilelor expertizate tehnic, incluse în clasa I de risc seismic. Încă din 2006, clădirea în care se află Teatrul Foarte Mic figura în planul de acțiuni al Guvernului ca proiect
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
povești cu voievozi și încăierări grozave, peste care nu știu ce balastru am mai putea adăuga ca să fie bine și frumos, să avem și noi cu ce ieși și umbla prin lume. De aceea țăranul este încă foarte important pentru tot eșafodajul identitar, cu manifestările-i aferente și pentru tot ceea ce înseamnă celebrare a identității, într-o combinație de ritual cu divertisment. Muzici țărănești sau mai degrabă inspirate din acestea, „costume naționale”, „tradiții tradiționale”, mâncăruri, jocuri, credințe etc., toate acestea compun un tablou
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
unor cântece populare, fie în varianta <strong>Electrecord</strong>, fie îmbunătățite de vreun DJ cu simțământ adânc. Anima nu poate rămâne indiferentă glasului rădăcinilor. Esențializarea țăranului în cultura etatizată Încă din secolul al XIX-lea, când se pun bazele discursului identitar național și ale reprezentărilor aferente, țăranul intră în scenă, prezentat ca depozitar al „ființei neamului” și ca exponat de primă mână al culturii naționale. Prima jumătate a secolului al XX-lea consolidează și rafinează această postură, filtrată prin contribuții de
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
artă ai zilelor noastre, fiind tot mai prezent în anumite forme de manifestare ale culturii alternative și mainstream din marile orașe. Dar cine este de fapt acest țăran și cum se face c-a devenit un personaj major al narativei identitare autohtone? Vintilă Mihăilescu subliniase bine că țăranul concret, al zilelor noastre, nu prea dă bine, oricum l-ai privi, nu place și nu e tocmai țăran, așa că etnologii și alți „specialiști” ai muncii științifice cu „tradițiile” și „folclorul” preferă să
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
funcția de depozitară a latinității românilor și a specificului lor național. Absența unei culturi „înalte”, specifică mediilor aristocratice, mai ales în cazul românilor ardeleni, a făcut ca „folclorul” să fie fundamentul culturii naționale, fiind folosit pentru a da „carne” discursului identitar și pentru a proba continuitatea și unitatea poporului român, iar țăranul a devenit prototipul românității. Dacă în cazul românilor din Moldova și Muntenia, procesul de construire a identității naționale și a transformării țăranilor în cetățeni a devenit din a doua
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
1918. Acest proces implica nu doar „studierea” populației românești, preponderent țărănească, ci și educarea acestei populații în vederea conștientizării locului și rolului în cultura națională și societatea românească. „Studierea” a implicat și implică elaborarea unei imagini a țăranului și explicarea semnificațiilor identitare ale culturii țărănești, precum și instruirea țăranului-concret în vederea înțelegerii și asumării acestei imagini și a rolului atribuit. Elita intelectuală, politică și administrativă purcede la „cucerirea” țăranului prin „descriere” și prin texte menite să faciliteze înțelegerea acestuia. Studii științifice din cele mai
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
unor identități culturale și rasiale încadrate în termenii repudierii unui trecut oriental, accentuând contribuția fiecăreia la civilizația europeană și conotând integrarea în UE că o „întoarcere la Europa” - și deci că un act de reparație istorică - domină din nou retorica identitara a clasei politice din Europa de Est. Elitele locale s-au referit la tranziția politică și economică a Croației și Sloveniei anilor ‘90 că o eliberare de „beznă balcanică”. În același timp, promisiunea electorală a re-alăturării instituționale și economice a fost fondată
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
când am inceput cercetarea, ne-a preocupat ideea de identitate moldoveneasca, ce înseamnă moldoveni versus români, versus ruși, sau vorbitori de română versus vorbitori de rusă, și în timpul cercetării, vorbind cu ei, mie mi-a devenit clar că problema asta identitara e mai degrabă o problemă a elitelor care n-are mare legătură cu problemele oamenilor obișnuiți și cu modurile în care au trăit istoria oamenii obișnuiți. Și atunci, de fapt, inevitabil, pornind de la întrebări precum „De ce este Moldova cea mai
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
Și atunci, de fapt, inevitabil, pornind de la întrebări precum „De ce este Moldova cea mai săracă țară din Europa?” sau „Cum era înainte în perioada sovietică?”, am ajuns de fapt la un spectacol despre istoria contemporană a Moldovei, în care problemă identitara e doar tangențiala, nu e problema centrală. Îmi imaginez că experiența asta e atipica și pentru tine. Ai mai multe linii de documentare, o dată cea care ține de documentarea istorică, dar și cea bazată pe contactul cu oamenii. Nu pot
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
Sentimentul naționalist înfierbântat al acelor „suntem un singur popor - germanii” (sloganul prostestelor din 1989, „noi suntem poporul/ neamul” a fost transformat, în delirul național post „reunire”, în „noi suntem un singur neam”) a contrastat cu o profundă criză socială și identitară: privatizarea și dezindustrializarea estului a avut drept urmare șomajul în masă și migrația forței de muncă spre vest. „Ossis” (cei din est) se confruntau cu colapsul identitar și sentimentul de frustrare în condiția de „neamț de categoria a doua”. „Wessis” (cei
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
în „noi suntem un singur neam”) a contrastat cu o profundă criză socială și identitară: privatizarea și dezindustrializarea estului a avut drept urmare șomajul în masă și migrația forței de muncă spre vest. „Ossis” (cei din est) se confruntau cu colapsul identitar și sentimentul de frustrare în condiția de „neamț de categoria a doua”. „Wessis” (cei din vest), pe de altă parte, se temeau de transformarea călduței lor republici (RFG), care acum trebuia să-și îndoape „micii frățiori din est” și al
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare ANR, reprezintă în fapt o instituție de interes național, un depozitar al memoriei instituționale a Statului român. Atât pe plan local, cât și național, eficacitatea și deschiderea unei asemenea structuri generează o susținere identitară importantă, menită să asigure într-un cadru normal dezvoltarea diversității culturale. Rolul acestei instituții cu adevărată vocație culturală este acela de a garanta conservarea informației pentru viitor. Vocația culturală este dată de deținerea celui mai important patrimoniu istoric al României
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
dublă dimensiune: de protecție a patrimoniului și de dezvoltare echilibrată, asigurând astfel dreptul cetățenilor la un mediu de viață sănătos și marcat de valori estetice și identitate culturală. Protecția peisajului are astfel ca obiective majore salvarea, păstrarea și integrarea valorilor identitare naționale, regionale sau locale, perceptibile ca elemente fundamentale ale dezvoltării durabile. Codul propune mecanisme de control al dinamicii peisajului și de integrare a valorilor naturale și culturale ce definesc peisajul în dezvoltarea comunităților, având ca țintă principală realizarea unui cadru
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
culegeri de muzică bisericească și folclor. Este înmormântat în cavoul familiei preotului Fiera din curtea bisericii Plevna. Ofelia Vaduva (descendentă din familia de învățători Blebea) Folclorist Autoare de lucrări cu tematică folclorică și etnografică: "Pași spre sacru, Magia darului, Valori identitare în Dobrogea, Sărbători și obiceiuri" Eugenia Sincan Profesor filolog Inspector în Ministerul Învățământului. Valeriu Rosculeț Medic renumit în perioada interbelică Cleo Nicoleta Roșculeț Medic, Doctor în Științe medicale, Institutul Matei Balș Cultul eroilor Având o populație numeroasă, satul Plevna a
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
exercițiu electoral (2008) și vom avansa câteva sugestii privind optimizarea facilităților la cote europone cu precizare că nu pledăm pentru urbanizarea ostentativă a ruralulu, ci doar pentru o modernizarea acestuia la standardele europene. 2. Început de biografie 2.1. Resursele identitare ale localității; etimologie] Ca așezare tipic bănățeană, Moșnița Veche poartă în aria etnogenezei sale, până în zilele noastre, efectele agregate ale unei istorii complexe în care elementul etnic s-a conjugat benefic cu cel lingvistic instituțional contribuind la cristalizarea interculturalității Banatului
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
pârâul Subuleasa, ale cărui frecvente inundații au obliga locuitorii să-și amenajeze un mare amplasament cunoscut sub numele de Moș Basani (sau Bădani), fapt care explică denumirea de Băseni pentru o mare parte a comunei de astăzi. 2.2. Repere identitare din Antichitate Deși prima atestare documentară datează din perioada 1332-1337 când, localitatea apare pe una din listele de zecimală papală în care se consemnează activitatea preotului Nicolaus de Monisa (indicând în localitate, existența «și» a unei comunități catolice), experții de
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Moșnița Veche face parte din structura Comunei Moșnița Nouă, în a cărei componență mai intră Albina, Rudicica și Urseni. Actuala echipa managerială își propune să reconstruiască, prin recuperarea memoriei colective a localității, structurile adminitrative originale care i-au conferit profil identitar vechei localități Moșnița Veche, prima comunitate, în ordine istorică, dintre cele care în prezent alcătuiesc comuna Moșnița Nouă. 2.4. Repere statistice ale istoriei satului Moșnița Veche În documentarea din data de 7 iulia 2008 de la Muzeul Banatului, echipa de
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]